Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) din țara noastră vor putea aplica la un nou instrument de finanțare – garanția de portofoliu de credite, emisă de către Fondul de Garantare a Creditelor (FGC). Acesta este gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).   În Monitorul Oficial din 20 aprilie curent a fost publicată Legea nr. 79 din 31 martie 2022 prin care a fost modificată Legea nr. 179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii.  

Pe parcursul lunii mai a anului curent, activele oficiale de rezervă s-au majorat în raport cu indicatorii înregistrați la situația din 29 aprilie cu $209,4 mil. și au depășit $3,55 mld. Totodată, în raport cu volumul acestora declarat la 31 decembrie a anului 2021, activele s-au diminuat cu $347,5 mil.   Conform estimărilor Băncii Naționale a Moldovei, majorarea activelor oficiale de rezervă în luna trecută a fost determinată în mare măsură de înregistrarea creditelor în favoarea Ministerului Finanțelor, ECF (Extended Credit Facility) și EFF (Extended Fund Facility) tranșa II, debursate de Fondul Monetar Internațional în sumă de $144,03 mil.

Autoritățile intenționează să opereze mai multe modificări în procedurile de acordare a subvențiilor în avans din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural (FNDAMR). Un proiect de hotărâre de Guvern în acest sens a fost aprobat în ședința Executivului din 27 aprilie curent.   Astfel, în cadrul primei tranșe a subvențiilor în avans pentru măsurile ce vizează îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice rurale, dezvoltarea localităților și diversificarea economiei rurale prin activități nonagricole vor fi acordate 80% din valoarea subvenției aprobate.

Dreptul și mărimea scutirii personale, acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit de art. 33 al Codului fiscal.     Potrivit рct. 9, 17, 30 și 32 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de

Fondul național pentru dezvoltare regională și locală (Fond) va fi format din resursele actuale ale Fondului național pentru dezvoltare regională, proiectele investiționale din domeniul alimentării cu apă și canalizare finanțate din sursele Fondului ecologic național, proiectele investiționale finanțate din sursele Fondului pentru eficiență energetică și proiectele investiționale din domeniul dezvoltării rurale finanțate din sursele Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural.   Autoritățile au elaborat și propun pentru consultări publice proiectul de lege privind Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală. Documentul poate fi consultat până la 2 decembrie curent.

41.19 Care este modalitatea de achitare a contribuțiilor obligatorii în Fondul Viei și Vinului? 32.1.56 Se consideră subdiviziune dispozitivul electronic de tip terminal de plată în numerar, terminal cash-in, aparat de schimb valutar, bancomat, precum și altele ce dispun de un program de aplicație dedicat și identificabil?

Orice om ar dori să-și crească economiile cât mai mult și cât mai repede posibil. De această dorință profită organizatorii de piramide financiare, cu toate că acestea în niciun caz nu pot fi considerate instrumente de economisire, contrar imaginației multor persoane naive.

Începând cu 1 iulie 2020, urmare a modificărilor și completărilor operate prin Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, în art. 4 din Legea nr. 827 Fondului de susținere a populației au fost stabilite următoarele: Subiect al taxei aeroportuare este persoana juridică care administrează activele aflate în gestiunea economică a ÎS ,,Aeroportul Internațional Chișinău”; Obiect al impunerii la taxa aeroportuară constituie suma acumulată lunar din tariful pentru modernizarea aeroportului;

Rezervele de stat reprezintă fondul special de bunuri materiale, preponderent cu destinaţie civilă, creat la depozitele Agenției Rezerve Materiale şi ale agenţilor economici în scopul asigurării necesităţilor de mobilizare pe timp de asediu şi de război, intervenirii operative a statului pentru protecţia populaţiei şi a teritoriului, asigurarea funcţionării stabile a economiei naţionale şi apărării ţării în situaţiile de urgenţă/excepţionale, precum şi în scopul acordării ajutorului umanitar şi contribuirii la stabilitate în sectoarele economiei naţionale.   În ediția din aprilie a revistei „monitorul fiscal.FISC.md” este publicat articolul „Contabilitatea rezervelor materiale de stat”, în care Lidia Tonu analizează aspectele practice ce țin de contabilizarea procesului gestionării bunurilor –

