Conceptul de incluziune financiară stabilește că persoanele fizice și juridice au acces la produse și servicii financiare utile și accesibile care răspund nevoilor lor, cum ar fi tranzacțiile financiare, plățile electronice, creditarea și produsele de asigurare, livrate într-o manieră responsabilă și durabilă. Experți locali și internaționali, precum și reprezentanți ai sectorului public s-au întrunit pe platforma conferinței Digital Transformation and Financial Inclusion 2021 (DTFINCON), pe parcursul a două zile discutând despre creșterea incluziunii financiare în țara noastră și e-Comerț ca un catalizator al economiei fără numerar.  Evenimentul este organizat de Camera Americană de Comerț.

În anul precedent au fost exportate mărfuri în sumă de $2485,2 mil., cu 10,6% mai puțin decât în anul 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.   Din totalul exporturilor cele de mărfuri autohtone au constituit $1905,2 mil., ceea ce reprezintă 76,7%, acestea fiind în scădere cu 4,6% față de anul 2019. Reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) s-au cifrat la $580,0 mil. (23,3%) și sunt în descreștere cu 25,8% comparativ cu anul 2019.

Extinderea obiectivelor inițiale ale Proiectului de modernizare a administrării fiscale (TAMP) axate pe îmbunătățirea colectării veniturilor, serviciilor prestate contribuabililor și conformării fiscale sunt scopurile Legii nr. 207 din 26 noiembrie 2020 pentru ratificarea Amendamentului nr. 2 la Acordul de finanțare dintre RM şi Asociația Internațională pentru Dezvoltare și a Amendamentului nr. 2 la Acordul de împrumut dintre RM şi Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Documentul a fost publicat Monitorul Oficial din 8 decembrie curent.   Amendamentele vin în sprijinul Guvernului țării noastre în implementarea măsurilor de suport pentru mediul de afaceri, inclusiv în vederea menținerii nivelului de ocupare a forței de muncă în contextul COVID-19.

În Monitorul Oficial din 28 august curent a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 423 din 15 august 2020 cu privire la aprobarea formularului dării de seamă privind calcularea contribuției obligatorii în Fondul Viei și Vinului și a Modului de completare și prezentare a dării de seamă privind calcularea contribuției obligatorii în Fondul Viei și Vinului.     Obligația de prezentare a dării de seamă, conform art.323 alin. (4) din Legea viei şi vinului, o au:

În ultimii 15 ani, Republica Moldova a beneficiat de suport din partea USAID în implementarea proiectelor pentru dezvoltarea a patru sectoare-cheie ale economiei naționale: vinificație, industria ușoară, TIC și turism. La finele anului 2019 a fost realizată o evaluare sectorială a acestor domenii. Studiul conține tablouri de bord bazate pe date statistice din Moldova și, în comparație, din alte țări, pentru a analiza nivelul de competitivitate și traiectoria de dezvoltare a țării, include și o analiză SWOT pentru fiecare dintre industrial vizate, oferă modele de avantaje competitive, precum și recomandări pentru fiecare sector.

În cazul împrumuturilor oferite în valută străină la determinarea valorii maxime a creditului în conformitate cu art.4 alin.(20) din Legea nr.60 din 23.04.2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, mărimea acestuia se va aprecia reieșind din cursul oficial al leului moldovenesc stabilit de Banca Națională a Moldovei pentru data la care a avut loc contractarea creditului.

Se consideră finisată repatrierea mijloacelor bănești în cazul în care în contractul de export valuta contractuală este dolari SUA/euro, în declarațiile de export de asemenea este indicată valută străină, iar nerezidentul, în adresa căruia se efectuează exportul de mărfuri, achită marfa dată în lei moldovenești?     Potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 1466/1998 privind reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacțiile economice externe, repatrierea mijloacelor bănești reprezintă încasarea de la

Persoana fizică A care activează în domeniul online (Instagram, Facebook) prestează servicii de promovare și publicitate, contra plată, altor persoane fizice. Are persoana fizică A obligații fiscale cu privire la impozitul pe venit? Cum le va determina?    Potrivit prevederilor art.13 alin.(1) lit. b) din Codul fiscal, persoanele fizice rezidente cetățeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile din orice surse aflate în RM şi din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea lor în RM sunt subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit. De asemenea, alin. (2) al aceluiași articol prevede că subiecţii impunerii sunt obligaţi să declare venitul brut obţinut din toate sursele.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis, cu vot unanim,  să mențină la același nivel valorile principalelor instrumente de politică monetară. Astfel, rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt este în continuare de 3,25 la sută anual. Totodată, rămân neschimbate ratele de dobândă la creditele și depozitele overnight - 6,25 la sută și, respectiv, 0,25 la sută anual.   Norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă, de asemenea, se menține aceeași - 34,0 la sută din baza de calcul, precum și norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă - 21,0 la sută din baza de calcul.  

Interviu cu Patrik Berglund, expert din cadrul Agenției Fiscale Suedeze, referitor la rezultatele scontate ale proiectului de cooperare dintre Agenția Fiscală Suedeză și Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova.   - Domnule Berglund, acum trei ani ați devenit reprezentat al Agenției Fiscale Suedeze în cadrul Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova, contribuind la implementarea proiectului de cooperare dintre autoritățile fiscale ale țărilor noastre. Impactul general urmărit de Proiect a fost creșterea veniturilor fiscale, îmbunătățirea mediului și condițiilor de lucru, sporirea eficienței, echității, corectitudinii, integrității și profesionalismului în deservirea contribuabililor, personal bine instruit și informat. În opinia Dvs., a fost atins scopul și care au fost cele mai mari provocări în realizarea acestuia?

Serviciul Fiscal de Stat reprezintă unul din pilonii de bază a statului ce tinde să asigure sustenabilitatea economico-financiară a țării, fiind o autoritate publica cu o echipă de profesioniști care asigură realizarea obiectivelor aliniate motto-ului ,,Funcționarul fiscal – în serviciul contribuabilului”.   Astăzi, 1 iulie 2020, Serviciului Fiscal de Stat marchează sărbătoarea profesională – Ziua funcţionarului fiscal, precum și aniversarea de 30 de ani de la fondarea autorităţii fiscale naţionale – un jalon important în evoluția unei administrații publice.  

Finalitățile urmărite prin adoptarea proiectului de lege privind modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2021) sunt: o legislație fiscală și vamală favorabilă dezvoltării economice; consolidarea veniturilor bugetare în vederea finanțării cheltuielilor publice; susținerea mediului de afaceri, se spune în nota informativă a proiectului.  

În primele 10 luni ale anului curent, exporturile de mărfuri au constituit $2004,9 mil., în descreștere cu 12,6% comparativ cu perioada similară din anul 2019, comunică Biroul Național de Statistică. În luna octombrie 2020 exporturile au constituit $249,4  mil., fiind cu 17,5% mai mari decât în luna septembrie și cu 7,1% mai puțin comparativ cu luna octombrie 2019.   Astfel, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $1537,2 mil., fiind în scădere cu 5,7% față de ianuarie-octombrie 2019, influențând diminuarea per total exporturi cu 4,0%. Reexporturile de mărfuri străine s-au cifrat la $467,7 mil. ceea ce este cu 29,6% mai puțin decât în primele 10 luni ale anului precedent,

 Procesul educațional în cadrul tuturor instituțiilor de învățământ va fi relansat începând cu data de 1 septembrie 2020, în cazul corespunderii condițiilor de desfășurare a activității instituției prevederilor Instrucțiunii privind măsurile de protecție. Totodată, cetățenii care vin de peste hotare (din zona verde) nu vor mai fi obligați să respecte regimul de autoizolare de 14 zile. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale va stabili lista țărilor cu risc epidemiologic sporit sau scăzut de transmitere a COVID-19, clasificate în zone roșii și verzi. Aceste prevederi au fost aprobate de Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică. Vezi hotărârea

Volumul exporturilor moldovenești în prima jumătate a anului 2019 a crescut cu 3,5%, comparativ cu aceeași perioadă din 2018, depășind $1,36 mld. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), exportul de bunuri moldovenești în 6 luni 2019 a însumat aproximativ $950,6 mil. (69,8% din total), în creștere de 8,4% față de aceeași perioadă a anului precedent. În același timp, reexportul de bunuri în ianuarie-iunie 2019 s-a ridicat la aproximativ $410,7 mil. (30,2% din total), care este cu 6,2% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2018.

Libertatea comerțului și activității de întreprinzător, protecția concurenței loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producție este o sarcină importantă a statului, consacrată de Constituția RM . Deși, legislația RM reglementează libertatea stabilirii prețurilor de vânzare, pentru anumite produse de către stat este stabilită o reglementare aparte a prețurilor și tarifelor, reguli speciale de comercializare a acestora. Este vorba de produsele sociale importante, regulile de comercializare a căror le vom expune în cele ce urmează.

Obligaţia de prezentare a dării de seamă (forma CFV) privind calcularea contribuției obligatorii în Fondul Viei şi Vinului o au: a) producătorii de viţă altoită pentru producerea strugurilor destinaţi fabricării produselor vitivinicole; b) producătorii de vinuri; c) producătorii de băuturi pe bază de vin, de produse obţinute pe bază de vin; d) unitatea vinicolă care a achiziţionat strugurii destinaţi vinificării.     Serviciul Fiscal de Stat propune pentru consultări publice proiectul ordinului despre aprobarea formularului dării de seamă CFV, a Modului de completare și prezentare a acesteia.  

Налог на недвижимое имущество Под недвижимым имуществом в целях применения налога на недвижимое имущество и/или земельного налога, подразумеваются:

Extrasul din registrul bunurilor imobile şi certificatul privind înscrierile în registrul bunurilor imobile ar putea fi eliberate sub formă de document electronic, iar la cererea solicitantului se va elibera și un exemplar pe hârtie. Prevederea poate fi inclusă în Legea cadastrului bunurilor imobile  și se regăsește în pachetul de legi privind digitizarea economiei naționale.  Astfel, în dosarul cadastral electronic vor fi incluse copiile scanate ale documentelor, a căror autenticitate este confirmată prin semnătura electronică aplicată de registrator. Dacă cererea și documentele anexate se prezintă prin mijloace electronice de comunicare, registratorul, până la efectuarea înregistrărilor, poate solicita prezentarea actelor originale, dacă este necesară verificarea autenticității și doar dacă această verificare nu poate fi realizată în alt mod.

Reiterând deschiderea pentru discuții pe marginea oricărui subiect reflectat în proiectul de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2021, Ministerul Finanțelor a organizat o ședință cu participarea reprezentanților Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) pe marginea subiectelor ce vizează măsurile de ordin fiscal, fiind puse în discuție propunerile ce se conțin în proiectul de lege privind politica fiscală și vamală ce vin să consolideze autonomia financiară și decizională a autorităților locale.   Acestea țin de: