Persoana fizică D. s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată către compania aeriană X din RM. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 24 februarie 2017, a achiziţionat de la compania aeriană biletul la cursa Chişinău-Birmingham (Marea Britanie) pentru data de 31 august 2017. Fiind prezent la data indicată la Aeroportul International Chişinău, D. a observat că acest zbor nu apărea pe monitoarele curselor aeriene, motiv pentru care clientul s-a adresat reprezentanţilor companiei X, iar aceştia i-au comunicat despre anularea zborului respectiv. În aceeaşi zi, reclamantul a depus o cerere către reprezentanţa companiei din cadrul aeroportului, iar a doua zi, acesta s-a adresat cu o plângere nemijlocit la sediul companiei aeriene.

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

”Creez site-uri de la zero”, ”Traduceri”, ”Muncă la distanță pentru cei ce doresc un job suplimetar”… În ultima perioadă tot mai frecvent găsim în rețelele de socializare atât cereri, cât și oferte de la/pentru persoane fizice, care, fie în timpul liber, fie drept activitate de bază, propun prestarea diferitor servicii fără înregistrarea unei forme organizatorico-juridice a activității sale. Aceste persoane sunt considerate freelanceri, fiind pentru țara noastră mai noi ca noțiune, nu și ca fenomen.

Astăzi P.P. Monitorul Fiscal FISC.MD reia publicarea unui şir de materiale ce ţin de prezentarea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, luând în considerare că până la expirarea termenului limită, oferit de Codul fiscal al Republicii Moldova, au mai rămas 14 zile. Amintim, că persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător au obligația de a depune Declarația până la 30 aprilie a anului curent. Însă, ținând cont de faptul că data de 30 aprilie în 2018 este stabilită drept zi liberă, termenul limită de prezentare al Declarației se extinde până la data de 2 mai 2018 inclusiv. Publicaţia urmăreşte scopul să amintească unele aspect ce ţin de impozitul pe venit, obiectul şi subiectul impozitării, dar şi să aducă la cunoştinţă modificările legislative la acest capitol.

Ieri, 25 martie, a expirat termenul-limită de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele juridice, dar și persoanele fizice care practică activitate de întreprinzător și persoane fizice care desfășoară activitate independentă. Tot ieri a expirat termenul de achitare a impozitului pe venit calculate de aceste persoane. Conform datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, la 25 martie 2019 au fost înregistrate încasări record la bugetul de stat: 675 mil. lei, comparativ cu 510 mil. lei acum un an. În această zi articolele în care sunt reflectate aspectele de perfectare și prezentare a formularelor privind impozitul pe venit, care au fost plasate pe paginile Publicației Periodice ”Monitorul Fiscal FISC.md” în luna martie 2019, au fost solicitate de 13250 contribuabili, care au acumulat 33760 vizualizări. Astfel, numărul utilizatorilor, doar într-o singură zi, a sporit cu circa 30%.

În cadrul ședinței cabinetului de miniștri din 1 august, a fost aprobat avizul Guvernului asupra unei inițiative legislative înaintate de un grup de deputați, obiectivul căreia este anularea facilităților fiscale pentru activitățile din domeniul jocurilor de noroc, abrogarea normei ce stabilește restituirea TVA la investiții (cheltuieli) capitale efectuate în cadrul parteneriatului public-privat de interes național și a celei ce vizează scutirea de TVA fără drept de deducere a mărfurilor și serviciilor importate în cadrul proiectelor de parteneriat public-privat.

Conform legislației, tatăl copilului nou-născut are dreptul la concediu paternal pentru a participa la îngrijirea copilului. Urmează ca să i se acorde persoanei concediul paternal în cazul în care, tatăl beneficiază de indemnizație de maternitate de 126 de zile pentru soția care nu lucrează dar, se află la întreținerea acestuia? Potrivit art. 1241 al Codului muncii (CM) tatălui copilului nou-născut i se acordă un concediul paternal pentru a asigura participarea lui efectivă la îngrijirea copilului nou-născut. Durata concediului paternal este stabilită de 14 zile calendaristice şi pe perioada concediului paternal, salariatul beneficiază de o indemnizație paternală care nu poate fi mai mică decât venitul mediu lunar asigurat pentru perioada respectivă și care este achitată din bugetul asigurărilor sociale de stat. Prin urmare, indemnizația paternală se stabilește tatălui copilului nou-născut.

Agentul economic, care este subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii și prezintă Darea de seamă privind impozitul pe venitul din activitatea operațională” (forma IVAO15), a achitat pentru familia fondatorului un sejur peste hotarele RM. Care vor fi consecințele fiscale pentru întreprindere?

