În Republica Moldova, angajarea salariaților este reglementată strict printr-un cadru legislativ complex, ce vizează atât relațiile de muncă, cât și asigurarea securității și sănătății la locul de muncă. Respectarea acestor norme este esențială pentru a preveni sancțiunile legale și

  În conformitate cu prevederile art. 369 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii impunerii cu impozit unic îl reprezintă venitul din vînzări, înregistrat lunar în evidenţa contabilă. Mărimea venitului respectiv se determină în conformitate cu prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate sau, după caz, ale IFRS, în condiţiile legislaţiei în vigoare.

Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) reamintește persoanelor fizice, care au desfășurat activitate în perioada de până la 1 ianuarie 1999, despre necesitatea prezentării carnetelor de muncă la CTAS pentru scanarea acestora și completarea informației în conturile personale de asigurări sociale cu perioada respectivă.   Amintim, în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 426/2018, în perioada 15 mai - 15 decembrie 2018 CNAS a scanat informația din carnetele de muncă prezentate de către angajatori pentru angajații și persoanele care nu erau beneficiari de pensii.

Guvernul va compensa costurile privind acordarea indemnizațiilor și compensațiilor privind măsurile prevăzute la pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr.316/2021 cu privire la aprobarea unor măsuri de susținere a angajatorilor și salariaților în condițiile aplicării măsurilor de restricție pe perioada pandemiei de COVID-19 doar agenților economici din sectorul privat. La momentul de față beneficiari ai acestor indemnizații și compensații sunt salariații din sectorul real al economiei. Ministerul Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul de modificare și completare a HG nr.316/2021. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 20 ianuarie curent și se consideră pregătit pentru inițierea procedurii de avizare/expertizare și consultare publică.

Va fi în drept organizația necomercială să beneficieze de subvenționarea locurilor de muncă stabilită în HG nr. 49/2021 pentru persoana fizică care, pe parcursul a 2 luni din cele 12 ce preced

Vă propunem să consultați Balanța timpului de muncă pentru anul 2024, elaborată în limba română și rusă, atât pentru săptămâna de muncă de 5 zile, cât și în cazul săptămânii de muncă de 6 zile.

Cum ținem evidența timpului de muncă a salariatului, cu condiții de retribuire a muncii (procentaj din venitul încasat pentru serviciile prestate) în perioadele când persoana nu prestează servicii și, respectiv, nu se prezintă la locul de muncă timp de 1-6 luni?

Reieșind din norma legală în vigoare, angajatorul este obligat să declare situaţiile aferente relaţiilor de muncă prin intermediul formularului IRM19. Astfel, art. 5 alin. (1¹) din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare - Legea nr. 489/1999) prevede că angajatorii, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, sunt obligați să prezinte, pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale, informaţia aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale și medicale, potrivit formei și modului aprobat de Ministerul Finanţelor, în termen de până la 10 zile lucrătoare de la data angajării sau modificării/încetării raporturilor de muncă, emiterii ordinului de acordare a concediului de îngrijire a copilului sau concediului paternal.

Serviciul Fiscal de Stat informează despre faptul că, în anul curent, ultima zi operațională pentru încasări și plăți bugetare este data de 28 decembrie 2023.

Scopul proiectul modificărilor la Regulamentul privind subvenționarea locurilor de muncă (Regulament) elaborat de către Ministerul Finanțelor este concretizarea unor aspecte în partea ce ține de aplicarea justă a normelor și crearea condițiilor echitabile tuturor potențialilor beneficiari de subvenționare. Documentul a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat.   Astfel, modificările propuse la Regulament vizează lărgirea spectrului categoriilor persoanelor angajate eligibile subvenționării, precum și tipul veniturilor care urmează a fi luate în calcul la determinarea subvenției, pe lângă angajații pe bază de contract individual de muncă (CIM) fiind incluse și alte categorii plasate în câmpul muncii.

Casa Naţională de Asigurări Sociale vine cu precizarea modului de declarare a indemnizaţiilor şi compensaţiilor acordate de către angajatori în condiţiile aplicării măsurilor de restricţie pe perioada pandemiei de COVID – 19, ținând cont de modificările operate în Hotărârea Guvernului nr.316/2021 prin HG nr.61 din 2 februarie 2022. Astfel, aspectele aferente declarării sumelor indemnizaţiilor reglementate prin actul menţionat în Darea de seamă IPC 21 sunt prezentate în continuare.   În pct. 16 din Anexa nr. 1 al HG nr.316/2021 este menţionat că cuantumul indemnizaţiei acordate din bugetul de stat este calculat prin înmulţirea numărului de zile libere acordate cu 50% din salariul de bază al salariatului,

Salariul ca o recompensă în bani, plătită salariatului de către angajator în temeiul contractului individual de muncă (CIM) pentru munca prestată, conform alin. (1) art. 141 din Codul muncii (CM) și alin. (1) art. 29 din Legea nr. 847/2002 salarizării se plătește în monedă națională a RM.

Autoritățile propun modificări la Codul muncii, în contextul alinierii legislației naționale la prevederile Convenției OIM nr.190/2019 privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii. În acest sens, a fost elaborat un proiect de modificare a CM, care a fost examinat în cadrul recentei ședințe a secretarilor generali.

Salariații care au încheiat CIM pe durată determinată, în condițiile art.55 alin. (1) din CM, au drepturi egale cu salariații care au încheiat contract individual de muncă pe durată nedeterminată. Articolul 83 alin. (5) din CM prevede că CIM pe durată determinată poate înceta înainte de termenul negociat de părți în diferite temeiuri legale,

În contextul încetării raporturilor de muncă, apare frecvent întrebarea dacă angajatorul este obligat să plătească tichetele de masă pentru ultimele zile lucrate din luna în care acesta se eliberează din serviciu.

Art. 114 alin (2) lit. c) din Codul Muncii stipulează că în vechimea în muncă, care dă oferă dreptul la concediul de odihnă anual, nu se include perioada aflării în concediu neplătit cu o durată mai mare de 14 zile calendaristice. Cum se calculează aceste 14 zile, cumulativ pe an sau un concediu cu o perioadă de la 15 zile și mai mult?

Cetățenii Republicii Moldova care au activat legal în Italia, la atingerea vârstei de pensionare vor beneficia de pensie calculată acest stat, precum și vor fi asigurați cu prestații sociale în cazul producerii unui accident de muncă sau boală profesională. Legile ce țin de ratificarea acordurilor au fost publicate în Monitorul Oficial din 3 decembrie curent.   Astfel, Legea nr. 182 din 18 noiembrie 2021 pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova și Republica Italiană în domeniul securității sociale prevede că persoanele eligibile vor beneficia de pensii pentru limită de vârstă, pensie de dizabilitate cauzată de afecțiuni generale, pensie de urmaș,  precum și de pensii și indemnizații de dizabilitate în urma accidentelor de muncă sau cauzate de boli profesionale.

La virarea la bugetul de stat a defalcărilor pentru finanţarea sistemului de documente normative în construcţii de către contribuabili urmează a fi consultate prevederile Legii nr. 721/1996 (Lege nr. 721/1996) privind calitatea în construcţii.

Anul 2024 s-a caracterizat printr-o diminuare a ofertei de forță de muncă și o creștere ușoară a cererii, comparativ cu anul precedent, potrivit raportului publicat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Astfel, pe parcursul anului 2024 au fost înregistrați circa 18,8 mii șomeri sau cu 29% mai puțin ca în

Regimul de activitate redusă poate fi stabilit de angajator pentru cel puțin 25% din angajații entității pentru o perioadă de până la 3 luni consecutive, dar nu mai mult de 5 luni pe an, prevede proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea regulamentului privind stabilirea regimului de activitate redusă și acordare a ajutorului salariaților pentru care este stabilit acest regim. Documentul a fost elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în scopul implemetării prevederilor art.972 din Codul muncii1 și examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat de săptămâna trecută.