Autoritățile publice centrale vor prezenta rapoartele financiare Ministerului Finanțelor prin Sistemul Informațional „Raportarea financiară a autorităților/instituțiilor bugetare”, precum și pe suport de hârtie în termenele stabilite conform prevederilor anexei nr. 1 din Ordinul ministrului Finanțelor nr. 114/2023 cu privire la aprobarea termenelor de prezentare a rapoartelor financiare pe anul 2023, și anume:

Veniturile bugetului de stat pentru anul curent ar putea fi majorate cu 2634,9 mil. lei sau cu 5,2% față de indicatorul aprobat inițial, cheltuielile – cu 6884,9 mil. lei sau cu 10,6%, iar soldul bugetar ar putea crește cu 4250,0 mil. lei (28,1%).   În ședința de astăzi, 18 aprilie, Cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2022 nr. 205/2021.   Astfel, veniturile bugetului de stat ar putea constitui 52,7 mld. lei datorită majorării veniturilor la componenta de bază cu 2,52 mld. lei și la veniturile proiectelor finanțate din surse externe – cu 115,2 mil. lei. Creșterea veniturilor provenite din impozite și taxe este estimată la circa 2,7%, a încasărilor din granturi – de 2 ori, precum și a încasărilor din alte venituri – cu circa 10,7%.

Unele entități, în procesul întocmirii situațiilor financiare consolidate pentru anul 2020, s-au confruntat cu un șir de momente problematice la capitolul corectitudinii reflectării elementelor contabile. Unul dintre acestea îl reprezintă reflectarea mărimii fondului comercial negativ în situațiile financiare consolidate.   Articolul Valentinei Paladi „Reflectarea fondului comercial negativ în bilanțul consolidat” publicat în ediția din iunie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” vine cu aspect ce țin de modul de reflectare a fondului comercial negativ în bilanțul consolidat.

În Monitorul Oficial din 14 martie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 94 din 28 februarie 2023 privind aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea Fondului pentru antreprenoriat și creștere economică a Moldovei (FACEM). Reamintim, FACEM este organizat drept subdiviziune internă în cadrul ODA, fără personalitate juridică distinctă

Ministerul Finanțelor a publicat în Monitorul Oficial de astăzi, 24 septembrie, Ordinul nr. 106 din 8 septembrie 2021 privind completarea Ordinului MF nr. 166/2020 cu privire la modul de achitare și evidență a plăților la bugetul public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2021.   Astfel, au fost operate modificări în capitolul 4 al Ordinului nr. 166/2020 (Încasările la bugetul de stat).

Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) țin contabilitatea și întocmesc situațiile financiare în modul prevăzut de Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017), Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), Indicațiile metodice privind particularitățile contabilității și prezentării informațiilor în situațiile financiare ale AEÎ

41.7 Are contribuabilul obligația prezentării dării de seamă privind calculul contribuţiei obligatorii în Fondul Viei şi Vinului în cazul lipsei tranzacțiilor ce constituie obiect al calculării contribuțiilor în perioada de raportare? 41.1 Cine sînt subiecți ai contribuțiilor obligatorii în Fondul viei și vinului conform Legii viei și vinului nr. 57/2006?

Impozitul pe bunurile imobiliare este impozitul local care reprezintă o plată obligatorie la buget de la valoarea bunurilor imobiliare. În cazul persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător acest impozit se achită în funcție de data apariției dreptului de proprietate: în cazul bunurilor imobiliare existente şi/sau dobândite până la data de 31 mai inclusiv a anului fiscal în curs, impozitul pe bunurile imobiliare se achită nu mai târziu de data de 30 iunie a anului curent1.   Respectiv, subiecții impunerii deja primesc avizele de plată a acestui impozit.

Prevederi generale privind combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată în temeiul contractelor încheiate între profesioniști sau între profesioniști și autoritățile publice. În acest articol ne propunem să analizăm cadrul normativ recent,

Prin Legea nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală şi vamală) (în continuare – Legea nr. 214/2024) au fost operate mai multe completări și modificări în Codul fiscal (în continuare – CF). În articolul dat vom analiza unele modificări care au fost introduse în titlul II din CF

Se propun și alte modificări în CM, care prevăd transformarea din obligație în drept pentru angajator în ceea ce ține de: • evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, fie în baza modului stabilit prin convențiile colective fie prin acord scris individual cu salariații; • programarea concediilor anuale; • întocmirea și deținerea de Regulamente interne ale unității; • excluderea precontractului individual de muncă și preavizării în scris a angajatului despre data începerii concediului anual si cererii angajatului.