Anul 2020 s-a dovedit a fi unul foarte nefavorabil pentru producătorii agricoli din RM din punct de vedere al condițiilor climaterice.  Anterior, întru asigurarea unei producții stabile în sectorul agricol prin asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură, Parlamentul a aprobat Legea privind asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură nr. 243 din 08.07.2004 (Legea nr. 243/2004).   Potrivit art. 6 din Legea nr. 243/2004, riscul asigurat în agricultură este un eveniment natural, posibil și viitor,  dar incert, cum ar fi: influența nefavorabilă a condițiilor meteorologice, bolile/dăunătorii plantelor și animalelor, care poate provoca pierderi de recolte, mortalitatea și/sau sacrificarea de necesitate a animalelor conform indicațiilor serviciului veterinar de stat și în legătură cu apariția căruia se stabilesc obligații de asigurare.

Art. 234 alin. (2) din Codul fiscal (CF) prevede că contribuabilul nu poate beneficia de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate dacă comite repetat, în decurs de 6 luni consecutive, încălcările fiscale1,2 prevăzute la art. 254 și 2541. Când se consideră ca fiind comise pentru prima oară încălcările menționate – data actului de control sau data emiterii deciziei asupra cazului de încălcare a legislației? Restricția dată se răsfrânge și asupra altor încălcări fiscale prevăzute de CF sau doar pentru încălcările prevăzute la art. 254 (amendă pentru încălcarea regulilor de utilizare a mașinii de casă şi de control) și 2541 (amendă pentru nerespectarea reglementărilor din domeniul transporturilor auto de călători și pentru neeliberarea biletelor de călătorie)?

În conformitate cu art. 8 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal contribuabilul este obligat să se pună la evidență la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în a cărei rază își are sediul stabilit în documentele de constituire (înregistrare) și să primească certificatul de atribuire a codului fiscal.

În condițiile în care activitatea unei întreprinderi de stat (ÎS), ca și a oricărei alte entități comerciale, este nemijlocit legată și reprezintă o parte din economia unei țări, achizițiile efectuate de către aceasta au un rol foarte important, întrucât prin intermediul lor:   trebuie să fie asigurată utilizarea eficientă a banilor publici, astfel încât să existe un raport optim calitate-preț; se satisface interesul public și se asigură dezvoltarea și îmbunătățirea mediului de viață al unei comunități; se contribuie la stimularea dezvoltării economice; se dinamizează piața bunurilor, lucrărilor și serviciilor.

Câțiva casieri și asistenți de vânzări într-un supermarket din Spania au atacat în instanța de judecată națională faptul instalării de angajator a sistemului de supraveghere video ascuns și efectuării filmărilor activității angajaților. La examinarea cazului angajatorul a declarat că supermarketul avea pierderi economice. Pentru a investiga aceste pierderi, angajatorul reclamanților a decis să instaleze camere de supraveghere, unele fiind vizibile, iar altele erau ascunse. Reclamanții au fost informați despre camerele vizibile, nu și despre cele ascunse, iar materialele video au demonstrat faptul că reclamanții au sustras marfă.

Contravenientul este în drept să achite jumătate din amendă, dacă o plăteşte în cel mult trei zile lucrătoare de la data aducerii la cunoștință a deciziei de aplicare a sancțiunii contravenționale. Ministerul Finanțelor a publicat în MO din 15 martie curent Ordinul nr. 45 din 5 martie 2019, prin care sunt modificate și completate prevederile Ordinului nr. 121 din 13 septembrie 2018. Astfel, persoana vinovată de comiterea unei contravenții în zilele nelucrătoare va avea la dispoziție mai mult timp pentru achitarea amenzii cu reducere (anterior era prevăzut că, pentru a beneficia de reducerea de 50% din suma contravenției aplicate, contravenientul avea la dispoziție 72 de ore din momentul stabilirii acesteia).

Pe lângă Ministerul Finanțelor va fi instituit Consiliul de contabilitate și raportare financiară, misiunea căruia este dezvoltarea continuă și perfecționarea contabilității și raportării financiare. Proiectul Ordinului ministrului finanțelor „Cu privire la aprobarea Regulamentului de activitate a Consiliului de contabilitate și raportare financiară pe lângă Ministerul Finanțelor” este propus spre consultare publică.

Serviciul Fiscal de Stat (Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Basarabeasca — la momentul efectuării controlului), a efectuat la Instituția Medico-Sanitară Publică ,,Centrul de Sănătate Basarabeasca” (IMPS) un control fiscal la fața locului prin metoda verificării tematice privind constatarea venitului din realizarea obținută în urma pretinsei activități fără licență în activitatea farmaceutică pentru perioada 19 aprilie 2014 -13 mai 2015. Ulterior, a fost întocmit un act de control, potrivit căruia, conform registrelor valorilor materiale realizate și registrelor contabile, s-a constatat că IMSP pentru perioada supusă verificării, a realizat medicamente cu amănuntul populației în sumă de 3,3 mil. lei, iar în baza facturilor fiscale a realizat medicamente Companiei Naționale de Asigurare în Medicină, în aceeași perioadă, în sumă totală de 1,14 mil. lei.

Potrivit Legii nr. 1216/1992, taxa de stat este suma percepută de către organele de stat, împuternicite special pentru acest fapt, de la persoanele fizice şi juridice, în ale căror interese sunt exercitate acțiuni sau eliberate documente de importanță juridică. Art. 83 din Codul de procedură civilă (CPC) prevede că, taxa de stat reprezintă o sumă care se percepe, în temeiul legii, de către instanța judecătorească în beneficiul statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a cauzei civile sau cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar. Cazurile în care taxa de stat plătită se restituie, parţial sau integral, sunt indicate în art. 89 din CPC1 și art.7 din Legea2 nr. 1216/1992.

Odată cu adoptarea Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (Legea nr. 246/2017) a fost inițiat un proces amplu de reformare a sectorului întreprinderilor de stat atât la nivel de politici, cât și la nivel de întreprinderi. Legea în cauză a venit să substituie Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat (Legea nr. 146/1994) și a avut drept scop asigurarea unei abordări echitabile a activităţii întreprinderilor de stat (ÎS) și întreprinderilor municipale (ÎM).

SRL ,,F” şi SA ,,C” au depus cerere de chemare în judecată împotriva SA ,,Apă…” cu privire la anularea actelor administrative. În motivarea cererii reclamanții au invocat că, începând cu luna mai 2017, SA ,,Apă…” a adoptat faţă de un număr de circa 100 de agenți economici din mun. Chişinău o poziție discriminatorie şi anticoncurențială de aplicare selectivă a legii la stabilirea tarifelor pentru recepționarea şi preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți. Aceștia au menționat că, în luna aprilie a anului 2017, au recepționat de la SA ,,Apă…” notificările privind rezilierea unilaterală de către SA ,,Apă…” a contractelor de recepționare şi preepurare a apelor uzate cu concentrații majorate de poluanţi încheiate între SA ,,Apă…” şi reclamanți.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor propune spre consultare Regulamentul cu privire la evidența, modul de atribuire și folosire a locuințelor sociale, elaborat în conformitate cu prevederile articolului 9 din Legea nr. 75 din 30 aprilie 2015 cu privire la locuințe.

Soluţie fiscală individuală anticipată (SFIA) reprezintă un act administrativ emis de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) în vederea soluţionării cererii unei persoane fizice și persoane juridice care desfășoară activitate de întreprinzător referitoare la aplicarea legislaţiei fiscale asupra unei (unor) situaţii și/sau tranzacţii viitoare specifice. În conformitate cu prevederile art. 1361 alin. (1) din Codul fiscal (CF), soluţia fiscală individuală anticipată se emite la cererea persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară activitate de întreprinzător, în modul stabilit de către Guvern. Guvernul RM a aprobat în ședința din 18 ianuarie 2019 hotărârea cu privire la aprobarea Regulamentului privind procedura de emitere a soluției fiscale individuale anticipate.

În cadrul unei conferinţe de presă, acţionarii băncii comerciale X au prezentat informaţii despre activitatea managerului întreprinderii. În opinia managerului, acestea sunt defăimătoare, fiind preluate şi larg mediatizate practic în toate sursele media de ştiri online, scrise şi TV. Managerul a atacat declarațiile în instanță, considerând că declaraţiile pârâţilor privind faptele expuse în conferinţa de presă constituie un derapaj grav, care în niciun caz nu poate fi considerat ca fiind într-o limită admisibilă de etică, fiind categoric atât ca limbaj utilizat, cât şi ca manieră de expunere, discursul fiind extrem de exagerat.

Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Graficului controalelor asupra activităţii rezidenţilor zonelor economice libere pentru anul 2019. Astfel, potrivit Graficului, instituțiile de control – Serviciul Vamal, Inspectoratul pentru protecţia mediului și Serviciul Fiscal de Stat, vor efectua controale în 50 de companii din cadrul a opt ZEL-uri. În ZEL „Valkaneş” vor fi verificați următorii 5 agenți: ÎCS Industrial Invest SRL, ÎCS Terra Impex SRL, ÎCS DK Intertrade SRL, SA Vulcăneşti-Petrol și SRL Altis Impex.

La cererea cititorilor – stie ea cine este – abordez si aceasta tema, a managerilor obsedati de control. Si Doamne, nu sunt putini deloc! Acuma as face o distinctie intre managerii obsedati de control si antreprenori sau patroni obsedati de control. Astia din urma sunt mai multi si mai dificili. Este normal, pentru ca este mult mai speriat despre ce se intampla cu banii LUI. Ce-i face sa fie obsedati de control? — Nestiinta sau incompetenta — Obsesia ca vor fi furati — Lipsa de incredere — Pasiunea pentru micro-management — Frica care genereaza tendinta de a fi mereu in control in orice imprejurare a vietii. Le vom lua pe rand, desi cam toate au legatura unele cu altele. O sa va si explic cum.

Publicația periodică ”Monitorul Fiscal FISC.md” amintește utilizatorilor că data de 25 februarie este termenul-limită de prezentare de către persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător (cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător și a persoanelor ce practică activitate independentă) a Informației privind cheltuielile efectuate de către persoanele fizice la procurarea mijloacelor de transport, art. 22611 alin. (5) lit. h) din Codul fiscal. Și de această dată venim cu un suport informațional, care poate simplifica completarea și prezentarea noului formular.

În scopul pregătirii și administrării procedurilor de achiziție publică, autoritățile contractante vor putea apela la furnizori de servicii de achiziție sau la autoritatea centrală de achiziție în scopul pregătirii și administrării procedurilor de achiziție publică. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziții, care va oferi o claritate privind activitatea grupului de lucru în procesul de inițiere și desfășurare a procedurilor de achiziții publice, examinare și evaluare a ofertelor.

Institutul pentru Dezvoltare şi Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) a desfăşurat dezbaterea publică pe marginea impactului reformei controlului de stat privind securitatea şi sănătatea în muncă. La discuţii au participat participat secretarul general adjunct al Guvernului, Adrian Ermurachi, reprezentanții Cancelariei de Stat, ai Ministerului Economiei şi Infrastructurii, Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru, Inspectoratului de Stat al Muncii şi ai Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.

Conform art. 6 alin.(1) din Legea cu privire la arbitraj nr. 23 din 22.02.2008 (Legea nr. 23/2008), arbitrajul este o instituţie învestită cu funcţia de a soluţiona litigii care apar între persoane fizice și/sau juridice. Potrivit art. 1 alin.(2) din Legea nr. 23/2008, arbitrajul poate decide asupra unui litigiu care a apărut din raporturile de drept civil, în sens larg dintre părţile cu capacitate deplină de exerciţiu, dacă litigiul a fost trimis, cu acordul părţilor, spre soluţionare în arbitraj, cu excepţia litigiilor în materii în care legea nu permite soluţionarea lor pe calea arbitrajului.