La 23 decembrie 2013 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în lectură finală Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2014. Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2014 au fost aprobate la nivel de 12035836,6 mii lei, cu o creştere cu 1501062,5 mii lei sau cu 14,2% în raport cu veniturile aprobate pentru anul 2013.

Spiritul de la Bretton Woods ne va ajuta să creăm un regim internaţional eficient care ar presupune reguli pentru realinierea monedelor majore şi pentru a descuraja destabilizarea fluxurilor de capital, reintroducerea legislaţiilor de tipul Glass Steagall şi măsuri pentru restructurarea şi simplificarea sectorului financiar. Dar aceasta este o provocare uriaşă într-o lume multipolară, în care coordonarea politicilor este dificilă, scrie Daniel Dăianu într-un articol publicat de ziarul francez Les Echos, printre cele mai populare din ţară.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei, în cadrul şedinţei din 30 ianuarie 2014, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărîre: 1. se menţine rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 3.5 la sută anual; 2. se menţin ratele de dobîndă:

Surplusul comercial uriaş al Germaniei şi taxele „inacceptabil“ de mari din Franţa vor marca recomadările de politică economică pe care Comisia Europeană le va face mâine în condiţiile în care comisarii europeni consideră că aceste două economii, cele mai mari din zona euro, „deţin cheia revenirii la creştere şi a reducerii şomajului în Europa“, scrie EUobserver.

În decembrie, 2013, Indicele Compozit Anticipator (ICA) și-a continuat trendul ascendent, avansând cu 2,4 puncte față de luna precedentă (100,9 față de 98,5 puncte). Totuși, recuperarea tinde să fie una lentă, relevând faptul că creșterea economică robustă din 2013 a fost catalizată practic în proporție de 50% de factori ciclici (an agricol favorabil și creșterea de „catch up” a economiei) și nu structurali.

Apartamentele din cele mai mari şapte oraşe din Germania sunt supraevaluate cu până la 20%, după creşteri puternice în ultimii ani, situaţie care ar putea fi motivată parţial de tranzacţiile speculative, avertizează banca centrală a Germaniei într-un raport publicat luni, preluat de Bloomberg. Apartamentele din anumite zone din oraşele Berlin, Hamburg, Munchen, Koln, Frankfurt, Stuttgart şi Dusseldorf au crescut în medie cu peste 25% începând din anul 2010, potrivit Bundesbank.

În 2013, economia moldovenească a avut o evoluţie relativ pozitivă, impulsionată în special de sectorul agricol, care şi-a revenit după seceta devastatoare din 2012. Pe fundalul anului agricol bun s-au dinamizat şi exporturile. Un impuls de creştere a venit şi de la consumul intern susţinut, în mare parte, de transferurile de bani din străinătate, aflate în ascensiune odată cu trecerea pe plus a principalelor economii europene. Prin urmare, factorii economici pozitivi au prevalat asupra crizei politice din prima jumătate a anului. Totuşi, investitorii străini au fost destul de sceptici în a-şi plasa capitalurile în economia moldovenească.

În perioada 18 septembrie — 1 octombrie curent, la Chişinău s-a aflat o echipă de experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Max Alier care a purtat discuţii cu autorităţile de la Chişinău în contextul procesului de monitorizare post-program.

Radio Europa Liberă: Ministrul finanţelor Anatol Arapu răspunde întrebărilor Valentinei Ursu. Guvernul a aprobat ieri proiectul bugetului pe 2014, care prevede o creştere a veniturilor cu 14,1% dar şi a cheltuielilor, cu 18,9%, faţă de anul curent. În aceste condiţii, deficitul bugetar nu va depăşi totuşi 2,3% din PIB. Între altele, se prevede o creştere a cheltuielilor pentru educaţie, cu 80% faţă de anul curent. Iar cele pentru asistenţa socială vor fi majorate cu aproape 18%. Într-un interviu cu Europa Liberă, ministrul finanţelor, Anatol Arapu, explică de ce se poate vorbi de un buget „conservator şi realist”, chiar şi pentru un an electoral:

Compania de consultanţă BlackRock Solutions urmează să deruleze în Grecia noile teste de stres pentru bănci, într-un mediu macroeconomic îmbunătăţit, care sporeşte optimismul că băncile de importanţă sistemică vor reuşi să îndeplinească cerinţele privind capitalul fără a apela la fonduri publice, se arată într-o analiză a site-ului ekathimerini.com.

In urma informatiilor din presa legate de posibilitatea introducerii unor noi taxe odata cu incheierea acordului cu FMI, Ministerul Finantelor Publice a precizat ca scopul incheierii unui acord cu FMI nu este legat de introducerea unor noi taxe si impozite. In acest sens, comunicatul emis de MFP anunta: «Scopul incheierii unui nou acord nu este legat de introducerea unor noi taxe si impozite. Continutul noii scrisori de intentie cu FMI prevede o intreaga serie de masuri necesare realizarii reformelor din domenii precum sanatate, transporturi, sectorul energetic, absorbtia fondurilor UE, continuarea restructurarii companiilor de stat etc. Aceste reforme vizeaza asigurarea echilibrelor macroeconomice sustenabile si continuarea cresterii economice».

