Criza economică globală a impus economiștii teoreticieni și guvernele multor țări să-și revizuiască concepțiile de dezvoltare economică, iar țările nordice le-au atras atenția ca un model fiabil de urmat. Ele au construit state sociale, care, în același timp, au făcut față relativ ușor crizei financiare, declanșate în 2008 în SUA. Moldova nu este o excepție, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat beneficiind de expertiza danezului Peter Menhard, consultant al Misiunii Uniunii Europene la nivel înalt pentru suport în politici (www.euhlpam.org), pe parcursul ultimilor trei ani. Unul din studiile lui Peter Menhard se referă la sistemul fiscal din Danemarca și experiențele ce ar putea fi utile Republicii Moldova. Studiul a fost publicat în ediția din luna martie a.c. a „Moldova Economic Trends”.

Consiliul Consultativ al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat s-a întrunit în şedinţă ordinară, pentru a dezbate subiecte de complexitate sporită din domeniul fiscal.

Сapitolul 1. Oferta internă Analiza obiectivă a datelor statistice dezavuează ideea că creșterea economică din 2013 ar fi fost determinată integral de agricultură. Agricultura a avut un rol foarte important, dar componentelor non-agricole le revin circa 50% din sporul de PIB realizat, iar creșterea acestora a accelerat în comparație cu anul 2012.

La data de 14.10.2011, Guvernul prin hotărîrea nr. 771 a aprobat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care rezultă din politicile fiscale, bugetare şi vamale pentru anul 2012, perfecţionarea legislaţiei fiscale, bugetare şi vamale naţionale, alte aspecte ce ţin de gestiunea finanţelor publice. Pe data de 17 octombrie proiectul a fost prezentat în Parlament.

Pe parcursul celor patru ani de vacanţă fiscală (2008-2011), companiile din Republica Moldova care au înregistrat profituri au avut posibilitatea de a reinvesti economiile provenite din impozitul pe venit în proiectele lor de dezvoltare. Din păcate, această facilitate a coincis cu criza financiară. Astfel, companiile care au înregistrat pierderi nu au putut beneficia de această facilitate sau de alte măsuri fiscale, care ar fi putut impulsiona revenirea acestora pe profit.

La începutul lunii martie a aparut al doilea număr al revistei Monitorul Fiscal FISC.md, ediția 2(18), 2014. Avînd în vedere, că luna martie este etapa finală pentru depunerea declarației pe venit, redacția revistei a ales drept temă principală: impozitul pe venit pentru persoane fizice și juridice, precum și impozitul pe venit din activitatea operațională (IVAO). Pe lîngă aceasta, am plasat pe coperta numărului recent un anunț, care vine să îndemne contribuabilii să-și respecte obligațiile fiscale la timp și să nu lase depunerea declarației pe venit în ultima zi.

În Republica Moldova, ca şi în alte state ale lumii, factura reprezintă un document contabil întocmit în cadrul unei tranzacții (operațiuni) economice de către partea furnizoare în favoarea părții beneficiare. Factura, de regulă, conține elemente prestabilite, necesare identificării şi evidenței contabile a operațiunii economice, precum şi deducerii impozitelor prevăzute de lege. Aceste elemente, pot include lista cu mărfurile (bunurile) vîndute sau serviciile prestate beneficiarului (clientului) de către furnizor, datele de identificare fiscală ale clientului, datele furnizorului, prețul unitar, cota TVA, cantitatea şi suma totală a facturii.

Începînd cu 1 iulie, curent, Casa Naţională de Asigurări Sociale a intervenit cu propuneri către Centrul de Guvernare Electronică pentru a examina posibilitatea de eliberare a semnăturilor digitale fără plată.

Potrivit art. 216 alin. (5) din CF, la finalizarea controlului fiscal la faţa locului, se întocmeşte un act de control fiscal. La posturile fiscale, actul de control fiscal se va întocmi numai în caz de depistare a încălcării legislaţiei fiscale. În cazul depistării vreunei încălcări fiscale, organul care exercită controlul ia decizia corespunzătoare.

Pe 18 octombrie 2013, colaboratorii fiscali din cadrul IFS pe raionul Ştefan Vodă au organizat un seminar la tema stimularea morală a contribuabililor oneşti. La seminar au participat reprezentanţi ai agenților economici din diferite domenii de activitate din raza raionului Ștefan-Vodă. Participanții au fost informați despre modul şi condiţiile de organizare şi desfăşurare a acţiunii de stimulare a contribuabililor, care au asigurat un înalt grad de conformare fiscală benevolă, prin calcularea, declararea şi achitarea în cuantum integral a obligaţiilor fiscale aferente activităţii de întreprinzător.

Şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, a convocat o şedinţă de lucru privitor la necesitatea elaborării unui mecanism a declarațiilor precompletate a persoanelor fizice și elaborarea unui concept bine structurat vizavi de potențiala implementare a acestuia.

