Modul de calculare a amortizării Prima parte poate fi vizualizată aici.   Potrivit cap. IV pct. 8 din Regulament, evidența mijloacelor fixe în scopuri fiscale se ține pentru fiecare obiect separat, aceeași regulă, după cum cunoaștem, se aplică în contabilitatea financiară. Evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale se realizează în baza Registrului privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, conform anexei nr. 1 la Regulament (pct. 9 din Regulament). Mai jos rezumativ în baza unui tabel prezentăm modul de calcul al amortizării mijloacelor fixe în contabilitatea financiară vis-a-vis de amortizarea în scopuri fiscale.

În anul precedent la bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) au fost acumulate venituri în sumă de 19790305,4 mii lei, cu 161340,6 mii lei mai mult decât suma precizată, ceea ce reprezintă o executare de 100,8%, potrivit Raportului privind activitatea Casei Naţionale de Asigurări Sociale pentru anul 2018. În același timp, cheltuielile BASS au fost executate în sumă de 19426502,8 mii lei, cu 202462 mii mai puțin decât prevederile bugetare sau la nivel de 99%. Soldul mijloacelor bănești la sfârșitul anului 2018 a constituit 363802,6 mii lei.

Pe parcursul lunii ianuarie a anului 2019 entitatea D SRL i-a achitat entităţii nerezidente Z (rezident al Germaniei) plata pentru servicii de deservire a utilajului și a reținut impozit pe venit la sursa de plată din fecare plată în baza prevederilor art. 91 din CF. În luna curentă nerezidentul i-a prezentat entității D SRL certifcatul de rezidenţă fscală pentru a benefcia de prevederile Acordului între state pentru evitarea dublei impuneri. Urmează de stabilit dacă trebuie să fe efectuate niște rețineri la sursă entitatea D SRL, dacă e necesară reflectarea plăților în continuare în dările de seamă IPC18 și cum poate fi restituit nerezidentului impozitul achitat de la începutul anului?

Casa Națională de Asigurări Sociale comunică că, de la 1 ianuarie 2019, intră în vigoare Legea nr. 165 din 26 iulie 2018 pentru modificarea unor acte legislative, care prevede reexaminarea pensiilor pentru limită de vârstă a persoanelor care au activat în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie. Astfel, persoanele care activează sau au activat în câmpul muncii după realizarea acestui drept, vor beneficia de reexaminarea pensiei. Recalcularea va fi efectuată pe etape, în funcție de anul ieşirii la pensie şi durata stagiului de cotizare realizat după stabilirea pensiei.

De la începutul anului 2018, soțul a beneficiat de scutirea pentru soţie. În luna august, aceasta a fost angajată într-o companie rezidentă a parcului IT. Apare obligația soțului sau a soției de a prezenta declarația cu privire la impozitul pe venit?

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familei a publicat în Monitorul Oficial, nr 78-84 din 17 martie curent informaţia cu privire la mărimea salariului mediu lunar pe economie, realizat în anul 2016.

Acordarea pensiei pentru limită de vârstă se efectuează potrivit normelor legale, însă există unele neconformități ce influențează cuantumul pensiei spre diminuare, se menționează în Raportul auditului conformității acordării pensiilor în Republica Moldova. Hotărârea Curții de Conturi cu privire la aprobarea Raportului a fost publicată în Monitorul Oficial din 15 februarie curent. Misiunea de audit a verificat conformitatea documentării, calculării și reexaminării unor categorii de pensii (pentru limită de vârstă, anticipate pentru limită de vârstă, pentru funcționari publici, pentru vechimea în muncă a foștilor angajați ai instituțiilor de forță) prin evaluarea și testarea procedurilor de control intern ale instituțiilor implicate.

Este în drept angajatul întreprinderii să beneficieze de scutirea personală a soției, în condițiile în care aceasta, înainte de a pleca în concediu de îngrijire a copilului, a fost angajata unui rezident al parcului pentru tehnologia informației?

Serviciul Fiscal de Stat și-a axat eforturile în vederea reducerii evaziunii fiscale, economiei tenebre și creșterea conformării voluntare prin realizarea măsurilor de prevenire şi contracarare a fenomenului muncii „la negru” şi a practicii de achitare a salariilor „în plic”. Aceste acțiuni sunt prevăzute în Planul de acțiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi „muncii la negru”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.477 din 28 iunie 2011 și Matricea de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale privind ocuparea forței de muncă pentru anii 2017-2021, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1473 din 30.12.2016.

Conform prevederilor art. 228 alin. (1) din Codul fiscal, prin majorare de întîrziere (penalitate) se semnifică suma calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei şi de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp. Aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat sau alt organ abilitat a majorării de întîrziere este obligatorie, independent de forma de constrîngere.Majorarea de întîrziere reprezintă o parte din obligaţia fiscală şi se percepe în modul stabilit pentru impunerea fiscală.

Conform art. 44 alin. (1) din capitolul V din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal

Noțiunile „Platts” (cotația pentru produsul petrolier principal, în conformitate cu European Marketscan, recalculată în monedă națională) și „marjă comercială specifică” (suma dintre profit și cheltuielile aferente activității de import și de comercializare a produselor petroliere principale (inclusiv costurile de transportare și de asigurare a produselor petroliere pe teritoriul altor țări, taxa pentru efectuarea procedurilor vamale și plata pentru emisiile de poluanți), calculată la 1 litru de produs petrolier) vor fi excluși din Legea privind piața produselor petroliere. În Monitorul Oficial din 12 decembrie curent a fost publicată legea ce conține modificări la o serie de acte legislative. Documentul prevede și modificarea art. 4 din Legea nr. 461, ce se referă la formarea prețurilor acestora.

Urmează IFS teritorial să aplice careva sancțiuni, în cazul în care din plățile efectuate în folosul avocatului care activează prin cabinetul avocatului de către agentul economic nu au fost reținut impozitul pe venit?

În Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 21 septembrie 2018 au fost publicate modificările şi completările la Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 126 din 4 octombrie 2017. Prin prevederile documentului dat au fost introduse unele modificări în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, Forma IPC 18 (în continuare – IPC 18), precum şi Instrucţiunea cu privire la modul de completare a acesteea.

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

Conform art. 34 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relații de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în mărimea prevăzută la art. 33, cu condiția că soția (soțul) nu beneficiază de scutire personală.

Autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare) au misiunea de a executa funcțiile statului în diferite domenii și activități: educație, cercetare, sănătate, cultură, apărare și asigurarea ordinii publice, diplomație și menținerea relațiilor externe, administrare, evidență și controlul executării bugetului public național etc. Diversitatea funcțiilor statului duce la utilizarea din partea entităților bugetare a unui larg spectru de stocuri de materiale circulante.

Desfășurarea procesului de producţie implică o coordonare și reflectare cât mai rațională a tuturor costurilor și cheltuielilor necesare pentru realizarea produsului finit. Corelația între cost, volumul producţiei și profit reprezintă un instrument important de gestiune, care permite managerilor să ia decizii argumentate privind planificarea și să efectueze, din punct de vedere economic, controlul comportamentului costurilor și cheltuielilor în cursul unei perioade de timp.

Continuare. Partea I – nr. 2 (57), 2020) Desfășurarea unei activități eficiente și profitabile a întreprinderii depinde de politicile și capacitățile manageriale ale conducerii acesteia. În acest context, administratorul întreprinderii reprezintă veriga cea mai importantă care are menirea să asigure buna funcționare a entității, astfel încât aceasta să ofere produse și să presteze servicii de calitate, care într-un final vor contribui la maximizarea valorii de piață a întreprinderii și va reprezenta eficient statul în toate sectoarele.

În ultima Notă informativă a Ministerului Economiei și Infrastructurii privind evoluția social-economică a Republicii Moldova se constată, că creditarea economiei rămâne anemică, chiar dacă ratele dobânzilor la credite, începând cu anul 2016, s-au diminuat esenţial. Oricum, accesul agenților economici și a consumatorilor la surse de finanțare este încă dificil. Astfel, la situaţia din 31 iulie 2018, soldul creditelor în economie a constituit 37,7 mld. lei şi a fost mai mic decât nivelul înregistrat la sfârșitul lunii iulie 2017 cu 2,3%.