Întreprinderea X primește în perioada fiscală 2019 de la furnizorul său marfă (de ex: înghețată) spre realizare. Dat fiind faptul că este necesar ca această marfă să fie păstrată în condițiile prielnice, furnizorul oferă în folosință cu titlu gratuity (comodat) un frigider cu logotipul întreprinderii și mărfii. Vor fi permise spre deducere cheltuielile privind reparția acestui frigider cât și suma amortizării acestuia?

Curtea de Conturi a depistat, în urma auditului gestionării mijloacelor Fondului Viei şi Vinului, că 40 de agenți economici care au exportat vinuri, nu au prezentat dările de seamă Serviciului Fiscal de Stat și că 9 agenți economici au diminuat calculele prezentate SFS față de volumele real exportate. Astfel, calculele și, respectiv, restanțele la plata contribuțiilor au fost diminuate cel puţin cu 6,3 mil. lei. În Monitorul Oficial din 22 noiembrie curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi nr. 57 din 24 octombrie 2019 cu privire la Raportul auditului conformității gestionării mijloacelor Fondului Viei şi Vinului.

În luna iulie 2019, în Codul fiscal pot interveni modificări prin substituirea unor poziții tarifare prevăzute în art.96 din Codul fiscal, care stabilește cotele TVA a serviciilor și mărfurilor importate și a livrărilor efectuate pe teritoriul țării. În acest sens, Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de lege ce vizează modificări în mai multe acte legislative. Astfel, poziția tarifară 040610200 — laptele şi produsele lactate (art. 96 lin. 1 lit.b din CF) va fi substituită cu textul „040610300, 040610500 — cu un conținut de grăsimi de maximum 40% din greutate”. Totodată, se propune substituirea poziției 121291 — sfeclă de zahăr proaspătă sau refrigerată (lit. b pct. 5 art.96) cu ex.121291800. Pentru aceste poziții se aplică o cotă redusă a TVA de 8%.

În temeiul art. 11 alin. (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 27-34, art. 61) și punctului 9 subpct. 11) din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcționarea Ministerului Finanțelor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 696 din 30 august 2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 329-801, art. 801) şi în conformitate cu prevederile Codului fiscal nr. 1136-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediție specială din 8 februarie 2007) și punctului 3 din Hotărîrea Guvernului nr. 294 din 17 martie 1998 cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 406-II din 23 decembrie 1997 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 30-33, art. 288), cu modificările şi completările ulterioare,

În veniturile bugetelor satelor (comunelor) și orașelor (municipiilor), cu excepția municipiilor-reședință de raion, ar putea fi incluse defalcările de la impozitul pe venit al persoanelor fizice în mărime de 100% din volumul colectat pe teritoriul unității administrativ-teritoriale respective. În prezent, potrivit art.5 al Legii privind finanțele publice locale, la aceste venituri se atribuie 75% din volumul total colectat al impozitului indicat. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce prevede modificarea Legii privind finanțele publice locale. Documentul are ca scop fortificarea autonomiei financiare a autorităților publice locale prin majorarea veniturilor disponibile ale acestora.

Este obligatoriu să fie indicat preţul de achiziţie în facturile fiscale eliberate de către cumparator pentru documentarea returului de marfă către furnizor? Daca entitatea care returnează marfa duce evidenţa stocului de marfă la cost mediu ponderat, cum se va reflecta în factura fiscală returul stocului de marfă achizitionat în trecut din mai multe partide cu preţ de achizitie diferit?

În conformitate cu art.112 alin.(1) din Codul fiscal, subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor publice, instituţiilor publice, specificate la art.51, exclusiv instituţiilor de învăţămînt publice, instituţiilor medico-sanitare publice şi private, specificate la art.511, şi deţinătorilor patentei de întreprinzător, este obligat să se înregistreze ca contribuabil al T.V.A. dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte 600000 lei, cu excepţia livrărilor scutite de T.V.A. şi a celor care nu constituie obiect impozabil în conformitate cu art.95 alin.(2).

Ministerul Finanţelor propune pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la modificarea și completarea unor ordine, emise anterior de către autoritate. Este vorba de Ordinul nr.130 din 30 septembrie 2010 cu privire la aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Act de achiziție a mărfurilor” și Ordinul nr.2 din 9 ianuarie 2017 privind aprobarea unor formulare tipizate aferente activității persoanelor fizice care desfășoară activitate independentă.

Am avut donaţie de mijloace fixe (persoană juridică către persoană juridică) şi, pentru îndeplinirea corectă a Dării de seamă VEN12, avem nevoie de a calcula baza valorică ajustată. Am găsit în regulament noţiunea, dar ca formulă cum va fi? Sau poate un pic mai detaliată şi concretă definiţia. La început trebuie de remarcat că, potrivit prevederilor art. 832 din Codul civil, este interzisă donaţia, cu excepţia donaţiei neînsemnate, pentru realizarea unor obligaţii morale:

Cumpărătura de control, conform art. 224 alin. (1) din Codul fiscal (CF), este o modalitate de control, exprimată în crearea artificială de către funcționarul fiscal a situației de procurare a bunurilor materiale, de efectuare a comenzii de executare a lucrărilor sau de prestare a serviciilor fără scopul de a le achiziționa (consuma) sau de a le comercializa. Cumpărătura de control poate fi efectuată atât în monedă națională, cât și în valută străină. Amintim că, în condițiile art. 214 alin. (1) din CF, controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respectă legislația fiscală într-o anumită perioadă sau în câteva perioade fiscale. Acesta este exercitat de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și/sau de un alt organ cu atribuții de administrare fiscală, în limitele competenței, la fața locului și/sau la oficiul acestuia.

