Întreprinderea are ca activitate de bază atât cultivarea și comercializarea nucilor, cât și a produselor derivate din nuci (nuci în miere, dulceață din nuci etc.). Pe parcursul anului aceasta a mai achiziționat nuci de la persoane fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător. Totodată, a luat în arendă terenuri agricole de la persoane fizice. Cum urmează a fi supuse impozitării plățile pentru achiziția nucilor cât și arenda terenurilor agricole, acordate persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător? Cum urmează a fi reflectate plățile menționate în dările de seamă?

Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 270 din 23.11.2018 cu privire la sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Legea nr. 270/2018) salariul lunar al personalului din unitățile bugetare pentru activitatea desfășurată pe durata normală a timpului de lucru stabilită de lege este constituit din: a) partea fixă, compusă din: – salariul de bază; – sporul lunar pentru gradul profesional; – sporul lunar pentru deținerea titlului științific și/sau științifico-didactic; – sporul lunar pentru deținerea titlului onorific;

Astfel, potrivit alin. (1) art. 45 din Legea nr. 1134/1997 profitul (pierderile) societăţii se stabileşte în conformitate cu prevederile legislaţiei. Profitul net, după cum stabilește alin. (2) al aceluiași articol, se formează după achitarea impozitelor şi altor plăţi obligatorii şi rămâne la dispoziţia societăţii.

Bibliotecă reprezintă instituția sau o subdiviziune structurală a unei instituţii, al cărei scop principal este oferirea accesului la resurse informaţionale, la servicii şi facilităţi pentru a satisface necesităţile de lectură, informare, instruire, cercetare, educaţionale, culturale şi de recreere ale utilizatorilor acesteia.

Administratorul autorizat în calitate de lichidator în procesul de faliment al debitorului insolvabil, a executat restanțele privind salariul neachitat pentru etapa I a perioadei fiscale 2018, care au fost validate în temeiul titlurilor executorii. La ce cotă urmează a fi supuse impozitării plățile menționate și ce dări de seamă urmează a fi prezentate?   În conformitate cu prevederile art. 44 alin. (1) lit. a) și alin. (2) lit. a) din Codul fiscal (CF), pentru persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător,

Societatea pe acţiuni (în continuare – SA) este societatea comercială al cărei capital social este în întregime divizat în acţiuni şi ale cărei obligaţii sunt garantate cu patrimoniul societăţii. În conformitate cu art. 2 din Legea nr. 1134/1997 privind societățile pe acțiuni (în continuare – Legea nr.1134/1997), capitalul social al societății se constituie din valoarea aporturilor primite în contul achitării acţiunilor, iar art. 38 alin. (2) din lege stabilește mărimea minimă a acestuia care nu poate fi mai mică de 600 000 de lei.

Într-o tranzacție pe picior de egalitate — unde cumpărătorul şi vânzătorul nu au nici un drept de proprietate sau control unul fată de altul, dar sunt motivați de interesul propriu de a-şi mări profitul — prețul negociat reprezintă valoarea de piață a bunurilor. Pe de altă parte, tranzacțiile cu părțile afiliate (interdependente, legate) nu au loc pe deplin în condiții de concurență şi, prin urmare, prețul părților poate fi determinat având la bază şi alte scopuri decât cele de piață.

Acest articol reprezintă rezultatul atelierului de lucru desfășurat la data de 6 decembrie 2023, unde participanții discutat aspecte-cheie relevante la subiectul legislației anti-abuz și prețurilor de transfer.

Persona fizică ce nu desfășoară activitate de întreprinzător deține un site unde plasează reclamă de la nerezidenți. Cum urmează să-și onoreze obligațiile fiscale și care sunt documentele ce vor confirma sursele de venit obținute?  Potrivit prevederilor art. 14 alin. (1) din Codul fiscal (CF), obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova îl constituie:

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

O persoană juridică efectuează o donație sub formă de mijloace bănești în scopuri filantropice către o organizație necomercială. Care este modul de confirmare a donației, cum urmează a fi deduse cheltuielile aferente și cum urmează a fi reflectată această donație în Darea de seamă VEN12?

Indicațiile metodice privind contabilitatea costurilor de producție și calculația costului produselor și serviciilor, aprobate prin OMF nr.118/2013 (în continuare – IM), recomandă entităților de producție următoarele metode de contabilizare a costurilor și calculație a costului produselor/serviciilor

Este cunoscut că, începând cu anul 2024, entitățile care au avut tranzacții atât locale , cât și transfrontaliere efectuate cu persoanele afiliate cu o valoare totală pe parcursul unei perioade fiscale, calculată prin însumarea valorii tranzacțiilor efectuate cu toate persoanele afiliate, fără TVA, egală sau mai mare de 20 000 000 lei, dar care nu depășește pragul stabilit la alin. (2),

Un aspect important în calcularea costului produselor fabricate şi serviciilor prestate îl constituie contabilizarea şi repartizarea costurilor indirecte de producție (CIP). Potrivit pct.5 din Indicațiile metodice, aprobate prin OMF nr.118/2013 (Indicații metodice), acestea includ costurile aferente gestiunii şi deservirii subdiviziunilor de producție ale entității. Altfel spus, acestea sunt legate de fabricarea mai multor tipuri de produse (servicii) şi urmează a fi incluse în costul lor prin repartizare, în modul stabilit de entitate și, după caz, prevăzut în politicile contabile ale acesteia.   Din articolul Valentinei Panuș „Contabilizarea şi repartizarea costurilor indirecte de producție”

În anul 2020 întreprinderea „X” rezidentă a RM a procurat un imobil de la o persoană fizică nerezidentă la prețul de 850 000 lei, achitarea fiind efectuată în părți - 350 000 lei în noiembrie 2020, iar 500 000 lei - în mai 2021. La efectuarea plății întreprinderea, nefiind sigură de modalitatea determinării sumei din care urmează a fi reținut impozitul pe venit la sursa de plată (existau dubii vis-a-vis de baza valorică a imobilului), a reținut impozit pe venit din mărimea totală a creșterii de capital, adică 51 000 lei (425 000 X 0,12), din care 21 000 lei în 2020 și 30 000 lei în 2021. Totodată, persoana fizică dispune de act de moștenire din care rezultă că baza valorică a imobilului este de 700 000 lei. Care este modalitatea corectă de determinare a obligațiilor fiscale privind impozitul pe venit și care sunt acțiunile părților implicate în tranzacțiile respective? 

Prin Hotărârea Comisei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr. 44 din 9 februarie 2021 a fost aprobată componența Comitetului național de coordonare a activităților de imunizare anti-COVID-19. În acest Comitet sunt incluși 21 membri - reprezentanți ai ministerelor, Agenției Naționale Sănătate Publică, Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, OMS etc. Președintele Comitetului este premierul interimar, Aureliu Ciocoi, iar vicepreședintele, secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Tatiana Zatîc. Hotărârea nr. 44 din 09.02.2021 poate fi vizualizată aici.

La 1 octombrie curent au intrat în vigoare prevederile Ordinului Ministrului Finanţelor nr. 115 din 15 septembrie 2021, prin care a fost aprobată Documentația standard pentru realizarea achizițiilor publice de bunuri și servicii. Aceasta reprezintă o instrucțiune pentru autoritățile contractante și ofertanți, utilizată la inițierea și desfășurarea procedurilor de achiziţii publice de bunuri și servicii, principalele aspecte ale căreia le vom menționa în acest articol.   Documentația conține 26 anexe1 destinate inițierii, publicării, atribuirii și modificării procedurilor de achiziții publice, precum și menite să faciliteze elaborarea și prezentarea ofertei şi a documentelor care să permită grupului de lucru examinarea şi evaluarea tuturor ofertelor depuse.

 Unul din cele mai importante sectoare ale sistemului contabil naţional reprezintă contabilitatea de gestiune, care este un „sistem de colectare, prelucrare, pregătire şi transmitere a informaţiei contabile pentru planificarea, calcularea costurilor, verificarea şi analiza executării bugetelor, în scopul pregătirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale”1. Acest important sistem foloseşte metode şi procedee proprii, are trăsături distinctive şi formează un cerc vast de indicatori, care, la rândul său, influenţează nemijlocit conţinutul şi scopurile contabilităţii financiare. Importanţa acesteia rezultă din tipul de conexiune care prevede realizarea legăturilor reciproce cu ajutorul conturilor de control (adică a

Autorităţile contractante vor iniţia şi desfăşura procedurile de achiziţii publice de lucrări sau procedurile de achiziţii publice de servicii de proiectare și de lucrări (procedurile de achiziţii de lucrări) în conformitate cu noua Documentaţie standard pentru realizarea achiziţiilor publice de lucrări (Documentația), aprobate prin Ordinul nr. 69 din 7 mai 2021 al Ministerului Finanțelor, publicat în MO din 18 iunie curent.   Documentul stabilește dreptul de a participa la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică de lucrări a oricărui operator economic, rezident sau nerezident, persoană fizică sau persoană juridică de drept public sau privat ori asociație de astfel de persoane.

În anul 2019 o persoană fizică a importat un automobil pentru a fi utilizat în scopuri personale. Prețul acestuia conform contractului de vânzare-cumpărare din 20.09.2019 a constituit 20 000 euro (curs oficial euro/mdl = 19,52), iar accizul și taxa pentru procedurile vamale achitate la importul automobilului au constituit 72 300 lei. În 2020 persoana  fizică a vândut automobilul cu suma de 550 000 lei. La determinarea bazei valorice a automobilului, care cheltuieli se vor lua în considerație la aprecierea creșterii de capital?