Entitatea noastră este întreprindere individuală înregistrată ca plătitoare de TVA şi numărul mediul anual de angajaţi constituie 2 unităţi. Care dare de seamă pentru venitul obţinut în cadrul întreprinderii individuale pentru anul 2018 trebuie să prezinte întreprinderea noastră? Potrivit prevederilor art.83 alin. (11) şi art. 92 alin. (8) din Codul fiscal (CF), întreprinderea individuală (ÎI) va prezenta darea de seamă pentru venitul obţinut în anul 2018 nu mai târziu de 25 martie 2019, în funcție de numărul de salariați, şi dacă este înregistrată ca plătitoare de TVA:

În ediția din luna octombrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” venim cu un articol destinat contabililor din sectorul agrar, în care oferim soluții la capitolul calculării costului unitar al produselor plantațiilor pomicole.   Autorul articolului, Igor Balan, menționează că la momentul de față la calcularea costului produselor plantațiilor pomicole se aplică preponderent calculația de gestiune (efectivă) prin metoda calculului direct. Totodată, multe întreprinderi agricole din țară înregistrează produsele pomicole obținute cu scontarea parametrilor calitativi de conformitate fizică, de exemplu, prin divizarea acestora în conforme și neconforme.

În conformitate cu prevederile art

Întreprinderea noastră a contractat un împrumut în numerar, fără dobândă, de la o persoană fizică. Suma va fi restituită creditorului peste două luni. Urmează să reflectăm această sumă drept venit, cu efectuarea încasărilor băneşti în numerar prin intermediul mașinii de casă și control? Principale acte normative care reglementează domeniul aplicării echipamentelor de casă și de control sunt: • Codul fiscal nr. 1163/1997 (CF) • Codul contravențional nr. 218/2008 (CC) • Hotărârea Guvernului 141/2019 cu privire la aplicarea echipamentelor de casă şi de control la efectuarea decontărilor

Munca prestată în timp de noapte, conform legislației în vigoare, este retribuită cu aplicarea adaosului în mărime de cel puțin jumătate din salariul de bază pe unitate de timp stabilit salariatului. Totodată, efectuarea unei asemenea prestații are un șir de restricții, particularități de reglementare etc.   În ediția din octombrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” venim în sprijinul angajatorilor, salariații cărora sunt antrenați în munca de noapte, cu articolul „Restricţii legale privind efectuarea muncii de noapte” semnat de Olga Donciu.

Are dreptul un agent economic cu statut de persoană fizică (ÎI sau GȚ) să suporte cheltuieli de reprezentanță? Și daca da, care este modalitatea lor de deducere și reflectare în Declarații? În conformitate cu art. 24 alin. (3) din Codul fiscal (CF), deducerea cheltuielilor de reprezentanță a agenţilor economici se permite în limitele stabilite de HG „Cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit” nr. 693 din 11.07.2018 (HG nr. 693/2018), cu modificările și completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile pct. 12 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate

Mâine va apărea de sub tipar nr. 329-336 al Monitorului Oficial, în care sunt publicate următoarele documente oficiale. ÎN PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova Curtea de Conturi a Republicii Moldova publică • Hotărâre cu privire la aprobarea Raportului anual 2018 asupra administrării şi întrebuințării resurselor financiare publice şi patrimoniului public (nr. 53, 6 septembrie 2019). În PARTEA II – Hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova publică:

Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița a avut astăzi o ședință de lucru cu șefii Direcțiilor de finanțe ale autorităților publice locale. Discuțiile au vizat prioritățile Ministerului Finanțelor, viziunea de mai departe, precum și problemele cu care se confruntă reprezentanții autorităților publice locale.

Potrivit art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal nr. 1164/1997 sînt obligaţi să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit, distinct, pentru etapa I şi, respectiv, etapa a II-a a perioadei fiscale 2018 persoanele fizice care sînt rezidenţi ai Republicii Moldova şi au obligaţii privind achitarea impozitului pentru etapa I şi, respectiv, etapa a II-a a perioadei fiscale 2018.

Donarea unor bunuri în folosul persoanelor fizice se efectuează prin încheierea unui contract de donaţie, în conformitate cu prevederile art. 1198 din Codul civil. În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donaţie (donatorul) se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării.

Contractul de antrepriză a fost încheiat în ianuarie 2018, iar devizul de cheltuieli prevede cota impozitelor de 27,5 %. Din 01.10.2018, în procesele verbale de lucrări este indicată cota impozitelor în mărime de 22,5%. Cum va fi reflectată diferența? Este restituită beneficiarului sau poate fi utilizată pentru alte lucrări la realizarea contractului dat?