În lunile ianuarie-martie 2021 numărul autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale a fost în creștere cu 50,7% față de aceeași perioadă din anul 2020, fiind eliberate per total 719 acte: 479 autorizații de construire pentru clădiri rezidenţiale și 240 – pentru clădiri nerezidenţiale.   Conform datelor prezentate de Biroul Național de Statistică, în profil regional, în trimestrul I al anului curent a sporit numărul autorizațiilor respective eliberate în Centru – cu 63, mun. Chișinău – cu 55, Sud – cu 26, UTA Găgăuzia – 21. Descreșterea fiind înregistrată doar în regiunea Nord, unde au fost eliberate cu 8 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale mai puțin comparativ cu perioada similară a anului 2020.

Ajutorul de șomaj va fi majorat până la 2775 lei, ceea ce este echivalent cu mărimea salariului minim garantat în RM. Totodată, în perioada stării de urgență, toți cetățenii Republicii Moldova care revin în țară, vor putea beneficia de ajutorul de șomaj în mărime de 2775 lei, fiind extinse categorile beneficiarilor de această prestație. Detalii suplimentare aferente măsurilor de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență, aprobate prin asumarea răspunderii Guvernului, au fost aduse de ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul unui briefing.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. Potrivit autorilor, prioritatea acesteia pentru mediul de afaceri/societate este oferirea unui proces simplu, clar și comod de calculare și achitare a impozitelor și taxelor. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2020, pentru proprietatea întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate și, de la 1 ianuarie 2021, pentru proprietatea gajată, proprietatea ipotecată și proprietatea sechestrată se va aplica principiul taxării inverse. Aceasta presupune că, în cazul vânzării bunului de către agentul economic insolvabil (vânzător) unui alt agent economic (cumpărător),

În anul 2021 agentul economic „AgrolimS” SRL a primit mijloace financiare în sumă de 150 000 lei din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 455 din 21.06.2017. Care este modalitatea de reflectare în Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2021 a sumei menționate? Urmează sau nu a fi ajustată aceasta?

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM, în vederea asigurării transparenței procesului decizional la elaborarea proiectului Hotărârii de Guvern pentru aprobarea listei produselor alimentare  provenite din lanțul alimentar scurt, conform prevederilor art. 211 al. (12) din Legea nr.231/2010 cu privire la comerțul interior1, propune pentru informare, consultare și coordonare proiectul listei produselor de origine vegetală în stare proaspătă și prelucrată de producere autohtonă, propuse pentru realizare preponderentă în rețelele de comerț (din Nomenclatura Combinată a mărfurilor a R. Moldova), elaborat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.  

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a elaborat proiectul modificărilor la Legea cu privire la fabricarea și circulația alcoolului etilic și a producției alcoolice ce are drept scop excluderea concurenței neloiale în domeniul produselor alcoolice și de asigurare a transparenței și trasabilității în activitatea sectorului alcoolului etilic și al producției alcoolice">.

În conformitate cu art.1231 alin.(4) din Codul fiscal, preţul maxim de vînzare cu amănuntul pentru orice marcă de ţigarete cu filtru şi fără filtru se stabileşte de persoanele care produc ţigarete în Republica Moldova (producătorul local) sau care importă ţigarete cu filtru şi fără filtru şi se înregistrează în modul stabilit în Hotărîrea Guvernului nr.1516 din 29 decembrie 2007.

Proiectele de subvenționare ce corespund măsurii de stimulare a creditării producătorilor agricoli de către băncile comerciale şi instituţiile de intervenție financiară nebancare vor avea prioritate la recepționarea dosarelor. În Monitorul Oficial din 30 aprilie curent a fost publicată Legea nr. 44 din 26 martie 2021 pentru modificarea Legii nr. 276/2016 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural. Potrivit noilor prevederi, proiectele de subvenționare ce se referă la măsura menționată supra vor face excepție de la principiul autorizării plăţilor în ordinea recepţionării dosarelor cu documentele solicitate, conform regulii „primul venit, primul servit”, prevăzut în art.32 din Legea nr.276/2016.

Care este procedura de retragere a facturii fiscale și de corectare a declarației privind TVA în cazul în care, în cadrul controlului fiscal, a fost stabilit faptul că furnizorul a eliberat factura fiscală (semnată și acceptată de ambele părți) eronat, cu cota TVA 20% în loc de cota TVA 0%, în adresa cumpărătorului – beneficiar al proiectelor de asistență tehnică?    

Au rămas doar 18 zile pentru depunerea cererilor de solicitare a subvențiilor în avans în cadrul celui de al VII-lea Apel pentru proiecte start-up în domeniul agroindustrial, amintește Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA). Subvențiile în avans vor fi acordate doar în baza proiectelor investiționale depuse de producătorii agricoli, ce vor desfășura pentru prima dată o activitate economică în sectorul agroalimentar.

Specialiștii de profil contabil din cadrul întreprinderilor care dispun de centrale fotovoltaice (în continuare – CFV) conectate la rețeaua energiei electrice (în continuare – e/e), se confruntă cu un șir de întrebări specifice privind modul de contabilizare

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind vehiculele scoase din uz (proiectul Regulamentului). Necesitatea elaborării acestuia, în opinia autorilor, este condiționată de faptul că problema gestionării vehiculelor scoase din uz (VSU), inclusiv componentelor și materialelor acestora, este foarte acută, având în vedere ratele de reciclare și valorificare a deșeurilor foarte reduse și în mare parte operate ilegal.   Legislația actuală nu reglementează măsuri pentru colectarea și tratarea tipurilor speciale de deșeuri, cum ar fi cele voluminoase (inclusiv VSU),

Proiectul pentru modificarea legii cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural a fost inclus pe agenda comisiei agricultură și industrie alimentară după înregistrarea amendamentelor în urma aprobării proiectului în prima lectură în ședința plenară din 19 martie curent și pregătirea pentru a doua lectură.   Necesitatea elaborării acestui proiect vine în contextul crizei din domeniul agricol create în anul 2020.

(40.4.13) Ce documente urmează să prezinte producătorii agricoli afectați de calamitățile naturale pentru confirmarea subvenţiei?   (40.4.12) Care producători agricoli afectați de calamitățile naturale pot beneficia de programul de subvenționare a dobînzilor?

În ultimii 15 ani, Republica Moldova a beneficiat de suport din partea USAID în implementarea proiectelor pentru dezvoltarea a patru sectoare-cheie ale economiei naționale: vinificație, industria ușoară, TIC și turism. La finele anului 2019 a fost realizată o evaluare sectorială a acestor domenii. Studiul conține tablouri de bord bazate pe date statistice din Moldova și, în comparație, din alte țări, pentru a analiza nivelul de competitivitate și traiectoria de dezvoltare a țării, include și o analiză SWOT pentru fiecare dintre industrial vizate, oferă modele de avantaje competitive, precum și recomandări pentru fiecare sector.

În perioada 28-30 aprilie, se desfășoară evenimentul Moldova Trade Forum 2021, ce are ca scop oferirea unei platforme pentru un dialog amplu cu participarea tuturor autorităților relevante (sectorul guvernamental și cel privat, organizațiile donatoare internaționale și mediul academic) cu privire la tendințele globale în comerț. La ediția din acest an sunt înregistrați participanți din circa 40 de țări.   Astfel, pe parcursul celor trei zile ale forumului vor fi discutate subiecte ce vizează impactul COVID-19 asupra IMM-urilor și măsurilor de redresare, tendințe globale pentru transformarea întreprinderilor pentru un export eficient, rolul diplomației economice în promovarea exporturilor, precum și sprijinul de recuperare pentru IMM-urile care promovează o economie inclusivă, inovatoare și ecologică.

Mari producători autohtoni, dar şi reţelele comerciale se arată împotriva introducerii modificărilor la Legea privind plata pentru poluarea mediului. Motivul invocat reprezintă daunele care urmează a fi aduse bugetului de stat, în timp ce nu există o infrastructură ce ar putea soluţiona una dintre cele mai mari probleme ecologice din ţară. Această opinie a fost expusă în cadrul unei conferinţe de presă, susţinute de Asociaţia producătorilor de conserve „Speranţa Con”, de companiile autohtone „Gelibert”, „ Orhei-Vit”, „Rusnac-Mold Aqua”, „ JLC”, dar şi reţeaua de magazine „Fourchette”.

Potrivit art. 323 alin. (4) din Lege, subiecții (contribuabilii) contribuţiilor obligatorii la Fond sînt: a) producătorii de viţă altoită pentru producerea strugurilor destinaţi fabricării produselor vitivinicole; b) producătorii de vinuri; c) producătorii de băuturi pe bază de vin, de produse obţinute pe bază de vin.

Toate PET-urile din Moldova, deșeuri care rămân în mare parte după consumul băuturilor răcoritoare, pot fi reciclate în jumătate de an. Problema majoră constă în faptul că nu are cine să le colecteze și să le sorteze. Aceasta este afirmația lui Vasile Bejenari, fondatorul companiei Gelibert, producător de băuturi răcoritoare din Republica Moldova. Declarația a fost făcută în cadrul conferinței de presă „Daunele de milioane ale reducerii taxei ecologice”, la care au participat mai mulți producători autohtoni. Potrivit președintelui Asociației producătorilor de conserve Speranța Con,Ștefan Golubciuc, pe parcursul a zece ani, în bugetul de stat, au ajuns circa 2,5 mld. lei, bani suficienți pentru crearea unei infrastructuri necesare pentru colectarea, sortarea, reciclarea și utilizarea deșeurilor. Totodată, ultimele inițiative legislative și anume modificările propuse la Legea nr. 1540 din anul 1998, ar duce la pierderi de aproximativ 70 de milioane la bugetul de stat, bani care ar putea, totuși, soluționa problema.

Autoritățile își propun majorarea cotelor alocate tehnologiilor intermitente (instalații fotovoltaice și eoliene) de la 140 MW, disponibile către sfârșitul anului 2020, la un total de 250 MW, disponibile către anul 2025.   Pe agenda ședinței secretarilor de stat a fost inclus proiectul hotărârii cu privire la aprobarea limitelor de capacitate, cotelor maxime și categoriilor de capacitate în domeniul energiei electrice din surse regenerabile până în anul 2025.Documentul urmărește alocarea unor noi capacități regenerabile, ca răspuns la solicitările pieței și a necesităților identificate de Ministerul Economiei și Infrastructurii.