Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public.

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.   Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

Ministerul Finanțelor comunică că, suplimentar la Circulara nr. 06/02-07-18 din 23 august, a remis autorităților publice locale limitele actualizate a transferurilor cu destinație generală pentru anii 2022-2023 și a transferurilor de compensare pentru anul 2022.   Având  în vedere că, la momentul emiterii circularelor menționate, politica bugetar-fiscală pentru anul 2022 încă nu este aprobată, Ministerul Finanțelor va propune includerea în proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2022 a transferurilor de compensare în volum de 224,8 mil. lei, dintre care 164,4 mil. lei pentru bugetele locale de nivelul al doilea și 60,4 mil.lei pentru bugetele locale de nivelul întâi.

Serviciul Fiscal de Stat informează contribuabilii persoane fizice-cetățeni, care înregistrează restanță la achitarea impozitului pe bunurile imobiliare și/sau impozitului funciar, despre demararea acțiunilor de recuperare a creanțelor respective. Menționăm, termenul-limită de achitare a obligațiilor fiscale menționate a expirat la data de 30 iunie 2021.

Dăm start campaniei de abonare 2022! Fii alături de echipa P.P. „Monitorul Fiscal FISC.md”!   Prioritatea noastră de bază este oferirea rapidă a suportului informațional veridic, din prima sursă și mereu actualizat. Fii în pas cu toate modificările operate în legislația fiscală, precum și cu noutățile din domenii conexe: jurisprudență, contabilitate, audit, economie, finanțe, achiziții publice, sectorul IT etc.

Prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 49  din  31 martie 2021 a fost declarată stare de urgenţă pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 1 aprilie - 30 mai 2021. În vederea susţinerii întreprinderilor în condiţiile efectelor economice ale situaţiei epidemiologice (COVID-19), prin Dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale au fost adoptate mai multe măsuri de susținere a mediului de afaceri,  printre care:   1. extinderea Programului de subvenţionare a dobânzilor pe perioada 1 ianuarie - 31 mai 2021; 2. extinderea Programului de rambursare a TVA pe perioada 1 ianuarie - 31 mai 2021;

La efectuarea tranziției la metoda nouă de amortizare, în scopuri fiscale se va lua în calcul valoarea reziduală apreciată în contabilitatea financiară?   Conform metodei „vechi” de amortizare (art.27 alin.(10) lit.b) din Codul fiscal, în vigoare la 31 decembrie 2018), baza valorică a mijloacelor fixe pe fiecare categorie de proprietate în contabilitate se ajusta cu suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe în cazul trecerii lor la pierderi, în legătură cu amortizarea totală.

Ca urmare a măsurilor de sprijin manifestate de cetățenii Republicii Moldova pentru susținerea refugiaților ucraineni, propunem trecerea în revistă a regimului fiscal aplicat asupra mijloacelor financiare donate de către cetățeni și agenți economici la conturile speciale deschise de Ministerul Finanțelor.   Care este regimul fiscal pentru donația mijloacelor bănești în susținerea refugiaților ucraineni de către cetățeni?   

 Obiect al impunerii la taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii (în continuare - taxa), conform art. 291 alin. (1) lit. e) al Codului fiscal, îl constituie unităţile care, conform Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei, corespund activităţilor expuse în anexa nr. 1 la Legea nr. 231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerţul interior (în continuare - Lege).

În Monitorul Oficial de astăzi, 7 mai curent, a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 232 din 30 aprilie 2021 cu privire la abrogarea Ordinului Serviciului Fiscal de Stat nr. 219 din 20.04.2021. În temeiul Hotărîrii Curții Constituționale nr. 15 din 28.04.2021 privind declararea neconstituționalității Hotărîrii Parlamentului Republicii Moldova privind declararea stării de urgență nr. 49 din 31 martie 2021 și art. 281 alin. (3) din Legea nr.317/1994 cu privire la Curtea Constituţională,

În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (13) din Codul fiscal (CF), în cazul finanţării parţiale a procurărilor mijloacelor fixe din surse ce constituie venituri neimpozabile, amortizarea se va calcula pentru partea suportată de către întreprindere. Totodată, potrivit art. 261 alin. (14) din CF, prin derogare de la alin. (12) și (13) suma subvenţiilor obţinute ca urmare a efectuării investiţiilor prin procurarea mijloacelor fixe din sursele proprii nu influenţează asupra mărimii valorii de intrare a mijloacelor fixe. Valoarea de intrare a mijloacelor fixe, conform art.

Serviciul Fiscal de Stat asigură monitorizarea continuă a segmentelor economiei cu risc de neconformare fiscală, întru preîntâmpinarea posibilelor cazuri de prejudiciere a bugetului de stat. Unul din segmentele evaluate cu risc de (sub)declarare a veniturilor obținute și altor obligații fiscale este apreciat ca fiind prestarea serviciilor de transport internațional de pasageri. Astfel, Serviciul Fiscal de Stat asigură examinarea informației disponibile cu referire la traversarea frontierei de către persoanele fizice cu pasageri la bord. Cazurile de traversare regulată a frontierei de stat, de către persoanele fizice șoferi cu pasageri îmbarcați la bord, sunt analizați în scopul stabilirii riscului practicării ilicite a activității de antreprenoriat.

Un agent economic din Unitatea administrativ teritorială din stânga Nistrului, care este înregistrat provizoriu în Registrul de Stat al Întreprinderilor, intenționează să încheie un contract de prestări servicii cu o entitate din Italia. În scopul beneficierii de prevederile Convenţiei privind evitarea dublei impuneri încheiate între Republica Moldova și Republica Italiană, agentul economic urmează să prezinte organelor fiscale italiene un Certificat de rezidență. În acest sens, urmează oare a fi eliberat Certificat de rezidență (Forma 1-DTA17) de către SFS al RM agentului economic din Unitatea administrativ teritorială din stânga Nistrului?

Conform prevederilor art. 129 alin.(111) din Codul fiscal (CF), vizita fiscală reprezintă un procedeu de asistenţă fiscală care constă în explicarea legislaţiei fiscale, cu caracter consultativ, şi/sau în stabilirea unor date de ordin general despre activitatea contribuabilului. Astfel, având un regim juridic diferit de cel al controlului fiscal, vizita fiscală reprezintă o măsură de promovare a conformării voluntare a contribuabilului la respectarea legislaţiei în vigoare cu scopul preîntâmpinării şi prevenirii posibilelor încălcări ale legislaţiei din domeniu, în cadrul căreia nu se calculează obligaţii fiscale şi nu se aplică sancțiuni.

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public. În acest articol ne vom expune asupra cadrului normativ și a particularităților de contabilizare de către autoritățile și

Serviciul Fiscal de Stat permanent întreprinde măsuri de conformare și informare a persoanelor fizice care transmit în locațiune bunuri imobile cu privire la obligațiile stabilite de actele normative în vigoare privind înregistrarea contractelor de locațiune. Astfel, în perioada lunilor ianuarie – septembrie 2021, la SFS au fost înregistrate 13 236 contracte de locațiune/chirie.   De asemenea, urmare a acțiunilor întreprinse de autoritatea fiscală, au fost identificate 4 333 persoane fizice ce dau în locațiune/chirie bunuri imobile fără înregistrarea în termen a contractelor.

Serviciul Fiscal de Stat a realizat în ultimul timp o reformă fără precedent. Despre rezultatele acestei restructurări și prioritățile în activitatea Serviciului Fiscal de Stat pentru perioada imediat următoare, am discutat cu Serghei Pușcuța, Director al autorității fiscale naționale. — Acum mai bine de un an Serviciul Fiscal de Stat a trecut printr-un proces de reorganizare. Considerați că această reformă și-a atins scopul?

Agentul economic ”X”, proprietar de bunuri imobiliare, în conformitate cu prevederile art. 282 alin. (2) din CF, pentru perioada fiscală aferentă anului 2018 a achitat impozitul pe bunurile imobiliare integral până la 30.06.2018. Ulterior, s-a constat necesitatea prezentării, pentru aceeași perioadă, a unei dări de seamă corectate. Se va menține în acest caz dreptul la reducerea în mărime de 15% de care a beneficiat agentul economic?

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

Entitatea SRL „A” prezintă dările de seamă Serviciului Fiscal de Stat în formă electronică începând cu 1 ianuarie 2017 în temeiul prevederilor art.187 alin. (21) lit. d) din Codul fiscal însă pe parcursul anului 2018 numărul scriptic de salariai al entității SRL „A” s-a redus şi la 1 ianuarie 2019 acesta constituia 3 unităţi. Este obligatoriu ca întreprinderea să prezinte în continuare dările de seamă Serviciului Fiscal de Stat doar în formă electronică sau le poate prezenta şi pe suport de hârtie?