Persoanele fizice, care au introdus pe teritoriul Republicii Moldova mijloace de transport declarate prin acțiune în perioada 2010-2018, și nu au respectat condiția de scoatere de pe teritoriul vamal până la expirarea termenului acordat (180 zile / 3 ani), sunt atenționate despre necesitatea plasării acestor mijloace de transport într-o altă destinație vamală, sau în cazul în care mijloacele de transport sunt prohibite, acestea urmează a fi scoase de pe teritoriul țării.

În contextul adoptării de către Parlament a Legii ce prevede facilitarea accesului străinilor sosiți în Republica Moldova în scopul dezvoltării afacerii, au fost operate mai multe modificări ce țin de optimizarea mecanismului de acordare a permisului de ședere. Astfel, dacă până la intrarea legii în vigoare era necesar ca Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă să emită un aviz favorabil pentru străinii care intenționează să desfășoare activități de muncă pe teritoriul Republicii Moldova, acum nu mai este nevoie de acest aviz.

Executivul a aprobat ieri iniţierea negocierilor asupra proiectului Protocolului de modificare a Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Turcia privind abolirea reciprocă a vizelor, semnat la Ankara, la 1 noiembrie 2012. Potrivit secretarului general de stat al Ministerului de Externe, Mihail Căpățână, scopul proiectului constă în dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor de colaborare şi prietenie dintre cele două state, cu oferirea cetăţenilor ambelor ţări a posibilităţii de a călători reciproc în baza buletinelor de identitate.

La 2 septembrie 2018 a intrat în vigoare Legea nr. 22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri (în continuare – Lege). Ținem să menționăm faptul că prevederile legii menționate se aplică doar beneficiarilor de lucrări din agricultură, specificate la diviziunea 01 din Clasificatorul Activităților din Economia Moldovei.

La 30 ianuarie va avea loc o serie de consultații publice în scopul revizuirii Planului național de acţiuni de implementare a Acordului de Asociere pentru anii 2017-2019.

Conform Legii

La 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectură finală proiectul de lege privind modernizarea Codului civil (CC, Cod) și modificarea și completarea unor acte legislative. După promulgare și publicare oficială, legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 20191.

O nouă metodologie de finanțare a învățământului superior public a fost pusă în discuţie în cadrul ședinței grupului de lucru al Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru şi prevede posibilitatea finanțării universităților în funcție de programe de studii. Noua metodologie este elaborată de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și, după cum au menționat reprezentanții ministerului, această formulă de finanțare este o premieră pentru țara noastră.

Persoanele aflate în vizită de afaceri, persoanele transferate temporar de societatea lor, stagiarii absolvenţi de studii superioare, vânzătorii profesionişti, prestatorii de servicii contractuale, profesioniştii independenţi nu vor cădea sub incidenţa Legii cu privire la migraţia de muncă.

De la 1 ianuarie 2019 va intra în vigoare Legea auditului situațiilor financiare, votată de Parlament în lectură finală la 15 decembrie 2017.

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

Tipurile de scutiri de care poate beneficia contribuabilul (persoana fizică cetățean) sunt reglementate de Codul fiscal Capitolul 4 „Scutiri şi alte deduceri”

Notă: Articolul dat este primul din seria de articole dedicate impozitării persoanelor fizice şi juridice străine pentru activitatea în RM, inclusiv prin prisma convențiilor de evitare a dublei impuneri la care RM este parte Odată cu dezvoltarea tot mai accelerată a relațiilor economice și personale internaționale, înțelegerea modului de impozitare a cetățenilor străini într-o țară sau alta, dar și stabilirea unor reguli clare rezultate din consens larg asupra modului cum urmează aceștia să fie impozitați devine un subiect aparte de discuții atât pe platforme naționale, cât și internaționale.

Regulamentul privind eliberarea actelor de identitate şi evidenţa locuitorilor Republicii Moldova este completat cu un capitol ce reglementează modul de comunicare autorităţilor emitente a actelor de identitate şi de evidenţă a interdicţiilor aplicate la eliberarea paşaportului şi a documentului de călătorie.

Proiectul legii privind auditul situațiilor financiare, ce prevede stabilirea cadrului juridic privind organizarea auditului de către entitățile de audit, reglementarea exercitării profesiei de auditor, precum și cerințele specifice auditului entităților de interes public, a fost votat în lectură finală de Parlament pe 15 decembrie curent.

Funcţionarul de la Ghişeul unic va elibera solicitantului actul de identitate confecţionat, va asigura actualizarea statutului actului de identitate în Registrul de stat al populaţiei și va înmâna solicitantului informaţia despre obligaţiile fiscale pe care urmează să le onoreze pe teritoriul Republicii Moldova.

Regimul vamal de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova, cu suspendare totală sau parţială de drepturi de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, a mărfurilor şi mijloacelor de transport străine destinate reexportului în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii lor normale. Organul vamal autorizează admiterea temporară numai a mărfurilor şi a mijloacelor de transport care pot fi identificate şi nu sunt prohibite de a fi introduse în RM.

Actualmente, legislația vamală a Republicii Moldova este formată din Codul vamal (CV), Legea cu privire la tariful vamal, Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice, Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, alte acte legislative și normative elaborate întru executarea actelor legislative menționate și o serie de acte legislative sau normative de specialitate ce conțin, de asemenea, norme din domeniul vamal.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul legii privind auditul situațiilor financiare, ce are drept obiectiv stabilirea cadrului juridic privind organizarea auditului de către entitățile de audit, reglementarea exercitării profesiei, supravegherea publică, precum și cerințele specifice ale auditului entităților de interes public.

În anul 2015, volumul investițiilor străine directe în Republica Moldova au constituit $3,54 mld., în creștere cu 15% față de valoarea înregistrată la finele anului 2014, potrivit studiului „Stimularea și menținerea investițiilor private” privind Impactul Economic al ISD în Moldova, elaborat de către Echipa Economică Germană (GET Moldova) în cooperare cu Biroul Național de Statistică și prezentat în cadrul ședinței Grupului de lucru 3 a Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministrul Republicii Moldova.