Urmare a declarării stării de urgenţă de către Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, mai mulţi agenţi economici și-au sistat activitatea parţial sau total. Astfel, în procesul de raportare au apărut unele incertitudini la contabilii întreprinderilor unde a fost instituit șomajul tehnic. În special, au apărut întrebări cu privire la declararea situaţiilor de șomaj tehnic în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18, (cu referire la categoria persoanei asigurate care urmează de reflectat pentru fiecare angajat, perioadele de activitate etc.). Astfel, propunem unele explicaţii referitor la declararea perioadelor de aflare în șomaj tehnic în funcție de situaţiile instituite în cadrul întreprinderii.

Se reflecta în anexa TVA LIVR la Declarația privind TVA volumele de livrări, efectuate cu respectarea prevederilor art. 117 alin. (3) din Codul fiscal, fără eliberarea facturii fiscale? În conformitate cu prevederile art. 118 alin. (1) din CF, fiecare subiect impozabil este obligat să țină evidența întregului volum de mărfuri, servicii livrate și a valorilor materiale, serviciilor procurate.

Cum se va reflecta în Declarația privind TVA taxa pe valoarea adăugată cu semnul „–” (minus)? În cazul în care potrivit art. 1171 alin. (12) din CF, la ajustarea valorii impozabile a livrării impozabile de mărfuri, de servicii după livrarea sau achitarea lor, furnizorul eliberează factura fiscală cu reflectarea în aceasta a denumirii mărfurilor, serviciilor la care a fost modificată valoarea impozabilă, a obligației fiscale ajustate privind TVA și a mărimii ajustării valorii impozabile a mărfurilor, serviciilor, care se indică cu semnul „minus” la micșorare.

Astăzi,  7 august 2020, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 199 - 204 au fost publicate  ordinele  Ministerului Finanțelor prin care s-au aprobat două nou formulare tipizate a dărilor de seamă forma IPC21 și IALS21 (vezi linkul). Potrivit formularelor menționate contribuabilii vor declara obligațiile fiscale aferente plăților salariele și altor recompense achitate angajaților, altor persoane fizice, începând cu luna ianuarie 2021.   Aprobarea noilor formulare tipizate (Forma IPC21 și IALS21) a fost condiționată de modificările operate prin  Legea nr.60/2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de întreprinzător şi modificarea unor acte normative (MO nr. 108-109 art. 186 din 25.04.2020).  

În practica entităților, în majoritatea cazurilor, valoarea reziduală este nesemnificativă, datorită tendinței entităților de a utiliza imobilizările de-a lungul întregii durate de utilizare.   Totuși, există situații în care imobilizările corporale, de exemplu, pot avea valori reziduale semnificative atunci când entitatea decide, din anumite motive, să nu continue utilizarea acestora de-a lungul întregii durate de viață economică și ia măsuri pentru valorificarea acestora.

Efectuarea auditului energetic de către companiile mari este una din măsurile prevăzute în proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2019-2021, elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Astfel, autoritățile își propun promovarea obligaţiei de efectuare, o dată la patru ani, a auditului energetic obligatoriu. În acest sens, se preconizează aprobarea cadrului normativ secundar aferent obligaţiei întreprinderilor mari de a efectua auditul respectiv (Regulamentului cu privire la efectuarea auditului energetic de către întreprinderile mari).

Modul de calculare a salariului mediu se aplică la calcularea salariului mediu al personalului încadrat, în bază de contract individual de muncă, atât pentru angajații de bază, cât și pentru cei care prestează munca prin cumul la entități, în organizații și instituții, indiferent de tipul lor de proprietate și forma de organizare juridică. Mai multe despre calcularea salariului mediu veți găsi în ediția nr. 7(55) a Publicației Periodice „monitorul fiscal FISC.md”, care în curând va ieși de sub tipar. Articolul intitulat „Ghidul cu privire la calcularea salariului mediu” este disponibil în rubrica Contabilitate practică și este elaborat de Marina Brihuneț.

În conformitate cu prevederile art. 19 alin. (1) și (4) din Legea contabilității nr. 113 –XVI din 27 aprilie 2007, faptele economice se contabilizează în baza documentelor primare şi centralizatoare.

Pandemia a impus mai multe provocări, inclusiv pentru domeniul fiscal, atât la nivel local, cât și internațional. Pentru a fi la curent cu noile măsuri implementate în contextul COVID, precum și cu alte aspecte ale fiscalității și activității economice, experți din țara noastră și  de peste hotare au avut ocazia să facă un schimb de opinii în cadrul conferinței online e-TAXCON 20, organizate în luna septembrie de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Mai multe detalii din culisele acestui eveniment ne oferă Mila Malairău, directorul executiv al AmCham Moldova și Veronica Sirețeanu, policy manager la AmCham Moldova, coordonator al Comitetului pe fiscalitate.  

În luna august 2019 prețurile s-au diminuat cu 0,03%, informează Biroul Național de Statistică, indicele prețurilor de consum (IPC) în luna august 2019 faţă de iulie 2019 constituind 99,97%. Scăderea preţurilor medii de consum a fost determinată de micşorarea preţurilor la produsele alimentare cu 0,6%. Astfel, în luna august 2019 faţă de iulie 2019 au scăzut preţurile la legume proaspete cu 10,0%, în special la vinete – cu 43,4%, pepeni verzi și galbeni – cu 36,2%, morcovi – cu 28,4%, ardei graşi și gogoșari – cu 28,3%, tomate – cu 20,3%, sfeclă roșie – cu 14,4%, ceapă uscată – cu 12,0%, usturoi – cu 9,8%, varză – cu 1,6%, la fructe proaspete – cu 4,7%, precum și la cartofi – cu 6,5%, slănină neprelucrată – cu 2,1%, făină de grâu și zahăr tos – cu câte 0,2%.