Reducerea barierelor tarifare pentru exportul de produse horticole, elaborarea planului multianual de promovare a produselor horticole pe piețe-țintă (Asia, Orientul mediu, Federația Rusă etc.) crearea conceptului de utilizare în sinergie a brandului de țară „Pomul Vieții” și brandului ,,Moldova – un gust deosebit” pentru toate activitățile de promovare a produselor horticole, aprobarea de către Guvern a Programului Național de dezvoltare a sectorului agriculturii ecologice, oferirea suportului producătorilor la efectuarea investițiilor în infrastructura fizică aferentă exploatațiilor agricole sunt doar câteva dintre cele 70 de măsuri incluse în Programului de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2021-2025. Acesta este aprobat de Executiv, Hotărârea nr.840 din 18 noiembrie 2020 fiind publicată în MO.  

Procesul de elaborare a politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost încheiat prin adoptarea Legii nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 171/2019). Elaborarea și aprobarea proiectului de Lege nr. 171/2019 a fost ghidată de câteva aspecte importante, și anume: • stabilirea unor reguli clare de impozitare bazate pe simplitate în procesul de calculare și achitare a impozitelor și taxelor; • asigurarea unei previzibilități a politicii fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv; • stimularea proceselor economice; • extinderea bazei fiscale.

Notificarea privind iniţierea, modificarea, suspendarea sau încetarea activităţii de comerţ poate fi depusă on-line, prin intermediul resursei informaționale în domeniul comerțului, sau fizic, la ghișeul autorității administrației publice locale (primăria) a satului (comunei), orașului sau municipiului unde se intenţionează sau se desfășoară activitatea de comerț, care poate fi diferită de adresa juridică sau domiciliul persoanei ce depune notificarea.   Astăzi, 13 octombrie, Executivul a votat proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior. Autorul documentului (Ministerul Economiei și Infrastructurii) vine cu intervenții majore în actuala redacție a legii, care va fi completată cu noțiuni noi, dar propune și abrogarea unor prevederi depășite, toate având drept scop atât excluderea discrepanțelor normative depistate, cât și asigurarea reglementării a fenomenelor sociale existente de facto.

Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința din 11 noiembrie curent proiectul de lege pentru aderarea Republicii Moldova la Protocolul privind schimbul de informații în formă electronică dintre statele-membre ale Comunității Statelor Independente în scopul efectuării administrării fiscale. După cum a menționat secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Tatiana Ivanicichina, protocolul are ca obiectiv reglementarea principiilor de realizare a schimbului de informație pentru eficientizarea administrării fiscale.

Instituirea unui mecanism de prevenire a aplicării sancţiunilor asupra mediul de afaceri în cazul în care întreprinderea şi reprezentanţii acesteia înlătură încălcările comise şi realizează acţiunile recomandate de autoritatea de control este aprobat prin  Legea nr. 59 din 22 aprilie 2021 pentru modificarea unor acte normative, care a intrat în vigoare la 21 mai curent, data publicării documentului în MO.

Discuțiile privind digitizarea economiei naționale continuă pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Astăzi, în cadrul unei ședințe online, au fost prezentate rezultatele studiului „Moldova Rapid e-Commerce Review” elaborat cu suportul USAID.   Studiul a început în luna iulie curent, fiind realizat de o echipă formată din experți locali și internaționali, fiind organizate peste 40 de întâlniri cu reprezentanți ai ministerelor, autorităților de reglementare, partenerilor de dezvoltare, asociațiilor, furnizorilor de telecomunicații și de plăți, IMM-urilor și operatorilor de comerț electronic. Întâlnirile au avut ca scop aprecierea obstacolelor critice pentru dezvoltarea comerțului electronic.

Prin Legea nr.257/2020  cu privire la modificarea unor acte normative au fost instituite o serie de modificări în legislația fiscală și vamală, printre care se enumeră eliminarea prohibițiilor la importul autovehiculelor, precum și modificarea cotelor accizelor în funcție de termenul de exploatare a acestora.   Motivul care a stat la baza adoptării măsurilor menționate supra este faptul că, conceptual legislația, în speță legislația vamală, nu ar trebui să prevadă interziceri de bunuri (cu excepția celor a căror circulație este interzisă pe teritoriul țării, cum ar fi drogurile), iar în cazul în care se dorește restrângerea importurilor anumitor bunuri din raționamente ecologice, acestea urmează a fi realizate prin aplicarea unor impozite majorate.

În Monitorul Oficial de astăzi a fost publicată Dispoziția Guvernului  nr. 136-d din 21 septembrie 2020 privind instituirea și aprobarea componenței nominale a Comitetului organizatoric „Moldova Business Week 2020”.   Moldova Business Week (MBW) este organizat începând cu anul 2014 și are ca scop promovarea imaginii țării, precum și stimularea atragerii investițiilor, promovarea exporturilor, turismului și aducerea în prim-plan a politicilor, reformelor și oportunităților oferite mediului de afaceri.   În comitetul organizator al MBW 2020 sunt incluși reprezentanți ai Corpului de Control al Prim-ministrului, Agenției de Investiții, Ministerului Economiei și Infrastructurii, Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Proiectului de Competitivitate al Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională USIAD, Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), Asociației Businessului European și Asociației Investitorilor Străini. Președintele Comitetului organizatoric este Rodica Verbeniuc, directorul general al Agenției de Investiții. Potrivit dispoziției, comitetul organizatoric, în termen proxim, va aproba conceptul și agenda evenimentului.   Cheltuielile pentru organizarea evenimentului „Moldova Business Week 2020” vor fi acoperite din contul Agenției de Investiții, precum și din mijloacele atrase de la partenerii de dezvoltare sau din sponsorizări.   Reamintim că, MBW ediția 2019  s-a desfășurat în perioada 13-16 noiembrie 2019 cu participarea reprezentanților din 24 de țări, iar P.P. „Monitorul fiscal FISC.md” a fost partener media al evenimentului.  

Libertatea comerțului și activității de întreprinzător, protecția concurenței loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producție este o sarcină importantă a statului, consacrată de Constituția RM . Deși, legislația RM reglementează libertatea stabilirii prețurilor de vânzare, pentru anumite produse de către stat este stabilită o reglementare aparte a prețurilor și tarifelor, reguli speciale de comercializare a acestora. Este vorba de produsele sociale importante, regulile de comercializare a căror le vom expune în cele ce urmează.

Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi, 30 noiembrie curent, hotărârea privind aprobarea proiectului de lege ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul 2021. Documentul urmărește asigurarea unei legislații fiscale și vamale favorabile dezvoltării economice, consolidarea veniturilor bugetare în vederea finanțării cheltuielilor publice și susținerea mediului de afaceri.   Prioritatea Ministerului Finanțelor în raport cu mediul de afaceri este simplitatea, claritatea și comoditatea procesului de calculare și achitare a impozitelor și taxelor. Reducerea numărului impozitelor și taxelor sau a unor facilități fiscale și vamale este doar o opțiune pe care Guvernul o poate lua în considerare sau nu, în funcție de parametrii bugetari.

 Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a aprobat, în ședința de astăzi, raportul asupra proiectului de modificare a unor acte normative (politica bugetar-fiscală pentru anul 2021), pentru prima lectură.   Documentul a fost elaborat de către Guvern, ținându-se cont de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional, dar și de condițiile climaterice nefavorabile și, respectiv, de necesitatea susținerii mai multor domenii economice, sectorului agroindustrial și populației. Potrivit autorilor, proiectul reflectă soluțiile optime de racordare la condițiile existente.  

În Republica Moldova ar putea fi înregistrat un brand unic pentru mierea autohtonă, în scopul promovării produselor apicole naționale. Totodată, autoritățile intenționează să creeze un registru electronic al apicultorilor.Cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii cu privire la aprobarea Programului național de dezvoltare a apiculturii în Republica Moldova pentru anii 2021-2025 și a Planului de acțiuni privind implementarea acestuia pentru anii 2021-2022.

În condițiile stării de urgență, perioadă în care interacțiunile dintre consumator și piață au devenit mai restricționate, comerțul electronic a devenit o alternativă. În același timp, mediul de afaceri se confruntă cu o serie de constrângeri în acest context, cum ar fi nivelul de informare scăzut despre oportunitățile oferite de comerțul on-line pentru accesarea directă și rapidă a consumatorilor de bunuri și servicii, insuficiență de informare privind metodele de interacțiune la distanță, procedurile vamale și fiscale complexe pentru promovarea e-Comerțului și e-Exporturilor, competiția lentă și insuficiență de oferte pentru serviciile de procesare a plăților online și piața subdezvoltată de curierat.   Pentru depășirea acestora, Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat  foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic. Acțiunile incluse în document au fost discutate în cadrul unei ședințe online organizate pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

În Monitorul Oficial din 21 august curent a fost publicată Hotărârea nr. 561 din 31.07.2020 pentru aprobarea Regulamentului privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.     Documentul reglementează gestionarea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje în scopul prevenirii sau reducerii impactului asupra mediului, asigurând un grad ridicat de protecție a mediului, funcționarea pieței și evitarea obstacolelor în calea comerțului, prevenirea denaturării sau limitării concurenței.

„Guvernul Republicii Moldova a fost consecvent în consolidarea sectorului TIC în ultimii ani, elaborând o serie de politici pentru susținerea sectorului. Doar câteva dintre aceste măsuri de impact sunt „Strategia Moldova Digitală 2020”, două documente de politici dedicate creșterii competitivității industriei IT și promovarea inovației digitale, Legea privind parcurile IT și IT Viza. Un rol special în acest domeniu îi revine startup-urilor tehnologice, care sunt un motor pentru promovarea inovației digitale. În acest sens încurajez antreprenorii și potențialii investitori să dezvolte și să promoveze soluții digitale adaptate la piața actuală, iar noi vom munci și în continuare pentru a elabora instrumente de susținere în acest sens și a elimina constrângerile existente”, a declarat Anatol Usatîi, ministrul Economiei și Infrastructurii, în cadrul evenimentului de deschidere „Moldova Startup Week 2020”, care are loc în perioada 16-20 noiembrie.

Șomerii vor beneficia de dreptul la ajutor de șomaj începând cu ziua înregistrării la subdiviziunea teritorială pentru ocuparea forţei de muncă a statutului de șomer. În tabelul de mai jos găsiţi norme legale în vigoare cu privire la garanţiile juridice acordate persoanelor cu statut oficial de şomer

În Monitorul Oficial din 18 decembrie curent a fost publicată Legea nr.198 din 20 noiembrie 2020 privind fondurile de pensii facultative, ce stabilește cadrul legal privind constituirea și funcționarea fondurilor de pensii facultative (Fond) ca parte a sistemului de asigurare facultativă pe baza economiilor individuale capitalizate, cerințele privind organizarea, licențierea și activitățile desfășurate de administratorii Fondurilor, normele aplicabile depozitarilor, precum și competențele de supraveghere a acestor entități atribuite Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF).   Potrivit legii, Fondul se înființează de către administrator pe baza contractului de societate civilă încheiat în formă scrisă, la care participantul devine parte după semnarea contractului individual de aderare și virarea contribuției.

Furnizorii de ajutor de stat urmează să raporteze Consiliului Concurenței toate ajutoarele de stat acordate pe perioada anului 2019 până în data de 31 martie curent, anunță instituția. Potrivit Legii cu privire la ajutorul de stat, entitate raportoare este orice autoritate a administraţiei publice centrale ori a unei unităţi administrativ-teritoriale sau orice persoană juridică care administrează, direct sau indirect, resursele statului sau ale UAT.

Structura organizatorică a Consiliului Concurenței ar putea fi optimizată. În cadrul ședinței de ieri a comisiei parlamentare economie, buget și finanțe a fost discutat proiectul hotărârii de Parlament privind aprobarea structurii organizatorice și a efectivului-limită de personal ale Consiliului Concurenței. Astfel, Consiliul Concurenței va avea 130 de angajați, cu două unități de personal mai puțin. Comparativ cu actuala structură, rămân neschimbate subdiviziunile de bază din cadrul instituției care desfășoară acțiuni anticartel, investighează practicile anticoncurențiale și concurența neloială, monitorizează ajutoarele de stat.

Proiectul legii cu privire la modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2021 conține măsuri cu privire la aplicarea TVA. În Nota informativă la proiect sunt menționate următoarele aspecte.   Ajustarea noțiunii „investiții capitale” Proiectul prevede ajutarea noțiunii de investiții capitale stabilită la art.93 pct.18) din Codul fiscal, în vederea extinderii dreptului de solicitare a restituirii de TVA în legătură cu reparația capitală a mijlocului fix/imobilizărilor corporale. În acest sens modificarea are drept scop stimularea investițiilor și modernizarea capitalului fix.