Astăzi, 22 martie 2019, în MO nr.101-107, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 48 din 12 martie curent cu privire la modificarea Ordinului nr.118/2013 al aceleiași autorități, prin care au fost aprobate Standardele Naționale de Contabilitate. Astfel, documentul oferă redacția nouă SNC ”Prezentarea situațiilor financiare”. Totodată, sunt modificate Standardele: ”Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare”

Plata pentru arenda terenurilor agricole se stabilește în unități bănești, se face în natură, în bani sau în natură și în bani ori într-o altă formă, fiind stabilită la acordul părților contractante, și se efectuează în termenul și în locul prevăzute în contractul de arendă. Aceste prevederi ale Codului civil modernizat, pus în aplicare la 1 martie 2019, și abrogarea Legii nr. 198/2003 cu privire la arenda în agricultură au impus elaborarea unui proiect de hotărâre de Guvern pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 405 din 6 mai 2005 despre aprobarea Regulamentului privind modul de calculare a cuantumului plății anuale pentru arenda bunurilor agricole. Documentul este propus pentru consultări publice de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Multe persoane din Republica Moldova obțin venituri de peste hotare fie din activitatea de muncă deșfurată acolo, pentru activitatea pe care o desfășoară în Republica Moldova ca freelanceri, dar sunt remunerați de peste hotare, primesc transferuri de la rude etc. Cum urmează de a fi declarate și impozitate aceste venituri?   Pentru a determina existența obligației aferente impozitului pe venit în situațiile propuse, este necesar să atragem atenția asupra obiectului de impunere la impozitul pe venit.   Ținând cont de prevederile art.14 alin. (1) din Codul fiscal (CF), pentru persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM obiect al impunerii cu impozitul pe venit îl constituie:

1. (29.5.16) Cum se vor reflecta în Declaratia cu privire la impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale (forma ONG17) utilizarea sumelor din desemnarea procentuală?

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” amintește că termenul-limită de depunere a Declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit este tot mai aproape. În acest an acesta expiră la data de 2 mai, deoarece zilele de 30 aprilie și 1 mai sunt nelucrătoare. Totodată, este cunoscut faptul că în acest an vom depune două declarații și suntem în drept să efectuăm desemnarea procentuală pentru doi beneficiari (câte unul pentru fiecare perioadă fiscală), incluși în lista respectivă de către Agenția Servicii Publice. În procesul de depunere a Declaraţiei, unele persoane fizice pot depista faptul că veniturile obținute în etapa I a anului 2018 (1 ianuarie – 30 septembrie) nu sunt reflectate în aceasta.

În cazul în care persoana fizică a fost angajată în cadrul agentului economic rezident al parcului pentru tehnologii informaționale pe parcursul lunii decembrie a anului 2018, iar salariul i-a fost achitat în ianuarie 2019 (în decembrie nefiindu-i efectuate careva plăți salariale), acest angajat se va lua în considerație la determinarea sumei minime a impozitului unic pentru luna decembrie a anului 2018?

În Ordinul Ministerului Finanțelor nr.50 din 15 martie 2017 privind aprobarea unor formulare-tip ce atestă rezidența și impozitul pe venit achitat de către nerezidenții Republicii Moldova au fost introduce modificări şi completări. Amintim, că prin Ordinul nr. 50 au fost aprobate formularul-tip Forma CCR17 „Cerere de eliberare a certificatului de rezidență”, formularul-tip Forma 1-DTA17 „Certificat de rezidență”, formularul-tip Forma 2-DTA17 „Cerere pentru eliberarea certificatului privind atestarea impozitului pe venit achitat/reținut de nerezident în Republica Moldova”,

Pe parcursul a câtorva luni ale anului 2018 întreprinderea a aplicat regimul general de impunere cu impozitul pe venit. Începând cu luna mai 2018, aceasta a devenit rezidentă al parcului pentru tehnologii informaționale, cu aplicarea regimului fiscal special stabilit de titlul X al Codului fiscal (CF).

Din motivul demarării unor noi proiecte de asistență externă pe teritoriul Republicii Moldova, precum și din necesitatea excluderii proiectelor finalizate, survin mai multe modificări în Hotărârea nr. 246/2010 cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale și vamale aferente realizării proiectelor de asistență tehnică şi investițională în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte. În Monitorul Oficial din 12 iulie curent a fost publicată Hotărârea nr. 322 din 10.07.2019 pentru modificarea Hotărârii nr. 246/2010. Astfel, anexa nr. 1 a documentului, ce conține Lista proiectelor de asistență tehnică în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale, pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale, taxe pentru

Cabinetul de miniștri a susținut Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020, elaborat de către Cancelaria de Stat în baza propunerilor parvenite de la ministere și alte autorități administrative centrale. Documentul se bazează pe obiectivele din Programul de activitate al Guvernului, în care sunt stabilite autoritățile responsabile de executarea acțiunilor, termenele de realizare, indicatorii de progres. Acțiunile propuse vizează toate domeniile de competenţă ale Executivului. Un capitol aparte din Program include acțiunile ce țin de Politicile fiscale și administrare fiscală. În primul rând, este pusă sarcina consolidării finanțelor publice și stimulării activității agenților economici prin modificarea unor acte legislative, ținând cont de obiectivele politicii fiscale pentru anul 2020.

În cazul care organizația necomercială corespunde condițiilor stabilite de art. 52 din Codul fiscal, aceasta este scutită de plata impozitului pe venit. Potrivit art. 5 alin. (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, drept bază pentru determinarea venitului impozabil al entităților servește rezultatul (profitul/pierderea) contabil, reflectat în situațiile de profit şi pierdere, întocmite şi prezentate în conformitate cu cerințele prezentei legi şi ale standardelor de contabilitate.

Pe parcursul lunii ianuarie a anului 2019 entitatea D SRL i-a achitat entităţii nerezidente Z (rezident al Germaniei) plata pentru servicii de deservire a utilajului și a reținut impozit pe venit la sursa de plată din fecare plată în baza prevederilor art. 91 din CF. În luna curentă nerezidentul i-a prezentat entității D SRL certifcatul de rezidenţă fscală pentru a benefcia de prevederile Acordului între state pentru evitarea dublei impuneri. Urmează de stabilit dacă trebuie să fe efectuate niște rețineri la sursă entitatea D SRL, dacă e necesară reflectarea plăților în continuare în dările de seamă IPC18 și cum poate fi restituit nerezidentului impozitul achitat de la începutul anului?

1. (29.2.4.13) Cum urmează a fi determinată baza valorică a activelor de capital înstrăinate, care au fost obținute ca urmare a contractelor de societate civilă? 2. (29.2.5.17) Apare la moștenitor obligația de stingere a datorie fiscale la impozitul pe venit a persoanei decedate la primirea moștenirii?

Persoana fizica X solicită restituirea impozitului pe venit achitat/reținut în plus pentru perioada anului 2017, cu anexarea cererii privind acordarea scutirii de către soție, iar suma spre restituire s-a format în urma utilizării scutirii pentru aceasta. Totodată, plătitorul de venituri a acordat soției scutirea personală. Poate beneficia de restituire persoana X în cazul în care soția nu a depus declarația cu privire la impozitul pe venit pentru perioada anului 2017?   În conformitate cu prevederile art.34 alin.(1) din Codul fiscal (CF), persoana fizică rezidentă a Republicii Moldova, aflată în relații de căsătorie, are dreptul la o scutire suplimentară în sumă de 11 280 lei anual, cu condiția că soția (soțul) nu beneficiază de scutire personală.

Contribuabilul a efectuat o donație sub formă de mijloace bănești și un bun imobil în folosul altei persoane fizice. Ce obligații fiscale apar în cazul dat dacă aceste persoane se află în relații de afinitate de gradul I (soacră — noră)?

Gospodăria țărănească (de fermier) (în continuare – GȚ) este fondată de un singur fondator, care este unicul membru și conducătorul acesteia. La prelucrarea terenului și culesul legumelor participă membrii familiei fondatorului (soție, fiică, fiu etc.), care nu fac parte din membrii GȚ ce-i aparține. Va avea oare fondatorul/conducătorul GȚ dreptul de a angaja membrii familiei sale în calitate de salariați? Care va fi regimul fiscal pentru plățile salariale ale angajaților GȚ, care nu sunt înregistrați în calitate de membri ai acesteia?

Entitatea B SRL, în perioada anilor 2015-2016, a fost subiect al impunerii cu impozitul pe venit în modul general stabilit și a suportat pierderi fiscale în mărime de 60 000 lei și 25 000 lei, respectiv. În anul 2017 entitatea devine subiect al impunerii cu IVAO, iar pe parcursul anului 2018 din nou devine subiect al impunerii cu impozitul pe venit pe principii generale, obținând venit impozabil în mărime de 80 000 lei. Urmează a se stabili dacă, în asemenea situație, entitatea B SRL are dreptul să reporteze pierderile fiscale din perioada anilor 2015-2016?

Politica fiscală și vamală pentru anul viitor este axată pe 3 principii: asigurarea plasării echitabile a poverii fiscale între mediul de afaceri și persoanele fizice, pentru a evita derapările de la o categorie de contribuabili la alta simplificarea activității contribuabililor și evitarea dezechilibrului la nivel de venituri bugetare, a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, unde a fost prezentat proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. După cum a menționat ministrul, în proiect sunt incluse măsuri care diminuează presiunile fiscale pe anumite compartimente, dar există alți factori care sporesc presiunea la contribuabilii cu venituri sporite, care vin să compenseze micșorarea veniturilor ce vor fi înregistrate de primele acțiuni.

O persoană fizică cetăţean a vândut un depozit comercial în luna iunie 2018 cu preţul de 800 000 lei, iar achitarea s-a efectuat în două rate: 50% din sumă la data semnării contractului de vânzare-cumpărare și restul, la finele anului 2018 (pe parcursul lunii decembrie). Baza valorică a depozitului constituia suma de 600 000 lei. Cum va fi determinată obligația fiscală privind impozitul pe venit în situaţia descrisă?

Noțiunea de subdiviziune este reglementată de art. 5 pct. 29 din Codul fiscal (CF) și constituie unitatea structurală a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei (filială, reprezentanţă, sucursală, secţie, magazin, depozit etc.), situată în afara locului ei de reşedinţă de bază, care exercită unele din atribuțiile acesteia. Conform prevederilor art. 8 alin. (2), lit. e) din CF, contribuabilul este obligat să achite la buget, la timp şi integral, ţinând cont de prevederile art.7 alin.(5), sumele calculate ale impozitelor şi taxelor, asigurând exactitatea şi veridicitatea dărilor de seamă fiscale prezentate.