Guvernatorul Băncii Naționale, Sergiu Cioclea menționează că băncile din țara noastră se confruntă cu un nivel foarte înalt de lichiditatea excesivă. Aceasta reprezintă o parte din depuneri a băncilor care nu sunt în rezervele obligatorii și care ar putea fi utilizate pentru a desfășura o activitate de creditare.

Încasările la bugetul public național (BPN) administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit, în 8 luni ale anului curent, 23,9 mld. lei, ceea ce denotă o creștere cu 3,1 mld. lei sau cu 14,9% în raport cu perioada similară a anului precedent. Pe componente BPN, statisticile sunt următoarele. La bugetul de stat, pe parcursul celor opt luni au fost încasate 10,7 mld. lei, ceea ce constituie cu 1,6 mld. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2017, sau o creștere de 17,4%.

Veniturile acumulate de Serviciul Fiscal de Stat la bugetul public național (BPN) în 9 luni ale anului 2018 au crescut, comparativ cu perioada similară a anului 2017, cu 15,4%. Astfel, în perioada de referință au fost înregistrate încasări în sumă de 27,4 mld. lei, ceea ce constituie o creștere cu 3,7 mld. lei față de perioada similară a anului precedent, sarcina fiind supra executată cu peste 1,8 mld. lei, sau cu 7,3%.

Serviciul Fiscal de Stat continuă acțiunile de monitorizare și control a agenților economici care dețin săli de ceremonii și/sau restaurante, ramură ce prezintă riscuri sporite pentru administrarea fiscală.

Modul de contabilizare a imobilizărilor corporale și de prezentare a informațiilor aferente în situațiile financiare este reglementat de Standardul Național de Contabilitate (SNC) „Imobilizări necorporale și corporale”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013. Astfel, în conformitate cu pct. 4 din standard, în standardul respectiv sunt utilizate următoarele noțiuni ce semnifică:

Volumul exporturilor din Moldova în România a crescut în ianuarie-august 2017 cu 15,8% față de aceeași perioadă din anul trecut, însumând $349,1 mil. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în comparație cu perioada similară a anului trecut, cota livrării produselor moldovenești în România a crescut în volumul total al mărfurilor exportate din țara noastră cu 0,2 puncte procentuale – de la 24,3% la 24,5%.

Un proiect de lege pentru modificarea art. 1 al Legii privind Zona Economică Liberă ”Bălți”, elaborat de Centrul de Implementare a Reformelor, este propus spre consultare publică. Documentul prevede excluderea din componența ZEL Bălți a terenului – proprietate publică a statului cu suprafața de 4,823 hа, amplasat în mun. Chişinău și unde își are sediul un liceu, al cărui fondator este Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.

Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exporturilor (MIEPO) anunță întreprinderile că a început colectarea propunerilor de proiecte pentru a le finanța în cadrul Programului ”Promovarea Exportului” pentru anul 2018.

O inițiativă legislativă cu privire la tichetele de masă a fost discutată astăzi cu reprezentanții sindicatelor, a patronatelor, a mediului de afaceri și a instituțiilor de stat vizate. Proiectul prevede instituirea unui sistem de acordare a tichetelor alimentare în valoare de 45 de lei pe zi. Autorul inițiativei este președintele Parlamentului, Andrian Candu, care a și făcut lobby pentru proiect.

Guvernul a susținut proiectul Ministerului Finanțelor ce prevede modificarea și completarea Legii bugetului de stat pentru anul 2017. Astfel, veniturile vor fi majorate cu 541698,3 mii lei — de la suma aprobată de 33225042,4 mii lei, la 33766740,7 mii lei, iar cheltuielile se vor majora cu 416292,3 mii lei, — de la 37380648,4 mii lei, la 37796940,7 mii lei.

Veniturile acumulate de Serviciul Fiscal de Stat la Bugetul public național (BPN) în ianuarie-septembrie 2017 au crescut, comparativ cu perioada similară a anului 2016, cu 18,5 %. Astfel, în perioada nominalizată au fost înregistrate încasări în sumă de 23,7 mld. lei. În raport cu perioada similară a anului precedent, s-a înregistrat un spor de 3,7 mld. lei. Comparativ cu sarcina stabilită (22,2 mld. lei) se atestă o depășire cu 1,4 mld. lei sau cu 6,6%.

