PIB-ul zonei euro va ajunge în 2018 la o creştere de aproximativ 5% faţă de vârful atins în primul trimestru din 2008, înainte de declanşarea crizei financiare, în timp ce Marea Britanie şi SUA vor înregistra în aceeaşi perioadă creşteri ale PIB de 12%, respectiv 23%, potrivit ediţiei de primăvară a EY Eurozone Forecast.

Fondul Monetar Iinternaţional (FMI) apreciază foarte înalt evoluţia indicatorilor macroeconomici ai Republicii Moldova şi este gata să ofere asistenţă Republicii Moldova în cadrul unui nou Program. O misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI) se află într-o vizită de documentare în Republica Moldova şi în următoarele două săptămâni, va avea întrevederi cu mai mulţi reprezentanţi ai autorităţilor, dar ai sectorului privat, în cadrul cărora vor discuta despre reformele structurale şi măsurile necesare pentru asigurarea stabilităţii financiare, potrivit unui comunicat al Guvernului.

Numărul europenilor care nu mai doresc să folosească sau să adopte moneda euro este în creștere, pe fondul crizei economice care s-a agravat inclusiv din cauza uniunii monetare. Întrebat ce i-ar răspunde acestei categorii de populație din UE, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi sare în apărarea monedei europene. „Le-aș spune că euro este fundamentul viitorului nostru”, a declarat Mario Draghi, recent, într-un interviu acordat publicației franceze „Journal du Dimanche”.

Indicele de convergență dintre economia transnistreană și cea din dreapta Nistrului Procesul de divergență dintre economiile din dreapta și stânga Nistrului continuă. Conform ultimelor date disponibile, în Q1:14, indicele de convergență, calculat de EXPERT-GRUP, și-a continuat dinamica negativă începută în 2013, fiind cauzată de performanțele mai modeste ale economiei transnistrene în raport cu celei din dreapta Nistrului.

Sefii de state si de guverne din G20 au avertizat la incheierea summitului de la Sankt Petersburg ca redresarea economiei mondiale va fi slaba din cauza riscurilor legate mai ales de economiile emergente, iar bancile centrale s-au angajat din acest motiv sa modifice politicile monetare cu precautie.

Surplusul comercial uriaş al Germaniei şi taxele „inacceptabil“ de mari din Franţa vor marca recomadările de politică economică pe care Comisia Europeană le va face mâine în condiţiile în care comisarii europeni consideră că aceste două economii, cele mai mari din zona euro, „deţin cheia revenirii la creştere şi a reducerii şomajului în Europa“, scrie EUobserver.

Moldova este interesată de dezvoltarea relaţiilor cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). Declaraţia a fost făcută de prim-ministrul Iurie Leancă, în cadrul întrevederilor cu o echipă de experţi ai FMI, aflată într-o vizită de monitorizare.

Elitele politice ale lumii, şefii celor mai puternice instituţii financiare, liderii celor mai mari companii şi economişti de prestigiu se vor reuni săptămâna aceasta, ca în fiecare an, în mica dar exclusivista staţiune montană elveţiană Davos, considerată leagănul spiritual al globalizării. După un an marcat de războaie monetare, protecţionism economic ascuns, scandaluri de spionaj între aliaţi şi de sângerosul conflict din Siria, tematica Forumului Economic Mondial de la Davos va fi „Remodelarea lumii: Consecinţe pentru societate, politică şi afaceri“.

Programul de stimulare s-a dovedit inutil şi un singur lucru poate salva economia americană — un dolar slab, dar acest lucru ar afecta zona euro, susţin specialiştii în piaţa valutară ai casei de brokeraj Admiral Markets.

Economia Moldovei devine mai liberă, dar este departe de a oferi cele mai bune condiţii din lume. Ţara noastră este pe locul 82 din 151, într-un clasament realizat de Fraser Institute. Anul trecut, Moldova a fost pe poziţia a 85-a în topul libertăţii economice.

