O persoană fizică rezidentă, care nu desfășoară activitate de întreprinzător, pe parcursul anului 2017 a obținut venit impozabil sub formă de salariu. Apare necesitatea ca aceasta să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit? Care sunt modalitățile de prezentare a declarației?

Începând cu 1 octombrie 2018, angajatorii din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi aplică un regim special de impunere a veniturilor cu impozitul pe venit, contribuțiilor de asigurări sociale și prime de asigurări medicale pentru angajații conducători auto. Odată cu intrarea în vigoare a prevederilor menționate, din partea contribuabililor au apărut un șir de întrebări vizavi de aplicarea acestora. Astfel, în continuare vom examina cele mai frecvente întrebări abordate de contribuabili. Care sunt impozitele și plățile obligatorii ce urmează a fi calculate și achitate, începând cu 1 octombrie 2018, de către angajatorii din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi?

În acest articol venim cu unele precizări referitor la prevederile legale privind mecanismul de documentare și contabilizare a donațiilor de către entitățile din sectorul corporativ. Cadrul  normativ  de  bază,  principiile  și  cerinţele  generale  şi  mecanismul  de reglementare  în  domeniul  contabilităţii  şi  raportării  financiare  în  Republica Moldova este stabilit prin Legea contabilității și raportării financiare nr.287 din 15.12.2017 (Legea nr.287/2017). Legea menționată se aplică următoarelor categorii de persoane înregistrate în RM, inclusiv:

Potrivit art.17 alin.(10) al Legii contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007, cu modificările şi completările ulterioare, contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, potrivit naturii sau sursei de provenienţă a acestora.

Companiilor asociate cu cultivarea și promovarea plantelor și produselor din plante le este oferită posibilitatea de a-și sporiri oportunitățile comerciale transfrontaliere. Republica Moldova, Grecia, Armenia și Georgia și-au propus modernizarea respectivelor întreprinderi din țările bazinului Mării Negre, implementată în cadrul proiectului european „HEGO - plante pentru creștere economică” din Programul Operațional Comun în Bazinul Mării Negre 2014 – 2020.    Partenerul de implementare a proiectului în țara noastră este Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), care a organizat primul eveniment național de diseminare a acestei inițiative transfrontaliere, la care au participat reprezentanți ai autorităților publice, instituții de cercetare, centre universitare/de formare antreprenori și partenerii proiectului.

În contextul în care, prin art. 1 al Legii nr. 311 din 30.11.2018 au fost operate modificări în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare Legea 289), începând cu 1 iulie 2019 calculul şi plata indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă (în continuare – indemnizaţie) vor trece în responsabilitatea Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS), cu excepţia primelor 5 zile calendaristice pentru indemnizaţiile cauzate de boli obişnuite sau accidente nelegate de muncă.

În anul 2018 de către Inspectoratul de Stat al Muncii au fost achiziționate 4500 registre de evidență a persoanelor care exercită activități necalificate cu caracter ocazional (zilieri), care au fost repartizate la inspecțiile teritoriale de muncă. La solicitarea beneficiarilor, au fost distribuite 745 registre de evidență, și doar 245 de beneficiari au prezentat extrase din registrul respectiv. Datele au fost prezentate în cadrul unei ședințe de lucru, desfășurate în cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu participarea reprezentanților Inspectoratului de Stat al Muncii, Asociației Producătorilor și Exportatorilor Strugurilor din Moldova, Alianței Lanțului Valoric în Agricultura Ecologică din Moldova Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe Moldova Fruct, Asociației Producătorilor de Sfeclă de Zahăr.

În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, agenţii economici menţionaţi la alin. (1) pot alege regimul de impozitare prevăzut de prezentul capitol sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit dacă aceştia, conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, nu au obţinut venit din activitatea operaţională.

Ministerul Economiei și Infrastructurii și AGEPI au elaborat și propun pentru consultări publice modificări în Regulamentul privind obiectele de proprietate intelectuală create în cadrul exercitării atribuțiilor de serviciu. Amintim că acesta a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1609 în că în anul 2003 și prevede că obiectele de proprietate intelectuală (OPI) create în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu urmează a fi remunerate, iar cuantumul remuneraţiei va constitui cel puţin 15% din profitul realizat sau prezumat, fiind calculat şi plătit autorului (coautorilor) nu mai târziu de sfârşitul fiecărui an de utilizare.

Prevederile legislației în vigoare stabilesc, că angajatorul trebuie să declare toate situaţiile de angajare sau eliberare a persoanelor în cadrul întreprinderii prin intermediul raportului IRM 19 în care, obligatoriu, trebuie să fie indicat şi motivul eliberării sau angajării conform Clasificatorului raporturilor de muncă şi Clasificatorului motivelor eliberării din câmpul muncii. Totodată, în clasificatoarele indicate nu se regăseşte un cod separat pentru persoanele angajate care au decedat în perioada angajării la entitate. Ce cod urmează de declarat în cazul persoanelor decedate?

Organizația necomercială din RM, în scopul desfășurării activității de bază, invită reprezentanți străini la evenimente pentru obținerea fondurilor de finanțare. Organizația oferă invitaților pe cont propriu transport și alimentare. În aceste condiții apare necesitatea ajustării în scopuri fiscale a veniturilor și cheltuielilor organizației necomerciale?

Poate o reprezentanță permanentă a unei societăți nerezidente în Republica Moldova să emită facturi fiscale pe teritoriul Republicii Moldova, cu indicarea în factură a rechizitelor bancare ale societății mamă (nerezidentă)? Poate societatea nerezidentă să încaseze plata pentru serviciile prestate de către reprezentanța permanentă pe teritoriul Republicii Moldova?

În conformitate cu art. 18 lit.o ) din Codul fiscal, venitul obținut de o persoana fizica ca urmare a nerestituirii împrumutului acordat de către lombard se consideră venit impozabil şi se include în venitul brut al persoanei menționate.

Stimați contabili, echipa Publicației Periodice ”Monitorul Fiscal FISC.md”, fiind alături de fiecare dintre voi zi de zi, cunoaște ca nimeni altul aspectele activității care o desfășurați și apreciem munca Domniilor Voastre. Pentru a vă simplifica perioada de raportare, de mâine, 13 februarie 2019, vom publica o serie de articole ce țin de modul de completare a Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru perioada fiscală 2018 (anexele 1D și 2D).

Reprezentanții Serviciului Fiscal de Stat, ai Agenției Fiscale Suedeze, ai Agenției de executare silită din Suedia, precum și ai Ambasadei Suediei în Republica Moldova s-au întrunit în prima ședință în cadrul Proiectului II de cooperare. Reuniunea a avut drept scop prezentarea progresului înregistrat în cadrul Proiectului, inclusiv a perspectivelor de dezvoltare pe cele trei componente: managementul resurselor umane, schimbul internațional de informații, managementul arieratelor fiscale.

Reprezint o companie care realizează un salariu mediu lunar brut de 5100 lei. Dacă acordăm tichete de masă salariaților noștri, putem beneficia de deductibilitatea sumelor alocate în acest scop? Comparativ cu acordarea hranei organizate pentru angajați, opțiunea tichetelor de masă oferă angajatorului beneficiul necondiționării deductibilității sumelor de realizare a unui salariu mediu lunar brut egal sau mai mare de ¾ din salariul mediu lunar pe economie prognozat pe anul în curs.

Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Proiectul ce prevede implementarea unor măsuri fiscale ce au ca scop asigurarea sustenabilității fiscale a fost propus spre consultare de Ministerul Finanțelor. Documentul vizează mai multe modificări în Codul fiscal. Astfel, se propune eliminarea scutirii personale a persoanelor fizice cu venituri mai mari de 360 mii lei anual. În acest sens, în nota informativă se menționează că se propune modificarea condiției de utilizare a scutirii personale de 24 mii lei pentru a readuce elemente de progresivitate în impozitarea persoanelor fizice, astfel ca persoanele cu venituri mai mari să ofere o contribuție mai mare în buget. În acest mod, se impune condiția pentru ca scutirea personală să poată fi utilizată de către persoanele fizice care au venituri mai mici de 360 mii lei anual.

Veniturile bugetului de stat vor constitui 40,633 mld. lei, în diminuare cu 1,492 mld. lei, iar cheltuielile vor fi rectificate la 46,336 mld. lei. Proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat este propus spre consultare de către Ministerul Finanțelor. Astfel, se preconizează o serie de reduceri a mijloacelor financiare prevăzute pentru mai multe programe, cum ar fi cele prevăzute inițial pentru Fondul pentru eficiență energetică (de la 480000,0 mii lei, la 400 000 mii lei), finanțarea investițiilor capitale pe autorități publice centrale (aprobate inițial în sumă de 2374183,6 mii de lei, acestea se vor reduce până la 1666161,7 mii lei).

Întreprinderea, în anul 2018, a luat în comodat un autoturism de la angajatul său și dorește să-i compenseze uzura bunului (art.859 Codul Civil). Cum va fi tratată această compensare pentru angajat din punct de vedere al impunerii cu impozitul pe venit, asigurare medicală și asigurare obligatorie de asistență socială, dar și pentru întreprindere, cheltuielile de reparație a bunului care au fost suportate?