Proiectul de lege  ce prevede intervenția în 30 de acte legislative vor fi modificate în scopul depășirii constrângerilor existente care limitează posibilitățile de interacțiune digitală a examinat astăzi, 14 octombrie 2021, în Parlament, fiind votat în prima lectură. Astfel, este propusă excluderea unor proceduri care obligă antreprenorii să se prezinte fizic la Agenția Servicii Publice și, concomitent, includerea prevederilor care ar facilita interacțiunea la distantă. Respectiv, înregistrarea și modificarea documentelor va fi posibilă cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate.

Până în anul 2030 este preconizată o creștere accelerată a investițiilor publice cu  67%  în scenariul de bază, iar în scenariul alternativ, în termeni reali, creșterea acestora ar putea fi de 3,7 ori. De asemenea, cu efortul sectorului public și privat,  autoritățile planifică intensificarea creșterii economice pe termen scurt, dar și în majorarea substanțială, de aproape 2 ori, a stocului de capital productiv.   Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Strategiei pentru o economie incluzivă, durabilă și digitală până în anul 2030  a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

Consolidarea platformei pentru examinarea proiectelor investiționale strategice, revizuirea și aplicarea moratoriului asupra Programului de dobândire a cetățeniei prin investiție, eficientizarea activității de întreprinzător și promovarea competiției loiale prin revizuirea Legii cu privire la comerțul interior sunt câteva din acțiunile prevăzute pentru componenta Economie și infrastructură în Planul anual de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020, publicat astăzi în MO. Componenta economie și infrastructură include domeniile mediului de afaceri, administrării proprietății publice, securității și eficienței energetice, amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, transportului și infrastructurii și cel al tehnologiilor informaționale.

Importul temporar de mărfuri este una dintre cele mai comune proceduri în practica comerțului exterior fără aplicarea căruia ar fi imposibil de imaginat dezvoltarea legăturilor culturale și științifice între țări: organizarea târgurilor sau expozițiilor comerciale, evenimentelor sportive, efectuarea testelor, încercărilor, echipamentelor profesionale etc.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale a elaborat  conceptul Programului de ocupare a forței de muncă pentru perioada 2022-2026, fiind stabilite obiectivele și acțiunile necesare pentru îmbunătățirea funcționării pieței muncii din Republica Moldova, sporirea atractivității acesteia pentru forța de muncă locală și înlăturarea dezechilibrelor majore între cerere și ofertă.   Documentul include domenii și subdomenii noi conexe intervențiilor planificate în domeniul ocupării forței de muncă, cum ar fi cercetare și inovare, dezvoltare agricolă și rurală, dezvoltare regională, incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, antreprenoriatul social, industrializare și altele.

De la începutul acestui an, Parlamentul European a inițiat un proiect de directivă ce prevede dreptul salariaților de a se deconecta, ceea ce îi va face inaccesibili pentru angajatori după orele de program. Conform motivării Parlamentului European, proiectul le va oferi dreptul salariaților de a nu răspunde la apeluri telefonice, la SMS-uri sau la e-mailuri legate de muncă înainte sau după program. Măsura este gândită tocmai în contextul în care criza epidemiologică a dus la creșterea numărului de salariați care lucrează de la distanță. Proiectul de directivă ar urma să fie aplicabil atât salariaților din sectorul public, cât și celor cu angajatori din mediul privat.

În Monitorul Oficial din 1 septembrie curent este publicată Hotărârea Guvernului nr. 143 din 25 august 2021 cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului Economiei. Reamintim, Ministerul Economiei și Infrastructurii a fost reorganizat în Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, fiind creat (prin separare) Ministerul Economiei, iar hotărârea publicată conține Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului, organigrama autorității, lista autorităților administrative din subordinea Ministerului și a instituțiilor publice în care acesta are calitatea de fondator.   Potrivit Regulamentului, domeniile de competență atribuite noului minister sunt: reglementarea mediului de afaceri și a IMM;

Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat propuneri ce țin de extinderea măsurilor economice pentru anul 2021, obiectivul general al acestora fiind recuperarea creșterii economice a Moldovei și asigurarea bunăstării populației care sunt afectate de pandemia COVID-19. Propunerile au la bază rezultatele unei analize a datelor primare, inclusiv a celor publicate de Biroul Național de Statistică, cât și  consultarea detaliată a mai multor studii realizate de organizațiile de profil și experți din domeniul economic.   În vederea recuperării economice, MEI propune realizarea acțiunilor axate pe stimularea și dezvoltarea capitalului productiv și a competitivității companiilor,

„Guvernul Republicii Moldova a fost consecvent în consolidarea sectorului TIC în ultimii ani, elaborând o serie de politici pentru susținerea sectorului. Doar câteva dintre aceste măsuri de impact sunt „Strategia Moldova Digitală 2020”, două documente de politici dedicate creșterii competitivității industriei IT și promovarea inovației digitale, Legea privind parcurile IT și IT Viza. Un rol special în acest domeniu îi revine startup-urilor tehnologice, care sunt un motor pentru promovarea inovației digitale. În acest sens încurajez antreprenorii și potențialii investitori să dezvolte și să promoveze soluții digitale adaptate la piața actuală, iar noi vom munci și în continuare pentru a elabora instrumente de susținere în acest sens și a elimina constrângerile existente”, a declarat Anatol Usatîi, ministrul Economiei și Infrastructurii, în cadrul evenimentului de deschidere „Moldova Startup Week 2020”, care are loc în perioada 16-20 noiembrie.

Planul de acțiuni al Executivului pentru anii 2021-2022 a intrat în vigoare, Hotărârea Guvernului nr. 235 din 13 octombrie 2021 cu privire la aprobarea acestuia fiind publicată în Monitorul Oficial din 5 noiembrie curent. Documentul a fost elaborat în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă setate în Programul de guvernare și conține acțiuni specifice pentru 24 de domenii1.   Astfel, la capitolul finanțe publice obiectivul-cheie este gestionarea eficientă, prudentă, transparentă și corectă, asigurarea stabilității bugetar-fiscale, alocarea resurselor financiare publice în strânsă corelare cu prioritățile de politici, precum și accesarea asistenței externe pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), al cărui fondator este Ministerul Finanțelor, oferă autorităților și instituțiilor publice bugetare instrumente electronice moderne de ținere a evidenței contabile. Aceste instrumente se regăsesc în Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice bazat pe platforma 1C (SIIECAP), elaborat și administrat de CTIF.

Îmbunătățirea cadrului normativ de reglementare a activității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), dezvoltarea ecosistemului antreprenorial și de inovare, îmbunătățirea culturii și abilităților antreprenoriale, sporirea accesului întreprinderilor la  resurse financiare, dezvoltarea infrastructurii de suport a afacerilor sunt sarcinile prioritare ce urmează a fi realizate în cadrul implementării Programului Național pentru Promovarea Antreprenoriatului și Creșterea Competitivității pentru anii 2022-2026 (Programul PACC), elaborarea acestuia fiind inițiată de Ministerul Economiei.   Conceptul PACC prevede și direcțiile conexe celor prioritare și planificate în noul document de politici publice care vor viza dezvoltarea regională și specializarea

Platformele de finanțare participativă (crowdfunding) ar putea deveni instrumente de atragere a economiilor cetățenilor aflați peste hotare și platforme de investiții pentru capitalul aflat deja în țară. Start-up-urile și ÎMM-urile ar avea o alternativă mai accesibilă de finanțare ce ar putea genera noi locuri de muncă. Totuși, în Republica Moldova un cadru normativ special pentru prestarea serviciilor de finanțare participativă nu a fost elaborat, iar dezvoltarea acestuia a fost abordată în cadrul Fintech Moldova Conference 2021, dedicată transformărilor digitale ale ecosistemului financiar.   „Legislația națională prevede doar o definiție a finanțării participative ce acoperă o singură categorie a acestui domeniu. Această prevedere este insuficientă

Proiectul de lege  (pachetul de legi nr.1) ce se referă la digitalizarea economiei a fost prezentat și discutat astăzi, 14 septembrie, în cadrul unor audieri publice organizate de comisia parlamentară economie, buget și finanțe. Reamintim că proiectul a fost elaborat pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru și prevede ajustarea a circa 30 de acte legislative (Codul muncii, Codul civil, Legea privind protecția consumatorilor, Legea privind comerțul electronic, Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, Legea privind achizițiile publice etc.)

La data de 1 ianuarie 2024 au intervenit unele ajustări în prezentarea formularului tipizat Informația privind stabilirea drepturilor sociale și medicale aferente raporturilor de muncă (Forma IRM19) aprobată prin Ordinul ministrului Finanțelor nr. 126/2017 (în continuare – Informația IRM19).

Pe agenda ședinței secretarilor generali din 5 noiembrie a fost inclus un proiect  de modificare a unor hotărâri ale Guvernului, scopul fiind simplificarea și ajustarea mecanismului de organizare și funcționare a „Moldova IT park”, precum și facilitarea interacțiunii dintre administrația Parcului și rezidenții acestuia.   Astfel, se propune ca la elaborarea bugetului, programului de activitate și programului de dezvoltare al Parcului IT să participe și Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Primăria Chișinău propune pentru consultări publice proiectul deciziei Consiliului municipal cu privire la aprobarea Regulamentului privind acordarea ajutorului financiar pentru unele categorii de cetățeni din municipiul Chișinău la efectuarea plăților pentru resursele energetice și serviciile comunale.   Potrivit documentului, beneficiari de ajutor financiar vor fi stabilite persoanele defavorizate cu trai permanent în municipiu, al căror venit global mediu lunar pentru 12 luni precedente de la data depunerii cererii nu a depășit suma de 3000 lei și, ca excepție, familiile tinere, al căror venit global mediu lunar pentru 12 luni precedente de la data depunerii cererii nu a depășit suma de 5000 lei per persoană.

Conform cadrului normativ în vigoare, entităţile economice care au aderat la Parcul IT din Republica Moldova declară şi plătesc contribuţiile de asigurări sociale

Potrivit datelor oficiale, doar 47% dintre companiile mici și mijlocii supraviețuiesc în primul an după înființare și doar 40% – după al doilea an. Totodată, IMM tind să fie concentrate în sectoare cu valoare adăugată scăzută, cum ar fi comerțul și repararea vehiculelor (37,5%), activitățile profesionale, științifice și tehnice (8,7%) și industria prelucrătoare (8,5%).   Pentru crearea unui mediu de afaceri favorabil prin înregistrarea unor progrese semnificative în domenii critice relevante pentru dezvoltarea antreprenoriatului și îmbunătățirea competitivității locale și internaționale a IMM-urilor autohtone a fost elaborat Programul

Astăzi, 16 noiembrie, a fost lansată platforma de instruire la distanță pentru  comunitatea de afaceri de pe ambele maluri ale Nistrului www.academy.chamber.md. Platforma a fost dezvoltată la inițiativa Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) cu asistența financiară a Suediei și Marii Britanii în cadrul proiectului „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade), implementat de PNUD.