Inspectoratul de Stat al Muncii a efectuat 495 controale pe parcursul trimestrului I al anului 2021 cu scopul respectării actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă, securității și sănătății în muncă, conform informației publicate de ISM.     Potrivit datelor, din numărul total de controale 361 au fost planificate, dintre care 123 – în sectorul public și 238 – în sectorul privat, iar celelalte 134 sunt verificări inopinate.   

În lucrările publicate la tema abordată în articolul dat s-a expus modul de contabilizare a proceselor care apar în avicultură odată cu utilizarea activelor biologice circulante în fazele de incubație, creștere a tineretului avicol,

Conform art 94 lit.f) din Codul fiscal, subiecţi impozabili cu TVA sunt persoanele juridice şi fizice care practică activitate de întreprinzător, inclusiv persoanele care desfăşoară activitate profesională conform legislaţiei, şi procură pe teritoriul RM proprietatea gajată, proprietatea ipotecată, proprietatea sechestrată de la întreprinderile înregistrate în calitate de plătitori de TVA.   Astfel, subiecții impozabili specificați în art.94 lit.f) din CF, în conformitate cu prevederile pct.3.9 liniuța 4 și 3.91 din Ordinul SFS nr.1164/2012 cu privire la aprobarea formularului Declaraţiei privind TVA şi a Modului de completare a Declaraţiei privind TVA, indică

Efectuarea muncii suplimentare nu poate avea ca efect majorarea duratei zilnice a timpului de muncă peste 12 ore. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii suplimentare. În cazul în care solicită prestarea muncii suplimentare, angajatorul este obligat să asigure salariaţilor condiţii normale de muncă, inclusiv cele privind securitatea și sănătatea în muncă.

Ca rezultat al multiplelor întrebări și interpelări recepționate cu referire la subiectul operațiunilor de încasări și plăți în numerar, precum și în contextul intrării în vigoare, din 1 aprilie anul 2025, a Legii nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar şi pentru modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr. 34/2024)

Proiectul noului Cod vamal al Republicii Moldova (CV) a fost aprobat în lectură finală în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 24 august curent și urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2023. Adoptarea documentului derivă din necesitatea executării angajamentelor asumate de RM în partea ce vizează armonizarea cadrului vamal național la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013, precum și la alte 8 acte normative ale Uniunii Europene.   Implementarea noului act normativ are obiectiv principal intensificarea comerțului internațional prin: armonizarea cadrului legislativ național vamal la standardele europene; reducerea costurilor legate de declararea mărfurilor; utilizarea tehnologiilor informaționale pentru toate procedurile vamale;

 În condițiile actuale de dezvoltare, pe piață apar tot mai mulți comercianți și tot mai multe produse/servicii pentru publicul cointeresat de cumpărare. Fenomenul dat, în mod direct, crește spirtul de concurență între participanții la piață. Pentru a avea succes în condițiile unei concurențe dure, comercianții devin tot mai inventivi, atât în privința produselor/serviciilor care le propun, cât și în privința metodelor de promovare a acestora.

Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (asigurare RCA) este cel mai utilizat produs de asigurare din RM, ceea ce se explică prin faptul că, în primul rând, acestea sunt asigurări obligatorii pe teritoriul țării, dar și prin numărul semnificativ al accidentelor auto ce se soldează cu pagube și vătămări corporale. Asigurările RCA reprezintă un mijloc de protecție a populației în cazul celor mai frecvente accidente și au ca scop acoperirea prejudiciului produs de persoana asigurată unor terțe persoane, în condițiile în care acesta se face responsabil potrivit legislației. Spre deosebire de asigurările de bunuri, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA intervine și o a treia persoană - terțul păgubit.

Orice subiect de antreprenoriat care desfășoară activitate de administrare a transformării biologice şi recoltării activelor biologice pentru vânzare sau pentru obținerea activelor biologice adiţionale şi/sau produselor agricole, trebuie să posede suficiente cunoștințe privind mecanismul formării costurilor de producţie

Astăzi, 9 aprilie 2021, în MO a fost publicată Hotărârea nr.60 din 5 aprilie curent a Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM),  care a decis să mențină la același nivel rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul de 2,65% anual. Totodată, rămân neschimbate ratele de dobândă la creditele și depozitele overnight (5,15% și, respectiv, 0,15% anual), iar normele rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă au fost diminuate cu 2,0 puncte procentuale (până la 28,0% din baza de calcul), normele rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă fiind menținute la nivelul actual de 30% din baza de calcul.  

  Potrivit prevederilor art.1171 alin. (11) din Codul fiscal, în cazul în care valoarea impozabilă a livrării impozabile de mărfuri se formează în momentul primirii acestora de către cumpărător ca rezultat al determinării calităţii, masei şi calităţilor de consum ale mărfurilor, la expedierea acestora se eliberează factura fiscală/avizul de însoţire a mărfurilor fără completarea indicatorilor obligatorii care, la momentul expedierii mărfurilor, nu sînt indicaţi.

Urmează a fi aplicate prevederile art.96 lit.b) din Codul fiscal, conform căruia se stabilește cota redusă TVA, în mărime de 12%, la produsele alimentare şi/sau băuturi, cu excepţia producţiei alcoolice, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoţite de servicii conexe care să permită consumul imediat al acestora, realizate în cadrul activităţilor care se atribuie la secţiunea I a CAEM, pentru vin?  

În scopul executării prevederilor cap. 112 din Titlul V al Codului fiscal (în continuare – CF), introduse prin Legea nr. 356/2022 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative și care urmează a fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2024, Ministerul Finanțelor a elaborat

Încheierea contractelor de sponsorizare, de donaţie filantropică, precum şi de alte finanțări, inclusiv alocaţii de la instituții bugetare,este deja în sine o realizare pentru beneficiarul acestora. Totodată, îndeplinirea condițiilor contractuale, de rând cu cele statutare, precum şi îndeplinirea cerințelor legislației în vigoare, au o mare influență asupra regimului fiscal privind scutirea de plata impozitului pe venit, dar şi privind obligațiunea de aplicarea TVA referitor la operațiunile ce țin de obținerea finanțărilor de către beneficiar.

Volumul total al transferurilor bancare de mijloace bănești din străinătate în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova în anul 2020 a constituit circa $1,487 mld., în creștere cu 21,6% comparativ cu anul 2019 (circa $1,223 mld.), inclusiv cu 3,3% ca urmare a aprecierii EUR față de USD (calcule conform cursurilor oficiale zilnice), comunică Banca Națională a Moldovei. Din suma totală, 83,2% din transferuri au fost efectuate prin sisteme de remitere de bani, decontări nete (în USD, EUR și RUB), în principal, fără deschiderea conturilor bancare, iar 16,8% au fost transferuri bancare (în diverse valute) prin sistemul SWIFT prezentate în valoare brută.  

Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei (în continuare — IT) practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea și gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum și prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (în continuare — Legea) și HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”.

Potrivit modificărilor operate în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, începînd cu 1 ianuarie 2021 a fost introdusă o nouă categorie de plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS). Astfel, art.4 din Legea 489/1999 este completat cu pct.13, iar Anexa nr. 1 la Legea 489/1999 care include categoriile de plătitori şi de asiguraţi, tarifele şi termenele de virare a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii – cu punctul 1.61 – liber profesioniştii care practică activitate în sectorul justiţiei.

Producţia globală agricolă obținută în anul 2020 de gospodăriile de toate categoriile (întreprinderile agricole, gospodăriile ţărăneşti  şi ale populaţiei) este estimată la nivel  de 72,9% în comparație cu anul 2019, comunică Biroul Naţional de Statistică. Diminuarea acesteia cu 27,1% a fost determinată de scăderea producţiei vegetale cu 35,9% și a celei animaliere cu 3,8%.   În totalul producției agricole, ponderea producţiei vegetale a constituit 64% (față de 73% în anul 2019), iar cea a producţiei animaliere – 36% (în anul 2019 – 27%).  

După divizarea CIP în variabile și constante (fixe) pe fiecare CR, acestea urmează a fi repartizate între costurile de producție ale produselor obținute, activelor biologice adiționale, greutății vii, adaosului greutății vii etc.

IFRS 17 Contracte de asigurare (în continuare – IFRS 17), a introdus un cadru cuprinzător și consecvent pentru contabilizarea contractelor de asigurare, promovând o mai mare transparență și comparabilitate în întreaga industrie a asigurărilor