Întreprindere individuală este întreprinderea care aparţine cetăţeanului, cu drept de proprietate privată, sau membrilor familiei acestuia, cu drept de proprietate comună. Patrimoniul Întreprinderii individuale se formează pe baza bunurilor cetăţeanului (familiei) şi altor surse care nu sunt interzise de legislaţie.

Actualmente, legislația vamală a Republicii Moldova este formată din Codul vamal (CV), Legea cu privire la tariful vamal, Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice, Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, alte acte legislative și normative elaborate întru executarea actelor legislative menționate și o serie de acte legislative sau normative de specialitate ce conțin, de asemenea, norme din domeniul vamal.

Este obligată entitatea să prezente Raportul privind calcularea și achitarea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală (cu reflectarea indicatorilor cu valoarea zero) în cazul în care în trimestrul de gestiune nu a achitat salariul?

Casa Națională de Asigurări Sociale propune spre consultare un proiect ce prevede regionalizarea activităţilor de prelucrare a datelor şi stabilire a pensiilor şi prestaţiilor sociale tuturor categoriilor de beneficiari. Astfel, se propune optimizarea structurilor teritoriale prin ajustarea la numărul de 5 case teritoriale de asigurări sociale back office, comparativ cu cele 40 existente, iar în scopul facilitării accesului populaţiei la serviciile acordate, deservirea beneficiarilor de serviciile prestate de CNAS va fi asigurată în fiecare raion, prin 41 de subdiviziuni front office ale caselor teritoriale.

Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17) se prezintă anual, pînă la data de 25 iulie inclusiv a perioadei fiscale respective. Pentru bunurile imobiliare dobîndite după 30 iunie a perioadei fiscale respective, calculul impozitului pe bunurile imobiliare se prezintă la inspectoratul fiscal de stat teritorial nu mai tîrziu de 25 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune.

Deseori mai scumpe sunt ideile, oportunitățile, parteneriatele, schimbul de experiență și stilul de comunicare cu autoritățile. De obicei, investitorii sunt gata să vină cu aportul acolo unde există potențial, iar procedurile birocratice pot fi depășite cu costuri (de timp, dar și financiare) mici. Guvernul tarii noastre a depus un efort pentru a crea condiții cât mai favorabile investitorilor străini. Inițiativa amendamentelor, completărilor și modificărilor ale Legii cu privire la migrația de muncă a venit din partea investitorilor străini, care la întrunirile Consiliului Economic pe lângă prim-ministrul RM au menționat că procedura de obținere a permisului de muncă și de ședere, era foarte anevoioasă.

Întreprinzătorul individual „P.T.” la completarea declarației UNIF14 pentru perioada fiscală 2016 nu a luat în calcul scutirile la impozitul pe venit (personală, pentru soție şi copiii persoane întreținute). Era în drept contribuabilul să beneficieze de aceste scutiri? Dacă da, mai poate beneficia de ele? În conformitate cu prevederile aferente anului 2016 ale art. 33 alin. (1) din CF, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în sumă de 10 128 lei pe an, sau 15 060 lei pe an la întrunirea condițiilor stabilite la alin. (2) al articolului.

Abordarea fragmentată de adoptare a bugetelor autorităților bugetare independente creează mai multe deficiențe. Pentru depășirea acestora și eficientizarea administrării, se propune unificarea normelor legale ce țin de elaborarea, aprobarea și administrarea bugetelor autorităților independente și alinierea acestora la calendarul bugetar și procedurile generale. Prevederea dată este parte a unui proiect mai amplu ce prevede modificarea și completarea Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale, care conține propuneri de modificare şi completare a 82 de acte legislative.

Termenul mijloace speciale va fi substituit în toate actele normative cu sintagma venituri colectate, iar ca urmare nu se vor mai indica în calitate de sursă de finanțare distinctă de bugetul de stat sau local, ceea ce vine în contradicție cu principiul unității bugetului, potrivit căruia toate resursele și cheltuielile autorităților bugetare se reflectă și se efectuează exclusiv în bugetul de la care se finanțează. Propunerea dată se conține în proiectul de lege ce prevede modificarea și completarea a 82 de acte legislative în vederea aducerii în concordanță cu prevederile Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale.

În anul 2016 gospodăria țărănească „U” nu a desfăşurat activitate şi ca urmare nu a prezentat Serviciului Fiscal de Stat declarația privind impozitul pe venit pentru perioada fiscală 2016. În cazul în care contribuabilul va fi supus controlului fiscal, acestuia îi vor fi aplicate sancțiuni pentru neprezentarea declarației privind impozitul pe venit?

Prin Legea nr. 123 din 07.07.2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, publicată în MO nr. 252 din 19.07.2017, doc. 410), Codul fiscal a fost modificat şi completat cu prevederi care reglemetează prezentarea în dările de seamă fiscale a informaţiilor aferente calculelor primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii.

Impozitul reținut conform art. 88–91 din CF se achită la buget de către persoana care a efectuat reținerea până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile. Dările de seamă fiscale privind veniturile achitate şi impozitul pe venit reținut la sursa de plată (IRV14) se prezintă de către plătitorii veniturilor organului fiscal teritorial până la data de 25 a lunii următoare luni în care au fost efectuate plățile, cu excepția dării de seamă anuale, pentru care este prevăzut alt termen de prezentare.

Proiectul de reformare a Serviciului Fiscal de Stat este un program de importanță strategică pentru viitorul european al Republicii Moldova, iar suportul colegilor suedezi vine tocmai să fortifice politicile de modernizare europeană a autorității fiscale naționale.

Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17) se prezintă de către persoanele juridice, întreprinzătorii individuali, gospodăriile ţărăneşti (de fermier) (pentru obligațiile calculate la impozit pentru bunurile imobiliare neevaluate în scopul impozitării: clădirile, construcțiile, casele de locuit individuale, apartamentelor şi alte încăperi izolate, inclusiv bunurile imobiliare aflate la o etapă de finisare a construcţiei de 50% şi mai mult, rămase nefinisate timp de 3 ani după începutul lucrărilor de construcţie), cu excepţia întreprinzătorii individuali şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A.

În cadrul juridic din domeniu va fi introdusă Lista instituțiilor de cultură și artă naționale de stat și municipale, angajații cărora beneficiază de dreptul de pensie în conformitate cu prevederile art. 561 din Legea privind sistemul public de pensii. Aprobarea Listei va aduce în concordanță actele normative ale Guvernului cu prevederile Legii privind sistemul public de pensii din 14 octombrie 1998, la expirarea a 19 ani din momentul adoptării Legii respective.

Serviciul Fiscal de Stat a realizat în ultimul timp o reformă fără precedent. Despre rezultatele acestei restructurări și prioritățile în activitatea Serviciului Fiscal de Stat pentru perioada imediat următoare, am discutat cu Serghei Pușcuța, Director al autorității fiscale naționale. — Acum mai bine de un an Serviciul Fiscal de Stat a trecut printr-un proces de reorganizare. Considerați că această reformă și-a atins scopul?

Care categorie de contribuabili au obligația de achitare a impozitului pe venit în rate pentru anul 2017? Care sunt termenele-limită de efectuare a acestor plăți în 2017? Dacă există careva excepții, atunci care sunt acestea?

Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru” va fi reorganizată prin transformare în Instituția publică „Agenția Servicii Publice”(ASP), în subordinea Guvernului. Totodată, în noua entitate vor intra, prin fuzionare, ÎS „Camera Înregistrării de Stat”, ÎS „Cadastru”, Serviciul Stare Civilă din subordinea Ministerului Justiției și Camera de Licențiere din subordinea Ministerului Economiei. Hotărârea Executivului privind crearea Agenției Servicii Publice a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 162-170 din 26 mai 2017.

– Dle Puşcuța, într-un interviu acordat la începutul anului 2017 ați spus că unul din obiectivele ambițioase pentru anul 2017 este reformarea Serviciului Fiscal de Stat pe principiul funcționalității. S-a realizat? Și care sunt, în opinia Dumneavoastră, primele rezultate ale acesteia?

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.