Casa Naţională de Asigurăti Sociale comunică, că din 1 aprilie 2018 toate pensiile au fost indexate cu 6,6%. Coeficientul de indexare constituie creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum pe ţară pentru anul precedent determinat în modul stabilit de Guvern. De indexare vor beneficia 705022 beneficiari de pensii stabilite conform Legii privind sistemul public de pensii nr. 156-XIV din 14.10.1998, Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23.06.1993 și Legii privind protecția socială a cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobâl nr. 909-XII din 30.01.1992.

Întreprinderea de Stat „Agenția Informațională de Stat „Moldpres” va fi reorganizată prin transformare în instituție publică. Ieri cabinetul de miniștri a aprobat o hotărâre în acest sens. Astfel, Agenția „Moldpres” va fi o instituție publică, în care Cancelaria de Stat exercită funcția de fondator. Întreprinderea va activa în baza principiilor de autogestiune și va deține conturi bancare în contul unic trezorerial al Ministerului Finanțelor.

În trimestrul II al anului 2018 veniturile lunare disponibile ale populaţiei au constituit, în medie per persoană, 2374 lei, fiind în creştere cu 6,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar față de trimestrul I 2018 au crescut cu 0,9%, informează Biroul Naţional de Statistică. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) veniturile populaţiei au înregistrat o creştere de 3,3%.

Actualul sistem de achiziţii publice electronice SIA „RSAP”, utilizat în Moldova, este tehnologic depășit și nu conține funcționalități care să asigure desfășurarea în formă electronică a întregului proces de achiziții și în același timp diferă conceptual de noul sistem „MTender”.

Afirmația a fost făcută de reprezentantul MEI, Vitalie Tarlev, la Business forumul Gov4ICT. În cadrul evenimentului, acesta s-a referit legislaţia în vigoare pentru crearea parcurilor IT și anume:

Mijloacele fixe și activele nemateriale sunt active nefinanciare, care își transmit valoarea asupra bunurilor și produselor fabricate, lucrărilor executate și serviciilor prestate treptat în mai multe faze (cicluri) de producere prin uzură și/sau amortizare. În acest articol ne vom referi la următoarele aspecte importante aferente contabilității mijloacelor fixe în autoritățile/instituțiile bugetare: • definirea și modul de calcul al uzurii mijloacelor fixe și amortizării activelor nemateriale; • contabilitatea uzurii mijloacelor fixe și amortizării activelor nemateriale; • corectarea erorilor cu privire la uzura mijloacelor fixe și amortizarea activelor nemateriale.

Istoria protecției datelor cu caracter personal în Moldova se începe odată cu adoptarea Legii nr. 17 – XVI din 15.02.2007 cu privire la protecția datelor cu caracter personal (abrogată însă la 14 aprilie 2012, la intrarea în vigoare a Legii noi în 2011), când autoritatea responsabilă de control asupra legalității respective a fost desemnat Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. De atunci majoritatea din noi, mai puțin sau mai mult, este familiarizată cu domeniul dat. Totodată recent a apărut și se utilizează o noțiune nouă — GDPR(General Data Protection Regulation). Astăzi noțiunile sunt utilizate concomitent și din cauza asta la mai mulți apar întrebări cum e mai corect și care este diferența.

Liberalizarea și dezvoltarea economică în secolul XX și XXI a generat dezvoltarea mobilităţii contribuabililor, tranzacţiilor transfrontaliere şi internaţionalizarea instrumentelor financiare, dar, totodată, au determinat statele să coopereze mai mult, prin crearea sistemelor de schimb de informaţii și asistență reciprocă. Dispoziţiile legale naţionale în materia recuperării restantanțelor fiscale se aplică numai în interiorul graniţelor statelor. Prin urmare, autorităţile fiscale naţionale nu au posibilitatea de a recupera ele însele impozitele şi taxele în afara graniţelor lor. De aceea, a apărut necesitatea cooperării între state în vederea oferirii de asistenţă internaţională în materie de recuperare a restanțelor fiscale.

Impozitul pe venit de la plățile nedeclarate și neachitate la buget ar putea constitui cel puțin 1345,5 mii lei. Totodată, neconformitățile admise de agenți economici care au achitat salariul în plic sunt semnificative și pentru bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) și fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală (FAOAM). Acestea ar putea constitui 4252,9 mii lei. Datele au fost făcute publice în cadrul unei ședințe ale Curții de Conturi de la sfârșitul anului 2018, în care a fost prezentat raportul auditului conformității privind „Declarările salariale, a plăților la bugetul public național și impactul asupra drepturilor sociale ale cetățenilor” în anii 2015-2017.