Ministerul Economiei constată o majorare a investiţiilor străine directe în economia națională, a exporturilor și importurilor, precum și o micșorare a cererii de resurse energetice într-o analiză privind Balanța de plăți în I semestru al anului 2013.

Lista politicilor care vor fi abordate în cadrul discuțiilor cu reprezentanții Fondului și ai Comisiei Europene ar putea continua. Mai important însă decât a face o trecere în revistă exhaustivă a subiectelor de interes care vor face obiectul negocierilor, este să remarcăm faptul că avem de-a face cu un dialog în care ambele părți își spun punctul de vedere și încearcă să colaboreze pentru elaborarea celor mai bune soluții. Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană încep marţi prima misiune de evaluare a noului acord stand-by aprobat în septembrie la Washington.

Orice modificări ale Codului Fiscal ar trebui să fie sub forma unui pachet, astfel încât impactul general să poată fi evaluat cu atenţie, Guvernul având la dispoziţie mai multe opţiuni în privinţa impozitării, pe care le poate combina în mai multe moduri, după analiza impactului, potrivit FMI. «Ce va fi important este ca orice schimbări din Codul Fiscal să vină sub forma unui pachet, astfel încât impactul general să poată fi evaluat cu atenţie. De exemplu, există în evoluţie o viziune cu privire la taxele pe proprietate. De asemenea, discutăm de impozitarea pe zona energiei. E necesară şi lărgirea bazei de contribuţii sociale, astfel încât sistemul să poată fi durabil şi sustenabil. Toate acestea sunt opţiuni diferite, care pot fi combinate de maniere diferite. Guvernul studiază impactul diferitelor combinaţii de măsuri şi noi (FMI — n.r.) suntem gata să discutăm pe tema acestor opţiuni», a declarat miercuri şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, într-o conferinţă de presă.

Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a avizat vineri scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române şi a aprobat încheierea unui nou acord stand-by cu România, cu o durată de doi ani, în valoare de 2 miliarde euro, care va fi tratat ca preventiv.

În cadrul întrevederii noului şef al misiunii FMI, dlui Max Alier şi a dlui Tokhir Mirzoev, reprezentatul permanent al FMI în Moldova, desfăşurată luni 24 iunie 2013, şeful IFPS a prezentat măsurile privind asigurarea încasărilor veniturilor la buget. Astfel, domnul Ion Prisăcaru a descris situaţia curentă, cît şi de perspectivă în domeniul îmbunătăţirii administraţiei fiscale, referindu-se la: stabilirea relaţiilor de parteneriat cu contribuabilii „de la egal la egal”, instituţionalizate în cadrul a două structuri: Consiliul Consultativ, Consiliul de Conformare.consultarea opiniei contribuabililor privind diverse probleme de administrare fiscală în cadrul întrevederilor conducerii Inspectoratului Fiscal Principal de Stat cu diferite categorii de contribuabili desfăşurate atît în Chişinău, cît şi în fiecare raion.

La nivel macroeconomic, procedurile insolvabilităţii permit societăţii a se dispensa de intreprinderile care au devenit un balast pentru o economie sănătoasă. La nivelul unei întreprinderi, procesul de insolvabilitate poate fi varianta optimă, iar uneori şi unică alternativa de soluţionare a dificultăţilor întreprinderii, prin lichidarea acesteia sau prin aplicarea instrumentelor de depăşire a crizei şi stării de insolvabilitate. Nu sunt rare cazurile cind iniţierea procedurii de insolvabilitate se soldeaza cu revigorarea afacerii agenţilor economici.

Pe parcursul celor patru ani de vacanţă fiscală (2008-2011), companiile din Republica Moldova care au înregistrat profituri au avut posibilitatea de a reinvesti economiile provenite din impozitul pe venit în proiectele lor de dezvoltare. Din păcate, această facilitate a coincis cu criza financiară. Astfel, companiile care au înregistrat pierderi nu au putut beneficia de această facilitate sau de alte măsuri fiscale, care ar fi putut impulsiona revenirea acestora pe profit.

La finele lunii septembrie, 187 de ţări s-au reunit la Washington pentru a discuta despre criza economică cu care se confruntă economia globală. Miniştri de finanţe, guvernatori ai băncilor centrale, oameni de afaceri, lideri ai societăţii civile, uniunilor sindicale s-au adunat la şedinţa anuală a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale. Cuvintele de ordine ale acesteea au fost urgenţa şi nevoia de a acţiona, de a se implica pentru guvernele din întreaga lume, şi, în special, din ţările zonei Euro, pentru a restabili încrederea investitorilor, a pieţelor, atît în soarta monedei unice europene, cît şi în stabilitatea financiară a lumii, aşa cum o cunoaştem astăzi. „În lumea noastră, atît de interconectată, evenimentele din economiiile avansate afectează pe toată lumea – de la fermierul din Kenya sau designerul brazilian, la omul de afaceri chinez”, a declarat în cadrul reuniunii directorul executiv al FMI, Christine Lagarde.