În conformitate cu prevederile stipulate în art. 23 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) toate entitățile mijlocii, entitățile mari și entitățile de interes public întocmesc și prezintă anual, împreună cu situațiile financiare, raportul conducerii, care conține o prezentare fidelă a poziției entității, a dezvoltării și a performanței activităților acesteia și o analiză corelată cu dimensiunea și complexitatea activităților desfășurate.

Amenzile aferente sancţiunilor aplicate de Comisia Naţională a Pieții Financiare (CNFP) ar putea fi vărsate în bugetul de stat. Această propunere se conține în proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative aprobat în cadrul ultimei ședințe a Executivului. Prevederea urmărește scopul uniformizării destinației amenzilor aplicate de către autoritățile administrative centrale, precum şi evitarea unor potențiale conflicte de interes în procesul de aplicare a sancțiunilor în sectorul de creditare nebancară. Astfel, proiectul prevede abrogarea lit. k) la alin. 1 al art. 6 din Legea nr. 192/1998 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, conform căreia sumele sancțiunilor pentru contravențiile administrative aplicate de CNPF se transferau în bugetul autorității și erau utilizate pentru finanțarea acesteia.

În conformitate cu pct.5 din Regulamentul privind rambursarea TVA întreprinderilor care sunt înregistrate în calitate de contribuabili ai TVA şi înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.76/2020, subiectul impozabil are dreptul la rambursarea TVA, solicitată pentru perioadele fiscale aferente perioadei de rambursare a TVA, indiferent de faptul dacă în careva din aceste perioade fiscale a înregistrat TVA spre achitare la buget, la îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

Cuantumul scutirii persoanelor fizice (rezidente) se va majora cu 5%,  de la 24 mii la 25,2 mii lei, iar scutirea pentru persoanele întreținute – cu 50% și va crește de la 3 mii la 4,5 mii lei. Prevederile sunt incluse în proiectul legii privind politica fiscală și vamală pentru anul 2021, care a fost aprobată în lectura a doua în cadrul ședinței plenare a Legislativului din 16 decembrie curent.   Tot cu 5% se majorează suma scutirii suplimentare (de la 18 mii la 18,9 mii lei) pentru persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată1 la art.33 alin.(2), cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală.

 În conformitate cu art.92 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele care sînt obligate să reţină impozitul în conformitate cu art.6918 şi art.88–91, cu excepţia impozitului reţinut pentru câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea câştigurilor nu depăşeşte scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1), vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat, până la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de seamă (Forma IALS18), în care vor indica numele şi prenumele (denumirea), adresa şi codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost efectuate plăţile, precum şi suma totală a plăţii şi a impozitului pe venit reţinut. 

Prin Legea nr.122/2019 pentru modificarea unor acte legislative pusă în aplicare din 1 ianuarie 2020, au fost aduse modificări la art.33 din Codul Fiscal (CF), conform cărora dreptul la scutirea personală o au contribuabilii (persoane fizice rezidente) care au un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepția veniturilor prevăzute la art.901 din CF.   În conformitate cu art.12 pct.4) din CF, venitul impozabil reprezintă venitul brut, inclusiv facilitățile acordate de angajator, obținut de contribuabil din toate sursele într-o anumită perioadă fiscală, cu excepția deducerilor și scutirilor aferente acestui venit, la care are dreptul contribuabilul conform legislației fiscale.

Recent Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) a inițiat un proces de ajustare a acordurilor-cadru semnate cu băncile comerciale, în paralel fiind organizate instruiri pentru ofițerii de credit din cadrul băncilor partenere. În cadrul sesiunilor sunt explicate beneficiile oferite tuturor părților implicate în proces, condițiile de garantare, procesul de solicitare, monitorizare și executare a garanțiilor financiare.   Amintim, ODIMM a îmbunătățit condițiile produsului de garantare destinat ÎMM-lor afectate de criza pandemică, aria de aplicare a acestuia fiind extinsă semnificativ.

Normele ce ţin de asigurarea socială a persoanelor asigurate angajate la întreprinderile rezidente a Parcului IT sunt expuse în Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (Legea nr. 77/2016), care stipulează că salariaţii rezidenţilor parcului beneficiază de toate tipurile de prestaţii de asigurări sociale de stat din bugetul asigurărilor sociale de stat, conform legislaţiei în vigoare.Venitul lunar asigurat al acestor salariaţi va constitui 68% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul  respectiv. Salariaţii rezidenţilor parcului obţin statutul de persoană asigurată în sistemul de asigurări obligatorii de asistenţă medicală în baza informaţiei actualizate şi prezentate în Darea de seamă privind impozitul pe venit, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate, conform legislaţiei în vigoare.  

Banca Națională a Moldovei comunică că, la 29 ianuarie 2021, activele oficiale de rezervă au constituit $3763,78 mil., în descreștere cu $19,76 mil. în comparație cu 31 decembrie 2020, când acestea au însumat $3783,54 mil. Diminuarea activelor oficiale de rezervă a fost determinată de: plățile aferente serviciului datoriei publice externe a RM: $13,27 mil.; deprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA: $13,07 mil.; plățile Ministerului Finanțelor al RM: $6,49 mil.; plățile nete din contul Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă: $0,13 mil.

În primele nouă luni ale anului 2020, Serviciul Fiscal de Stat a încasat 29,1 mld. lei în bugetul public national, suma fiind în creștere cu peste 341 mil. lei sau cu 1,2 % în raport cu perioada similară a anului precedent. Potrivit componentelor BPN, statisticile sunt următoarele.   În bugetul de stat, în lunile ianuarie-septembrie 2020, au fost înregistrate  încasări în sumă de 12,3 mld. lei, ceea ce constituie cu 419,6 mil. lei mai puțin comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019 sau o diminuare cu 3,3 %.

Astăzi, 19 noiembrie 2021, în MO al RM a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 574 din 11 noiembrie 2021 prin care au fost aprobate formularul și modul de completare a solicitării de acordare din bugetul de stat a compensației salariaților pentru implementarea măsurilor speciale privind asigurarea securității, protecției vieții și sănătății populației prin vaccinare anti-COVID-19 (GCS-2021). Aprobarea actului normativ menționat este condiționată de instituirea prin Hotărârea Guvernului nr. 316/2021 cu privire la aprobarea unor măsuri de susținere a angajatorilor și salariaților în condițiile aplicării măsurilor de restricție pe perioada pandemiei de COVID-19 a măsurii privind acordarea salariaților a două zile libere plătite pentru fiecare doză de vaccinare

Deseori se întâmplă că o companie care a apelat anterior la un credit bancar solicită peste un timp de la același creditor alt credit analogic și primește oferta de creditare cu o rată mai ridicată a dobânzii. Știind că rata de refinanțare a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) este în scădere, debitorul devine nedumerit, dacă nu indignat. Explicațiile băncii sunt următoarele: mărimea de scoring a companiei s-a înrăutățit față de data precedentă, banca suportă riscul mai mare și ridică rata dobânzii. În asemenea condiții debitorul se străduiește să înțeleagă ce este „scoring”-ul și de ce depinde prețul creditului de așa ceva?

Casa Naționlă de Asigurări Sociale anunță că în primele 7 luni ale anului 2020 în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă de 14333,5 mil. lei, ce reprezintă o executare a prevederilor anuale (24339,4 mil. lei) la nivel de 58,9%.   Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 7953,7 mil. lei sau 56,4% comparativ cu suma anuală prevăzută de 14097,0 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv, realizat în perioada similară a anului 2019, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creştere cu 120,5 mil. lei sau cu 1,5%.

Acordul1 OMC privind Determinarea valorii în vamă impune o cooperare eficientă între importatori și autoritățile vamale. Astfel, ținând cont de faptul că informațiile necesare organului vamal pentru determinarea valorii în vamă, de regulă, le deține importatorul, cum ar fi: prețurile plătite pentru mărfuri, clauzele contractuale, informațiile privind vânzările anterioare de mărfuri similare sau identice, costurile de producție din țara străină sau costurile de revânzare pe piața internă etc., Acordul oferă organului vamal dreptul de a pune întrebări și de a obține informațiile relevante de la importatori.

În cazul în care angajatul rezidentului parcului pentru tehnologii informaționale nu a lucrat nici o zi e parcursul anului 2021, însă a avut venit îndreptat spre achitare, urmează a fi declarat acest venit în Nota de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (forma ISAPTI17)?  

În ianuarie-martie 2021 a sporit nu doar volumul importului, dar și a exporturilor de mărfuri. Acestea au însumat $712,7 mil., în creștere cu 5,6% comparativ cu aceeași perioadă din anul trecut. Conform datelor făcute publice de Biroul Național de Statistică (BNS), exporturile de mărfuri realizate în luna martie anul curent au avut o valoare de $287,2 mil., majorându-se cu 26,5% în raport cu indicatorii din luna februarie 2021 și cu 36,6% comparativ cu luna martie 2020.   În trimestrul I al anului curent volumul exporturilor de mărfuri autohtone au atins suma de $539,8 mil., ceea ce constituie 75,7% din totalul exporturilor, fiind în creștere cu 3,5% față de perioada similară din anul 2020 și a contribuit la majorarea valorii totale a exporturilor cu 2,7%.

Biroul Național de Statistică comunică că, în anul 2020, numărul contravențiilor constatate a fost în creștere cu 37,8 mii comparativ cu anul 2019 și a atins cifra de 407,9 mii cauze contravenţionale. Din numărul total al deciziilor luate asupra acestora, în 391,6 mii cazuri au fost aplicate sancțiunii (96,2% din numărul total), iar în 7,2 mii cazuri (1,8%) au fost luate decizii de a transmite organelor de cercetare prealabilă (penală), dat fiind faptul că în acţiunile contravenţiilor se conţinea indiciul infracţiunii. Totodată, în 8,2 mii cazuri procesul contravențional a fost încetat în legătură cu alte motive (2,0%). În medie, la 1000 locuitori au revenit 148 decizii de aplicare a sancțiunii contravenționale. Suma amenzilor aplicate a constituit 386,3 mil. lei, cu 17,6% mai mult faţă de anul precedent, fiind încasate 133,2 mil. lei sau circa 34,5%.

Potrivit art.3 al Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017 (Legea nr.287/2017), entitatea de interes public reprezintă entitatea ale cărei valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată; bancă; asigurător (reasigurator)/societate de asigurări; organism de plasament colectiv în valori mobiliare cu personalitate juridică; entitate mare care este întreprindere de stat sau este societate pe acțiuni în care cota statului depășește 50% din capitalul social. Clasificarea entităților este descrisă în art.4 al Legii nr.287/2017, respectiv entitatea mare este entitatea care, la data raportării, depăşeşte limitele a două dintre următoarele criterii:

Legea nr. 257/2020 ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul 2021 publicată în Monitorul Oficial la 22 decembrie curent, conține și modificări la Legea nr.397/2003 privind finanțele publice locale.    Astfel, aceasta este completată cu o nouă noțiune – taxă specială, care este o plată percepută doar de la persoanele fizice/persoanele juridice care utilizează sau beneficiază de serviciile publice locale create în interesul acestora, utilizată integral de către autoritățile reprezentative şi deliberative ale unităților administrativ-teritoriale pentru acoperirea cheltuielilor de înființare a serviciilor publice de interes local, precum și pentru finanțarea cheltuielilor curente de întreținere și funcționare a acestor servicii.

Încasările în bugetul public național (BPN) administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit în luna ianuarie a anului curent 3,4 mld.  lei, ceea ce reprezintă o creștere cu peste 147,1 mil. lei sau cu 4,5% în raport cu perioada similară a anului precedent. Respectiv, la cele patru componente ale BPN au fost înregistrate următoarele venituri.   În perioada menționată, în bugetul de stat s-au încasat circa 1,6 mld. lei, cu 177,0 mil. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sau o creștere de 12,7 %.