În prezent, comerțul internațional depinde într-o mai mare măsură de politicile economice şi sociale promovate de statul în cauză, de partenerii externi şi de relațiile stabilite între ei. Activitatea de comerț internaţional se axează pe un schimb de bunuri şi servicii economice între diverse tari, schimb destinat să asigure creșterea potențialului economic al țării.

Politica agricolă reprezintă un domeniu de importanță strategică pentru economia națională, având un impact direct asupra securității alimentare și dezvoltării rurale. În contextul integrării europene și al globalizării, se impune adaptarea cadrului legislativ național pentru a răspunde noilor provocări și oportunități. În acest sens,

În perioada 8-12 mai 2023, o delegație formată din secretarul de stat al Ministerului Finanțelor Olga Golban, directorul Serviciului Fiscal de Stat (SFS) Petru Rotaru și alți funcționari ai SFS, au efectuat o vizită de studiu la Agenția Vamală și a Monopolurilor din Republica Italiană pe subiectul „TVA: Mecanisme de restituire și riscuri de neconformare”.

Principalele modificări aduse Modelului Convenției OCDE incluse în actualizarea din 2025 sunt următoarele...

Simplificarea documentării cheltuielilor de reprezentanță cu oferirea dreptului de deductibilitate de 50% din valoarea cheltuielilor suportate, anularea obligativității depunerii cererii de informare la Serviciul Fiscal de Stat despre decizia de lichidare a companiei, modificarea raportării privind operațiunile efectuate în cadrul angajamentelor externe

În perioada 2014-2018, populația economic activă în țara noastră a crescut cu 58,3 mii, iar rata de activitate s-a majorat de la 41,2% în 2014 la 43,3% în 2018. Datele sunt prezentate într-o notă analitică despre cererea și oferta forței de muncă în ultimii cinci ani (2014-2018), realizată de Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă. Potrivit publicației, în 2018 cea mai scăzută rată de activitate a fost înregistrată în rândul tinerilor. Astfel, tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-24 ani au înregistrat o rată de activitate de 20,8%, iar la cei cu vârsta între 15-29 ani – de 30,2%. Nivelul de ocupare a populației de 15 ani și peste în 2018 a fost de 42,0%, cu o creștere de 2,4% în raport cu anul 2014.

Contextul global se schimbă considerabil pe fundalul condițiilor impuse de pandemia care influențează cursul firesc al lucrurilor, atât în domeniul economic, precum și cel social, cultural, educațional. Țările din întreaga lume sunt puse în situația identificării soluțiilor optime de racordare la condițiile existente.   Pentru Republica Moldova, specificul anului 2020 este determinat de condiții și de împrejurări care se răsfrâng asupra sectorului economic, dar și asupra societății per ansamblu, cum ar fi: necesitatea adaptării la condițiile generate de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional; provocări în domeniul agricol determinate de calamitățile naturale produse;

Ministerul Justiției a înaintat pentru consultări publice proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (consolidarea răspunderii penale a persoanei juridice și sancționarea încălcării măsurilor restrictive internaționale).

Facilitarea dialogului constructiv între sectorul public și privat și identificarea celor mai eficiente soluții pentru provocările cu care se confruntă antreprenorii – a fost scopul Conferinței Anuale „Dialog PRO-INDUSTRIE:

Exporturile de mărfuri din Moldova s-au majorat în primele 10 luni ale anului curent comparativ cu indicatorii înregistrați în perioada corespunzătoare din anul 2020 cu 23,6% și au însumat $2,45 mld. Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), în perioada de referință exporturile de mărfuri autohtone au depășit $1,86 mld. (75,9% din total exporturi), fiind în creștere cu 22,8% față de ianuarie-octombrie 2020.   Totodată, reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) în lunile ianuarie-octombrie curent au atins $590,7 mil. (24,1% din total exporturi), fiind în creștere cu 26,3% în raport cu aceeași perioadă din 2020.

La 3 octombrie curent, la Palatul Republicii, va avea loc cea de-a doua ediție a Conferinței Anuale „Dialog PRO-INDUSTRIE: Catalizatorul Viitorului Industrial al Moldovei”,

Legislația muncii din RM trece în anii 2025–2026 prin cea mai amplă modernizare din ultima perioadă de timp. Scopul principal al modificărilor operate în Codul muncii (CM) este armonizarea normelor naționale cu directivele UE, consolidarea protecției sociale a lucrătorilor și...

Începând cu 1 noiembrie 2022, se aplică Programul de recunoaștere reciprocă a Operatorilor Economici Autorizați (AEO) între Republica Moldova și Uniunea Europeană, RM devenind prima țară din regiune care obține astfel de recunoaștere

Planul național de dezvoltare 2026-2028 (PND) – un document de referință în procesul de elaborare a Cadrului bugetar pe termen mediu (CBTM), pentru o perioadă de 3 ani, a fost aprobat de Guvern oprin Hotărârea nr. 238 din 29 aprilie 2025 și publicat în Monitorul Oficial din 19 mai curent. Este important de accentuat faptul că prioritățile aprobate în PND vor sta la baza elaborării Cadrului bugetar pe termen

Ministerul Finanțelor a organizat consultări publice dedicate reformei achizițiilor publice și anume - noului proiect de lege în acest domeniu. Evenimentul, organizat în parteneriat cu Misiunea Înalților Consilieri ai Uniunii Europene (UE) și P.P. „Monitorul Fiscal FISC.md”, a reunit peste 600 de participanți, responsabili din domeniul financiar, reprezentanți ai administrației publice și ai mediului de afaceri.

Proiectul de lege  (pachetul de legi nr.1) ce se referă la digitalizarea economiei a fost prezentat și discutat astăzi, 14 septembrie, în cadrul unor audieri publice organizate de comisia parlamentară economie, buget și finanțe. Reamintim că proiectul a fost elaborat pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru și prevede ajustarea a circa 30 de acte legislative (Codul muncii, Codul civil, Legea privind protecția consumatorilor, Legea privind comerțul electronic, Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, Legea privind achizițiile publice etc.)

La unitățile comerciale care comercializează mai multe categorii de produse, care sunt în competența diferitor autorități de supraveghere a pieței, se vor desfășura controale comune ale autorităților responsabile, conform domeniilor de competență prevăzute în anexele nr. 1 și nr.

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

La 1 ianuarie 2024 a intrat în vigoare noul Cod vamal al Republicii Moldova, obiectivul căruia este uniformizarea și armonizarea legislației vamale naționale cu cea a Uniunii Europene.

În Monitorul Oficial de astăzi, 19 noiembrie,  a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 138 din 15 noiembrie 2021 privind modificarea Clasificaţiei bugetare. În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării şi perfecționării modului de reflectare a unorindicatori bugetari, ORDON: Ordinul ministrului finanţelor nr.208/2015 privind Clasificaţia bugetară (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr. 370-376, art. 2727), cu modificările ulterioare,se modifică după cum urmează: