Sistemul Bonus-Malus se definişte drept un sistem care ajustează prima de asigurare în contractele de Răspundere Civilă Auto (RCA)

În cadrul ședinței secretarilor generali a fost examinat un proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației, ce are ca scop de a oferi previzibilitate pentru investitorii din domeniul IT.

Ministrul Economiei, Dumitru Alaiba a anunțat un pachet de modificări regulatorii, menite să reducă barierile birocratice și să diminueze povara administrativă, anunțând că Ministerul Economiei va elabora periodic câte un pachet de simplificări, benefice pentru mediul de afaceri. Unul dintre primele pachete, care a fost anunțat astăzi, se referă la unele simplificări pe domeniul relațiilor de muncă și pe simplificarea controalelor.

Unele prevederi ale contractului individual de muncă – model al administratorului întreprinderii de stat/municipal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.484/2019, vor fi modificate. Necesitatea intervențiilor este justificată de modificările operate în Hotărârea Guvernului nr. 743/2002 cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară, care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023, potrivit cărora coeficienții de multiplicitate recomandați pentru stabilirea salariilor de funcție ale personalului din aceste unități au fost înlocuiți cu intervalul pentru stabilirea salariilor tarifare/de funcție calculat aplicând coeficientul de complexitate pe tipuri de lucrări și ramuri ale economiei naționale cu valoarea 1,00.

Punerea în aplicare din 1 ianuarie 2023 a noilor prevederi din Legea salarizării nr.270/2018 necesită ajustarea reglementărilor ce se referă la nivelul salarial al angajaților din instituțiile de învățământ care funcționează în regim de autogestiune financiar-economică.

În lunile ianuarie-iunie 2021 mărimea salariului mediu lunar la contribuabilii monitorizați de către Serviciul Fiscal de Stat prin prisma Programului de conformare a înregistrat o creștere cu 12% și a constituit 2834 lei față de 2537 lei la situația din 31 decembrie 2020. Conform rezultatelor monitorizării contribuabililor din sectoarele cu risc sporit de neconformare fiscală făcute publice de SFS, în semestrul I al anului curent salariu mediu în agricultură a crescut în comparație cu datele de la finele anului trecut cu 146 lei sau cu 7% și a constituit 2371 lei, în comerțul cu amănuntul și cu ridicata – cu 326 lei sau cu 12 la sută, constituind  2967, în comerțul electronic – cu 247 lei (spor cu 7%), atingând 3753 lei, în industria extractivă – cu 112 lei sau cu 5%, până la 2153 lei.

Marți, 3 octombrie 2023, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a lansat, în cadrul unei conferințe de presă, Campania de informare cu genericul „De 105 ani împreună dezvoltăm afaceri” care va demara în perioada 03-23 octombrie curent.

În cadrul ședinței Guvernului din 27 noiembrie curent a fost aprobat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Proiectul, pe lângă acordarea premiului anual bugetarilor, mai prevede și ajustarea claselor de salarizare. După cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, se propune unificarea claselor de salarizare pentru profesori, învățători, educatori, în total fiind vorba de 25560 unități de personal. Ca urmare, salariul pentru aceste unități, luând în considerare și majorarea valorii de referință, va crește de la 750 până la 980 lei lunar.

Numărul mediu al salariaților s-a majorat în lunile ianuarie-martie ale anului curent cu 1,4% față de aceiași perioadă din anul 2021, cele mai semnificative creșteri fiind înregistrate în alte activități de servicii – cu 16,5%; activități de servicii administrative și de suport – cu 6,9% și la distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor și activitățile de decontaminare – cu 6,6%. Totodată, s-a diminuat numărul mediu de salariați în construcții – cu 5,2% și în industria extractivă – cu 3,2%.   Tendința de creștere a numărului mediu al salariaților este înregistrată începând cu trimestrul IV din anul 2021, perioadă în care sporul numărului de angajați a fost constatat în alte activități de servicii – cu 15,4%, distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare – 

Proiectul noii legi cu privire la subvenționarea în agricultură și mediul rural, elaborat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 12 ianuarie 2023. Potrivit autorilor, principiile subvenționării în agricultură vor fi revizuite în contextul obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară-candidat pentru aderare la UE, precum și a angajamentelor internaționale asumate de țara noastră privind apropierea graduală a normelor naționale cu cele ale Politicii Agricole Comune.

În anul 2018 două companii străine au depus o cerere de chemare în judecată cu privire la apărarea drepturilor exclusive asupra mărcilor, repararea prejudiciului material și moral împotriva SRL „X” din RM. Nerezidenții au indicat că dispun de mărci înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova. „X” dispune de un butic amplasat într-un centru comercial din mun. Chişinău, în care a organizat comerţul cu amănuntul al articolelor de încălţăminte sport care poartă mărcile companiilor străine, deşi acestea nu au încheiat nici un contract de distribuţie cu entitatea moldovenească, care ar avea ca obiect comerţul de produse ce poartă mărcile respective ale companiilor străine şi nu a avut niciodată anumite relaţii comerciale cu SRL „X”.

Autoritatea fiscală a planificat pentru luna mai curent efectuarea controalelor fiscale la 20 agenți economici. Aceștia, în funcție de scorul riscurilor acumulate (în listă sunt incluse entitățile cu punctajul de la 13 la 90 puncte), vor fi supuși controalelor prin metoda verificării totale, parțiale sau tematice (capitolul TVA). Ordinul nr.185 din 4 mai 2022, prin care a fost aprobată lista respectivă este publicat pe pagina oficială a Serviciului Fiscal de Stat.   Amintim, SFS planifică controlul fiscal la întreprinderile selectate în baza analizei riscurilor întrunite de către entități, cu determinarea metodei de verificare ce urmează a fi abordată în fiecare caz.

Veniturile bugetului de stat pentru anul curent se vor majora cu 2634,9 mil. lei (cu 5,3% față de indicatorul aprobat inițial) și vor constitui 52701,5 mil.lei, în timp ce cheltuielile vor spori cu 6884,9 mil.lei (cu 10,6%) și vor constitui 72 087,5 mil.lei. La rândul său, deficitul bugetar va fi majorat cu 4250,0 mil. lei, până la 19386,0 mil. lei.   Parlamentul a aprobat în lectură finală în ședința de astăzi, 5 mai, cu 59 de voturi,  proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2022, acestea fiind determinate atât de criza din sectorul energetic și creștere prețurilor la produsele de bază, cât și de impactul crizei din regiune, precum și

Banca Națională a Moldovei a publicat Indicele prețului bunurilor imobile rezidențiale (RPPI) pentru trimestrul I al anului 2022. Potrivit datelor, prețul de ofertă la bunurile imobile rezidențiale din mun. Chișinău a continuat tendința de creștere, stabilită începând cu trimestrul I din anul  2020.   Regulatorul precizează că Indicele RPPI, la situația din 31 martie curent, a înregistrat valoarea de 135,3 la sută, fiind în creștere cu 13,9% față de trimestrul I din anul 2021 cu 6,7% față de trimestrul IV al aceluiași an.  

Un agent economic prestează servicii în domeniul instruirii conducătorilor auto pentru obținerea permisului de conducere. Activitatea desfășurată de către acesta face parte din procesul de învățământ care este scutită de impozitul pe venit? Concomitent, potrivit prevederilor art. 513 din CF, instituțiile de învățământ publice, prin derogare de la art. 51, și instituțiile de învățământ private se scutesc de impozitul pe venitul obținut din desfășurarea nemijlocită a procesului de învățământ conform Codului educației nr. 152 din 17.07.2014 (CE).

Ministerul Economiei a publicat calculele preliminare ale prognozei indicatorilor macroeconomici pentru anii 2022-2025.   Potrivit datelor prezentate, autoritatea prognozează creșterea Produsului Intern Brut de la 241,9 mld. lei în anul 2021 până la 368,1 mld. lei în anul 2025. Indicele preţurilor de consum mediu anual, care în anul curent ar putea constitui 121,9% față de cel înregistrat în anul precedent, către anul 2025 se va stabili la nivel de 105%.

În cazul înstrăinării activelor de capital, inclusiv tranzacțiile de schimb (cu excepția locuinței de bază), persoanele fizice care nu desfășoară activitatea de întreprinzător vor calcula impozitul pe venit, având în vedere suma impozabilă a creșterii de capital, și vor depune Declarația CET18...

Activitatea caselor de schimb valutar (CSV) se desfășoară într-un domeniu cu risc sporit de spălare a banilor, ceea ce justifică un cadru normativ strict privind identificarea persoanelor fizice. Una dintre obligațiile centrale este includerea IDNP-ului beneficiarului în bonul fiscal emis la tranzacțiile de schimb valutar în numerar, măsură care asigură trasabilitatea operațiunilor și facilitează analiza ulterioară a riscurilor.

Parte a contractului individual de muncă (CIM) în calitate de salariat poate fi persoană fizică la împlinirea vârstei de 15 ani în condiţiile stabilite de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă pentru salariaţii în vârstă de până la 18 ani. În cadrul raporturilor de muncă nu constituie discriminare în sfera muncii stabilirea unor diferenţieri, excepţii, preferinţe sau drepturi ale salariaţilor minori în legătură cu grija deosebită a statului faţă de persoanele în vârstă de până la 18 ani care necesită o protecţie juridică sporită.

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.