Procedura de lichidare a unei întreprinderi reprezintă o etapă de lungă durată şi destul de complicată. În acest articol o să încerc să analizez procedură finală de lichidare a întreprinderii, ce ţine de repatrierea investiţiei asociatului din străinătate, făcută în capitalul social al întreprinderii din Moldova şi repatrierea capitalului rămas după achitarea plăţilor în adresa creditorilor, salariaţilor, bugetului de stat, etc.

Şoferii străini care vor conduce pe autostrăzile din Germania ar putea fi obligaţi să plătească o taxă de până la 100 de euro pe an, de care rezidenţii germani ar fi în practică scutiţi, potrivit unui proiect al Ministerului Transporturilor de la Berlin, obţinut de presă. Proiectul prevede ca şoferii să lipească pe parbrizul maşinii o vignetă, dovada că au achitat taxa, în caz contrar urmând să fie amendaţi, scrie Financial Times.

Reprezentanții Comisiei Naţionale pentru Consultări și Negocieri Colective s-au întrunit vineri, 4 octombrie curent, în prima ședință pentru a examina proiectele de lege ce țin de politica bugetar-fiscală, bugetul de stat, fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală și bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2014.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat aduce la cunoștință principalele aspecte privind întocmirea si utilizarea actului de achiziție a mărfurilor. Menționam ca agenții economici (persoane juridice, persoane fizice care practică activitate de întreprinzător, întreprinderi individuale, etc.) care achiziționează de la populație diverse produse agricole, cereale si produse procesate din cereale, alte produse, etc. sînt obligați să utilizeze în activitatea financiar-contabila actul de achiziție a mărfurilor.

Potrivit prevederilor art. 12 alin. (1) din Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07-1998, impunerea fiscală a titularului patentei se efectuează sub formă de taxă pentru patentă, care include impozitul pe venit, taxele pentru resursele naturale, taxa pentru unităţile comerciale şi/sau unităţile de deservire socială, taxa pentru amenajarea teritoriului.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat întru combaterea activităţii frauduloase ale unor agenţi economici care activează în domeniul achiziţiei producţiei agricole (fitotehnie, horticultură, zootehnie, viticultură ş.a.) de la persoanele fizice, prelucrării şi comercializării acesteia, cât şi a produselor derivate, comunică următoarele.

Persoanele fizice suspectate de evaziune fiscală şi care sunt supuse verificării fiscale demarate în urma descoperirii unor discrepanţe majore între acumulările de avere şi veniturile declarate vor depune o declaraţie de patrimoniu şi venituri numai la cererea administraţiei fiscale, începând din 2014, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanţelor Publice, remis marţi. 'Formularul declaraţiei de patrimoniu şi venituri prevăzut în anexă la proiectul de ordin postat pe site-ul MFP vizează strict acele persoane fizice care în urma unor verificări documentare prealabile amănunţite a tuturor informaţiilor deţinute şi obţinute de ANAF referitoare la veniturile declarate de acestea comparativ cu acumulările lor patrimoniale urmează să fie supuse unei verificări fiscale efective pentru că prezintă un risc semnificativ de nedeclarare a veniturilor realizate. În concluzie, solicitarea depunerii acestei declaraţii de patrimoniu şi venituri nu se va face către toate persoanele fizice şi nici măcar către toate persoanele fizice independente supuse inspecţiei fiscale obişnuite ci numai către acele persoane fizice care în urma verificărilor prealabile prezintă discrepanţe majore între acumulările de avere şi veniturile declarate', se menţionează în comunicatul MFP.

Exact la momentul vînzării (donării) imobilului nu se declară nimic. Termenul de depunere a Declarației CET expiră la 31 martie al anului următor anului în care a avut loc vînzarea (donația). În urma înstrăinării activului de capital (în cazul dat a apartamentului) se obţine creştere sau pierdere de capital. Conform art. 37 alin. (5) din Codul fiscal, mărimea creşterii de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egală cu excedentul sumei încasate, în raport cu baza valorică a acestor active. Adică, în cazul dat, creşterea de capital constituie diferența dintre valoarea de vînzare, înscrisă în Contractul de vînzare-cumpărare a bunului imobil, înregistrat la notar şi valoarea apartamentului înscrisă la Cadastru. Mărimea pierderilor de capital, suportate în urma vînzării, schimbului sau altei forme de înstrăinare a activelor de capital, este egală cu excedentul bazei valorice a acestor active în raport cu venitul obţinut.

Care sînt obligaţiile fiscale privind impozitul pe venit al persoanelor implicate şi se deduc sau nu în scopuri fiscale cheltuielile de reparaţie a apartamentului vizat? Conform art. 19 lit. a) din Codul fiscal, facilităţile impozabile acordate de patron includ plăţile acordate salariatului de către patron pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi plăţile în favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane, cu excepţia plăţilor în bugetul asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat.