Identificarea activelor de capital este necesară în scopul determinării corecte a obligațiilor fiscale la înstrăinarea acestora, adică la calcularea și declararea în modul cuvenit a impozitului pe venit, precum și în scopul îndeplinirii corecte a obligațiilor de reținere a impozitului la sursa de plată de către subiecții prevăzuți la art.90 alin.(1) din Codul Fiscal. Uneori însă este dificil de a stabili dacă anumite bunuri pot fi clasificate ca active de capital în sensul prevederilor legislației în vigoare, sau care sunt condițiile de atribuire a proprietății în categoria activelor de capital.

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

În acest articol vom continua analiza instituției fiduciei, concentrându-ne pe modalitățile de stingere și modificare a acesteia, precum și relațiile dintre fiducie și terți.

Hotărârea Guvernului nr. 496/2025 cu privire la modificarea unor hotărîri ale Guvernului (ce vizează aspecte fiscale și vamale) are drept scop actualizarea și armonizarea cadrului normativ secundar în vigoare cu prevederile legislației primare, precum și adaptarea acestuia la realitățile administrative și fiscale actuale.

Care este cadrul legal cu privire la răspunderea pentru încălcarea prevederilor Legii cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV  din  15.07.1998 (Legea nr. 93/1998), dacă într-o perioadă de 12 luni consecutive s-au obținut venituri din vânzări mai mari de 300 mii lei şi nu s-a iniţiat o activitate sub formă de SRL sau ÎI? Conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 93/1998, patenta de întreprinzător este un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfăşura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp.

10.1.25 Este necesară la solicitarea eliberării/ prelungirii patentei de întreptrinzător, în cazul genurilor de activitate reglementate de Legea nr. 231/2010, anexarea documentelor care confirmă că în adresa autorităților administrației publice locale a fost depusă notificarea privind inițierea activității de întreprinzător?

Situația: SRL are unic fondator și acesta decide să vândă SRL. La bilanțul firmei sunt: mijloace fixe, marfa, are pierderi neacoperite din anii precedenți, împrumut față de fondator, datorii comerciale față de furnizori și datorii față de titularul de avans. Care sunt aspectele juridice și fiscale în cazul comercializării SRL?

La fel ca orice activitate de întreprinzător, desfășurarea de către persoana fizică a activității profesionale licențiate sau autorizate (de exemplu, în calitate de avocat, executor judecătoresc, notar, administrator autorizat etc.) implică efectuarea unor operațiuni/tranzacții de plată prin intermediul conturilor bancare și/sau de plăți.

Cetățenii străini titulari ai dreptului de ședere permanentă și beneficiarii de protecție internațională vor fi incluși în lista plătitorilor primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă, care se asigură în mod individual. Cabinetul de miniștri a aprobat în cadrul ședinței de azi, 14 decembrie, proiectul de hotărâre ce prevede modificarea unor acte normative elaborat cu scopul reducerii riscurilor excluziunii sociale a imigranților şi asigurării ordinii și securității publice.   Proiectul vizează garantarea drepturilor străinilor privind accesul la măsurile de integrare, serviciile medicale și piața muncii, iar modificările propuse vor permite asigurarea abordării unice vizavi de străini în domeniile menționate.

Sistemul „Cabinetul personal al contribuabilului” este parte componentă a Sistemului Informațional al Serviciului Fiscal de Stat (SFS) și are ca obiectiv de bază stimularea contribuabililor în utilizarea serviciilor fiscale electronice și interacțiunea acestora cu SFS exclusiv în mediul online prin centralizarea opțiunilor, modulelor și funcționalităților serviciilor fiscale electronice.

În procesul înregistrării și evaluării bunului imobil construit de familia noastră, departamentul cadastral a indicat în destinație „locativ”, dar în realitate această construcție este un business-centru. Acum am primit avizul de plată la impozitul pe avere, în care este inclusă și clădirea centrului de business. Ce trebuie să întreprindem pentru a exclude acest obiect din avizul de plată?   Conform art. 2873 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozit pe avere  constituie bunurile imobiliare cu destinaţie locativă, inclusiv căsuțele de vacanță (cu excepţia terenurilor), precum şi cotele-părţi, a căror totalitate întruneşte cumulativ următoarele condiţii: 

Clădirile, în care activează instituțiile publice și autoritățile publice locale (de învăţământ, sănătate, cultură, sport, de protecţie şi asistenţă socială, precum şi sediile administraţiei publice), transmise în contul cotelor-părţi valorice din patrimoniul fostelor întreprinderi agricole, ar putea cădea sub incidența Legii exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr.488/1999 în cazul în care nu se află în evidenţă nici la proprietarii cotelor părţi-valorice, nici la autoritățile publice locale, nefiind determinate drepturile şi obligaţiile între părți, în scopul evitării distrugerii totale sau parțiale a imobilelor.  

Prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 34 din 29.03.2023 (în continuare – OMF nr. 34/2023) au fost efectuate modificări și completări la Planul de conturi contabile în sistemul bugetar și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 216 din 28.12.2015 (în continuare – OMF nr. 216/2015).

Angajații din sistemul bugetar ar putea beneficia și de premiul anual. Indicii și mărimile premiilor conducătorilor unităților bugetare se stabilesc de către organul ierarhic superior, iar mărimea acestora nu poate depăși 50% din salariul de bază. Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

Conform Legii nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător

Are dreptul de a desfășura activitate de întreprinzător în baza patentei persoana minoră în vârstă de 16 ani? Conform art. 2 din Legea nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător (Legea nr. 93/1998), titular de patentă poate fi orice cetăţean al RM cu capacitate de exerciţiu, orice cetăţean străin sau apatrid, care locuieşte permanent în RM şi are dreptul să desfăşoare activitate de întreprinzător, care a declarat despre intenţia sa de a procura patentă şi corespunde cerinţelor de calificare necesare acestui gen de activitate.

La cererea de eliberare a patentei de întreprinzător, de rând cu alte documente obligatorii, urmează de anexat documentele confirmative de achitare a contribuției de asigurare socială de stat sau actele care confirmă scutirea de la plata acesteia. Fiind persoană de vârstă pensionară, care beneficiază de pensie stabilită în Federația Rusă, pot fi scutită de plata contribuției de asigurare socială de stat în Moldova sau urmează să achit această contribuție pentru a putea obține patentă de întreprinzător?

În domeniul transportului de mărfuri, există elemente-cheie strâns legate de procesul de stocare, respectiv, depozitare.

După prezentarea modului de transformare a documentului din format Word sau Excel în format PDF și a celui de semnare electronică a documentului transformat  cu semnătura electronică de pe stik USB, continuăm desfășutatea tematicii cu următorul aspect ce ține de semnarea  documentelor cu semnătura mobilă.   Partea 3. Semnarea electronică a documentului în format PDF, transformat din format Word sau Excel, cu semnătura mobilă

În legislaţia aferentă calculării şi declarării contribuțiilor de asigurări sociale (în continuare – CAS) în anul 2024 nu au intervenit modificări esențiale ce țin de calcularea și raportarea CAS. Tarifele contribuţiilor datorate de angajator reglementate prin Anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea nr. 489/1999 )