Legislaţia stabilește că angajatorii, persoane fizice sau juridice, inclusiv cei finanţaţi de la bugetul public naţional, sunt obligaţi să calculeze şi să vireze în mărimea cuvenită şi în termenele stabilite în anexa nr. 1 la Legea nr. 489 /1999 privind sistemul public de asigurări sociale contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat, aferente salariilor calculate şi altor recompense. Începând cu 1 ianuarie 2019, anexele din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, care au caracter de aplicabilitate permanentă, au fost transferate în Legea nr. 489. Astfel, anexa nr. 1 stabileşte categoriile de plătitori de contribuţii, dar şi de asiguraţi care, ca urmare a achitării contribuţiilor obligatorii stabilite, deţin statutul de persoană asigurată în sistemul public de asigurări sociale.

Partea I. §2. CAUZELE REZOLUȚIUNII Prezentarea generală. Rezoluţiunea contractului constituie o încetare prematură a raportului juridic dintre părţile contractante, care contravine raţiunii fundamentale a oricărui contract, și anume executarea corespunzătoare a obligaţiilor generate astfel. Rezoluţiunea, de asemenea, este o derogare de la principiul obligativităţii contractului (pacta sunt servanda). Din aceste raţiuni, art. 1084 alin.(1) din Codul civil (CC) prevede o listă exhaustivă de cauze ale rezoluţiunii: contractul nu poate fi altfel rezolvit decât: a) în temeiurile prevăzute de lege; sau

1. (37.29) Au obligația de a prezenta Nota de Informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajaţilor, precum şi plăţile achitate rezidenţilor din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (forma IALS14), rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației?

Banca Centrală Europeană primește din ce în ce mai multe cereri de la băncile care iau în considerare relocarea unor operațiuni din Marea Britanie în zona euro, a afirmat Sabine Lautenschlaeger, ce reprezintă Mecanismul European de Supervizare Bancară (SSM) în boardul BCE.

Ministerul Economiei și Infrastructurii va organiza un Business Forum IT, la 7 septembrie curent, pentru a prezenta oferta Guvernului privind crearea parcurilor pentru tehnologia informațiilor (IT) în țara noastră. Evenimentul va fi organizat în parteneriat cu Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC și va găzdui reprezentanți ai comunității de afaceri din țară și de peste hotare, potențiali investitori, reprezentanți ai corpului diplomatic, partenerilor de dezvoltare și presei.

Partea I §7. TREI ÎNTREBĂRI-CHEIE Pentru practician, la aplicarea noului regim al clauzelor abuzive sunt decisive răspunsurile la următoarele trei întrebări-cheie: 1) cine este profesionist și cine este consumator? 2) când o clauză este individual negociată? 3) când o clauză este abuzivă? În cele ce urmează vom încerca să găsim răspunsul la ele prin prisma noilor reglementări.

Publicația periodică ”Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea articolelor ce aduc utilizatorilor noștri claritate în modul de aplicare a prevederilor Codului civil modernizat, care va intra în vigoare din 1 martie 2019. Amintim că primul articol a fost plasat de noi imediat după adoptarea în lectura a doua a acestui important act. Al doilea articol, tematica căruia este regimul contractului de vânzare-cumpărare, a fost oferit cititorilor la inceputul lunii ianuarie curent, iar astăzi vă prezentăm aspectele ce țin de mijloace de apărare ale creditorului în caz de neexecutare a obligației.

Rezultatele implementării primei etape a proiectului Twinning au fost analizate în cadrul ședinței Comitetului de Supraveghere. Amintim că Proiectul Twinning, în cadrul căruia Serviciul Vamal beneficiază de suportul experților europeni, a fost lansat la data de 21 noiembrie 2017. Proiectul “Suport în modernizarea Serviciului Vamal al Republicii Moldova în conformitate cu cerințele Acordului de Asociere” are un buget de un mil. euro, durata proiectului este preconizată pentru doi ani şi este implementat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.

În contextul intrării în vigoare la 1 iulie 2016 a Acordului de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora (Acordul), pe de altă parte, semnat în septembrie 2014 la Vilnius, Lituania, un interes sporit îl prezintă atât prevederile acestuia, cât şi baza juridică şi procesuală europeană la care urmează a fi ajustate legislația şi procedurile autohtone.

Ce regim de impozitare trebuie sa aplice casele de schimb valutar? Conform art.41 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 62 din 21.03.2008 privind reglementarea valutară, casa de schimb valutar este persoană juridică rezidentă constituită conform legislaţiei Republicii Moldova, având ca gen unic de activitate efectuarea pe teritoriul ţării a operaţiunilor de schimb valutar în numerar cu persoane fizice prin ghişeele casei de schimb valutar/filialei acesteia şi/sau prin intermediul aparatelor de schimb valutar.

Biroul Naţional de Statistică informează, că în ianuarie-iunie 2016 agenţiile de turism şi turoperatorii au acordat servicii turistice la 86,9 mii de turişti şi excursionişti, cu 9,0% mai puţin decît în perioada corespunzătoare din anul 2015.

Partea I a fost publicată în nr. 6(54) Veniturile independente Cu referire la veniturile independente, merită a fi menționat că acestea acoperă, în mare parte, activitatea de întreprinzător definită în Codul fiscal1 desfășurată de persoanele fizice (inclusiv activitatea profesională sau independentă în sensul CF).

Biroul Naţional de Statistică anunţă că, exporturile de mărfuri realizate în luna iunie 2016 s-au cifrat la 157,4 mil. dolari SUA, cu 2,9% mai mult faţă de luna precedentă şi cu 12,9% mai puţin comparativ cu luna iunie 2015.

Stabilirea unor noi tipuri de proceduri de achiziție La 27 iulie curent Parlamentul a aprobat în lectură finală Legea nr. 169 pentru modificarea şi completarea Legii privind achizițiile publice nr. 131 din 03.07.2015 (Legea nr. 131). Un aspect important ce ține de modificarea Legii nr. 131 este stabilirea unor noi tipuri de proceduri de achiziție în cazul serviciilor sociale şi altor servicii specifice.

Deseori mai scumpe sunt ideile, oportunitățile, parteneriatele, schimbul de experiență și stilul de comunicare cu autoritățile. De obicei, investitorii sunt gata să vină cu aportul acolo unde există potențial, iar procedurile birocratice pot fi depășite cu costuri (de timp, dar și financiare) mici. Guvernul tarii noastre a depus un efort pentru a crea condiții cât mai favorabile investitorilor străini. Inițiativa amendamentelor, completărilor și modificărilor ale Legii cu privire la migrația de muncă a venit din partea investitorilor străini, care la întrunirile Consiliului Economic pe lângă prim-ministrul RM au menționat că procedura de obținere a permisului de muncă și de ședere, era foarte anevoioasă.

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

INTRODUCERE Precizări prealabile. Așa cum relatam în articolul introductiv din luna august 20181, în 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectura a doua proiectul de lege privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, stabilind data de intrare în vigoare la 1 ianuarie 20192. După redactarea proiectului adoptat a fost, însă, necesară aprobarea acestuia în lectură finală. Astfel, la 15 noiembrie 2018, Parlamentul a adoptat în a treia lectură, finală, Legea privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 (în continuare „Legea de modernizare”).

Actualmente, legislația vamală a Republicii Moldova este formată din Codul vamal (CV), Legea cu privire la tariful vamal, Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice, Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, alte acte legislative și normative elaborate întru executarea actelor legislative menționate și o serie de acte legislative sau normative de specialitate ce conțin, de asemenea, norme din domeniul vamal.

În cadrul seminarului organizat de ACAP în parteneriat cu Mazars și Tx&A Co SRL, au fost abordate principalele modificări legislative ale anului 2018 și cum entitățile să facă față acestor provocări. Unul din subiectele discutate a fost Legea cu privire la parcurile IT. În mod special, auditorul din cadrul ATA Consult SRL, Vladimir Melnic, s-a referit la aspectele neacoperite de lege ce țin de regimul fiscal facilitar al rezidenților parcurilor IT. În viziunea speaker-ului, cu toate că deja a fost lansat și primul parc IT – Moldova IT Parc, există aspecte care necesită îmbunătățire pentru ca mecanismul impozitul unic de 7% să funcționeze eficient.

1. (29.6.16) Au obligația rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației de a ține evidența și de a calcula uzura mijloacelor fixe în scop fiscal conform modului prevăzut de titlul II din Codul fiscal?