Liderii G20 reuniţi la Sankt Petersburg s-au angajat vineri ca schimbul automat de informaţii în domeniul fiscal pentru combaterea fraudelor să intre în vigoare până la sfârşitul anului 2015. «Susţinem propunerea Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) de înfiinţare a unui sistem internaţional pentru schimbul bilateral şi multilateral automat de informaţii în domeniul fiscal», potrivit comunicatului de la sfârşitul reuniunii de două zile a G20.

Zona euro trebuie sa infiinteze o autoritate bugetara centrala care sa ajute la depasirea socurilor unor viitoare crize economice in care este afectata doar o parte a uniunii monetare, se arata intr-un raport al Fondului Monetar International (FMI).

Venitul obţinut sub formă de dobîndă, conform prevederilor art. 18 lit. g) din Codul fiscal, este sursă de venit impozabilă. Totodată, în acest context, conform prevederilor art. 24 alin. (7) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, nu se impozitează, pînă la 1 ianuarie 2015, dobînzile persoanelor fizice rezidente, cu excepţia celor înregistrate într-o formă de organizare juridică a activităţii de întreprinzător, de la depozitele bancare, valorile mobiliare corporative sub formă de obligaţiuni şi valorile mobiliare, care sînt instrumente ale pieţei monetare, cum ar fi certificatele bancare de depozit şi cambiile bancare, precum şi de la depunerile membrilor pe conturile de economii personale în asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor, amplasate pe teritoriul Republicii Moldova.

Germania câştigă de pe urma crizei datoriilor din zona euro peste 40 de miliarde de euro după ce neîncrederea investitorilor în stabilitatea financiară a unor state din uniunea monetară a ajutat guvernul german să se împrumute mai ieftin, potrivit datelor Ministerului de Finanţe de la Berlin, informează Mediafax.

În perioada 18 septembrie — 1 octombrie curent, la Chişinău s-a aflat o echipă de experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Max Alier care a purtat discuţii cu autorităţile de la Chişinău în contextul procesului de monitorizare post-program.

Declaraţia precompletată (pre-filled income tax return) este un mecanism, care e unul inovativ pentru Republica Moldova, dar destul de răspîndit în ţările Uniunii Europene. În cele ce urmează, se va efectua o analiză-expres a situaţiei la zi vizavi de oportunitatea implementării acesteia în Republica Moldova.

Conform art. 89 alin. (1) din Codul fiscal în redacţia în vigoare în 2011, fiecare plătitor de dobînzi în folosul persoanelor fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), şi royalty (cu excepţia plăţilor efectuate către nerezidenţi) este obligat să reţină din fiecare dobîndă şi royalty şi să achite ca parte a impozitului o sumă egală cu 15% din plată.

În conformitate cu calendarul bugetar, Ministerul Finanţelor a început în luna martie elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu, colectînd de la instituţiile de stat şi de la partenerii de dialog social prognozele de creştere economică, propunerile pentru strategiile de cheltuieliectoriale, propunerile de formare a politicii fiscale pe termen mediu. Confederaţia naţională a patronatelor a venit, ca şi în anii precedenţi, cu o lungă listă de doleanţe, împărţită pe 10 capitole, începînd de la impozitul pe venit şi încheind cu administrarea fiscală. Printre ideile promovate de patronate, care au fost preluate şi de către unele autorităţi publice, se numără deducerea sumei creditelor ipotecare şi a cheltuielilor aferente acestora, achitate de persoanele fizice, la procurarea locuinţei pe parcursul anului fiscal, precum şi deducerea sumelor cheltuite pentru sănătate şi învăţămînt. Această acţiune de politică fiscală ar putea permite revigorarea sectorului construcţiilor şi ar constitui un stimulent real pentru bănci să acorde credite pe termen lung, dar şi pentru persoanele care îşi procură o locuinţă în ipotecă, consideră autorii.