Serviciul Fiscal de Stat întreprinde în permanență măsuri de conformare și informare a persoanelor fizice care transmit în locațiune bunuri imobile cu privire la obligațiile stabilite de actele normative în vigoare privind înregistrarea contractelor de locațiune. Astfel, în perioada lunilor ianuarie – iulie 2021, la Serviciul Fiscal de Stat s-au înregistrat 9 869 contracte de locațiune/chirie.

Persoana fizică X pe parcursul anului 2018 obține următoarele venituri: Venituri salariale pentru perioada ianuarie – septembrie 2018 – 75 000. La data de 25 mai 2018 înregistrează o tranzacție de vânzare a unui imobil, înstrăinează un apartament în valoare de 650 000 lei, cumpărat în 2017 cu o valoare de 500 000 lei. Pentru perioada octombrie – decembrie 2018 veniturile salariale au constituit 28 500 lei. La data de 15 noiembrie 2018 încasează plăți în sumă de 30 000 lei în urma unui contract de prestări servicii. La data de 15 decembrie a înstrăinat 10 acțiuni cu o valoare de 45000, care anterior au fost procurate cu prețul de 15000 lei.

În primele 9 luni ale anului curent în bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) au fost acumulate venituri în sumă de 14661,7 mil. lei, informează Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) cu referie la informația operativă privind executarea BASS. Astfel, în perioada ianuarie-septembrie 2018 veniturile au fost executate la nivel de 75,8% din suma aprobată de 19339,0 mil. lei. Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 9627,5 mil. lei sau 75,0% comparativ cu suma anuală precizată de 12840,5 mil. lei.

Potrivit art. 141 alin.(2) din Codul fiscal, plăţile salariale efectuate angajaţilor sau în folosul acestora de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei în baza legislaţiei muncii şi actelor normative ce conţin norme ale dreptului muncii nu generează obligaţii suplimentare privind impozitul pe venit aferent acestor plăţi conform titlului II din Codul fiscal, impozitul în cauză fiind inclus în componenţa impozitului unic reglementat de cap.1 titlul X din Codul fiscal.

Se ia oare în considerare la aprecierea pragului de înregistrare în calitate de plătitor al TVA suma avansurilor primite în contul viitoarelor livrări?   Conform art.112 alin.(1) CF, subiectul care desfășoară activitate de întreprinzător este obligat să se înregistreze ca contribuabil al TVA dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depășește 1,2 mil. lei, cu excepția livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere şi a celor care nu constituie obiect impozabil în conformitate cu art.95 alin.(2) CF.

În conformitate cu prevederile art. 92 alin.(3) din Codul fiscal, veniturile achitate în folosul angajaților - conducători auto ce efectuează transport rutier de pasageri în regim de taxi, în sumă ce nu depășesc 10 000 lei se vor reflecta în darea de seamă (forma IALS 21) la codul sursei de venit „TAXI 18” fără reflectarea sumelor impozitului pe venit și a contribuțiilor de asigurări sociale și medicale achitate de angajator, iar în suma venitului care va depăși 10 000 lei – la codul sursei de venit „SAL” cu reflectarea sumei impozitului pe venit reținut.

Conform prevederilor art.34 alin.(2) din Codul fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relații de căsătorie cu orice persoană specificată la art.33 alin.(2) are dreptul la o scutire suplimentară anual, cu condiția că soția (soțul) nu beneficiază de scutire personală.       

În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepția veniturilor1 prevăzute la art.901, pentru anul 2022 are dreptul la o scutire personală în sumă de 27000 lei pe an.   Potrivit prevederilor art. 5 pct. 3) din CF, drept persoană fizică este calificat orice: a) cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin, apatrid; b) forma de organizare a activității de întreprinzător cu statut de persoană fizică, potrivit legislației, inclusiv întreprinzătorul individual, gospodăria țărănească (de fermier), dacă CF nu prevede altfel.

Proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte normative aprobat prin asumarea răspunderii în ședința de Guvernul Republicii Moldova din 1 aprilie 2020, astăzi a fost publicat în Monitorul Oficial. Documentul urma a fi prezentat de prim-ministrul Ion Chicu în ședința Parlamentului, însă aceasta nu a întrunit cvorul necesar. În discursul său în fața presei Ion Chicu a precizat că acest proiect este axat pe soluționarea problemelor sociale ale cetățățenilor țării, oferirea suportului mediului de afaceri, dar și modificarea legislației ce ține de domeniul bugetar-fiscal, asigurând echilibrul necesar între aceste componente.

Conform pct. 10 lit. d), g), l) și n) din Instrucțiunea privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul SFS nr.352/2017 (în continuare - Instrucțiune) se consideră cod fiscal: - pentru persoanele juridice sau organizaţii cu statut de persoană fizică nerezidentă care deţin obiecte impozabile pe teritoriul Republicii Moldova sau care au obligaţii fiscale – codul fiscal atribuit de SFS, care constituie codul de identificare din ţara de reşedinţă;

Ieri, 5 octombrie 2021, în ședința extraordinară a Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM)  a fost aprobată majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt până la 5,5 puncte procentuale. Totodată, a fost diminuat coridorul ratelor cu 0.5 p.p.- de la 2,5% la 2,0%. Astfel, rata la depozitele overnight va constitui 3,5% la sută, iar creditele overnight – 7,5%.   Potrivit comunicatului BNM, regulatorul continuă măsurile de înăsprire graduală a politicii monetare cu scopul de a atenua presiunile inflaționiste generate de efectele de runda a doua a creșterii prețurilor la nivel global, a costurilor de producție și de distribuție, a resurselor energetice și a produselor alimentare.

Lansarea, lichidarea și prestarea serviciilor publice prestate cetățenilor se va efectua în baza unei legi speciale. În cadrul ședinței din 3 decembrie curent, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege ce are ca scop crearea unui cadru juridic pentru sistemul de prestare a serviciilor publice, ceea ce va asigura accesibilitatea, calitatea și eficiența prestării lor, cu realizarea unui echilibru între satisfacerea necesităților și intereselor beneficiarilor de servicii publice și a interesului public.   Astfel, serviciile vor fi incluse în Registrul de stat al serviciilor publice, ce va fi instituit de Guvern, iar cele ce nu vor fi înregistrate în acest registru, nu vor fi premise pentru a fi prestate. Totodată, documentul prevede prestarea serviciilor publice electronic sau la ghișeu, însă se va urmări, în mod prioritar,

În conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71, care nu țin de o reprezentanță permanentă în Republica Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată potrivit art. 91, fără dreptul la deduceri, cu excepția veniturilor menționate la alin. (4) din articolul respectiv.

”Vom întreprinde măsuri concrete pentru a combate fenomenul „salariului în plic” și a „muncii la negru”, perfecționarea cadrului legal și calcularea corectă a coeficientului salariului oficial, pentru ca cetățeanul să poată beneficia de salarii și pensii asigurate. De asemenea, în acest scop trebuie promovate și mediatizate modificările legislative, organizate campanii de sensibilizare a angajatorilor în vederea respectării legislației și asigurării dreptului echitabil la muncă.

În conformitate cu prevederile art.19 lit.d) din Codul fiscal

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea de stabilire și plată a pensiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă, trupele organelor afacerilor interne și sistemului administrației penitenciare, ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității statului, Centrului Național Anticorupție și familiilor acestora.

Entitățile publice au fost întotdeauna în vizorul societății nu doar pentru rolul acestora în elaborarea și realizarea politicilor care exprimă interesele generale ale statului, dar și pentru faptul că acestea sunt finanțate din Bugetul public național (BPN). În acest context, modul de gestionare și utilizare a banilor publici de către entitățile prenotate, precum și angajarea acestora în diverse activități și servicii financiare necesită o reglementare riguroasă în vederea asigurării unei gestionări eficiente a mijloacelor financiare obținute din BPN, dar și protejării acestora de riscurile și fluctuațiile nefavorabile ale situației financiare a entităților ce activează în sectorul bancar.

În anul 2021 art.1171 alin.(14) din Codul fiscal prevedea că, la efectuarea livrărilor de servicii, precum şi de energie electrică, energie termică, gaz natural, servicii publice de telefonie fixă şi mobilă, servicii comunale, produse petroliere, în cazul utilizării e-facturii, furnizorul eliberează factura fiscală în termen ce nu poate depăşi 10 zile calendaristice de la data livrării acestora.   Prin Legea nr.204/2021 pentru modificarea unor acte normative (Politica fiscală și vamală pentru anul 2022) prevederile citate supra au fost modificate. Începând cu 1 ianuarie curent,  la efectuarea livrărilor de servicii şi de produse

Asociația Obștească (AO) а obținut finаnțare de la Мinisterul Educației, Culturii și Cercetării pentru realizarea unui proiect. În devizul de cheltuieli aferent proiectului au fost reflectate reținerile ce urmează a fi efectuate pentru serviciile prestate de experți în baza contractelor civile. Unul dintre experți este deținător de patentă de întreprinzător cu genul de activitate ce se referă la domeniul realizării proiectului. Are dreptul AO să facă astfel de plăți în favoarea titularului  de patentă? Este obligată AO să facă careva ajustări ale cheltuielilor respective în Declarația ONG17?

Odată cu lansarea Portalului certificatelor de concediu medical de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Casa Naţională de Asigurări Sociale face unele precizări. Procesul de calculare a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă va începe imediat ce instituţiile medicale vor remite datele necesare către Portal şi vor fi recepţionate de către CNAS. Reamintim că, din 1 iulie 2019, conform modificărilor operate în legislaţie CNAS stabileşte, calculează şi plăteşte indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă din contul bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS), începând cu a şasea zi de incapacitate temporară de muncă. Aceasta se referă la boli obişnuite sau la accidente nelegate de muncă.