O firma din Romania face in fiecare an 39 de plati catre stat in contul taxelor si contributiilor, de 3 ori mai multe fata de media UE, pentru care pierde 200 de ore, iar cea mai mare parte din povara fiscala este distribuita pe munca, conform unui raport publicat de Banca Mondiala (BM). Astfel, Romania se afla pe pozitia 134 in clasamentul «Paying Taxes 2014», raport realizat de Banca Mondiala si compania de consultanta si audit PwC, o urcare de 2 locuri fata de pozitia 136 ocupata anul trecut. In acest sens, Romania e devansat de Bulgaria (locul 81), Republica Moldova (95), Botswana (47), Afganistan (98), Bangladesh (100) sau Bhutan (104).

Conducerea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat a avut o întrevedere cu experții fiscali de la Administraţia Fiscală şi Vamală a Olandei (AFVO), Bert Koster și Jaap Snaterse. În cadrul întrevederii, Şeful IFPS Ion Prisăcaru a mulţumit Administraţiei Fiscale şi Vamale a Olandei pentru colaborarea îndelungata în procesul de reformare a SFS din Republica Moldova, în perioada 2005 – 2013. Şeful IFPS a specificat că, prin asistenţa şi instruirea acordate în implementarea managementului riscurilor de conformare, metodologia “Post Fiscal”, Combaterea fraudelor TVA, Tratarea restituirilor TVA în timpul aplicării principiilor şi ideilor Managementului Riscului de Conformare, studierea metodologiei de impozitare inversă în domeniul TVA, etc., colaboratorii fiscali au căpătat noi cunoştinţe şi abilităţi. Iar aceasta ne va permite să-i identificăm pe evazionişti şi să nu-i deranjăm pe contribuabilii oneşti.

Băncile centrale riscă să provoace bule speculative pe piaţa de capital şi cea imobiliară, prin măsurile de stimulare economică, fiind mai uşor să susţină creşterea preţurilor acţiunilor şi locuinţelor decât să prevină încetinirea inflaţiei sub ţintele stabilite, relatează Bloomberg. Scăderea preţurilor, de la benzină şi până la cafea, poate fi o veste bună pentru cumpărători, dar dezinflaţia îngreunează rambursarea datoriilor şi creşterea profiturilor. Cel mai mare pericol este atunci când dezinflaţia (scăderea ratei inflaţiei) devine deflaţie (scădere prelungită şi generalizată a preţurilor), situaţie în care populaţia amână achiziţiile în aşteptarea unor preţuri mai mici, iar companiile amână investiţiile şi angajările, din cauza scăderii cererii pentru produsele lor.

Creşterea cotei unice ar fi necesară dacă FMI şi CE nu acceptă pentru 2014 un deficit bugetar mai mare din cofinanţarea fondurilor UE, pentru a permite majorarea salariilor şi a pensiilor, mai ales după o încasare la nouă luni cu mult sub programul de la începutul anului, afirmă surse oficiale. Surse oficiale au declarat pentru MEDIAFAX că după primele nouă luni, veniturile bugetare au fost cu aproximativ 6 miliarde de lei sub estimarea de la începutul anului, din cauza unor performanţe sub aşteptări la nivelul sistemului bancar, provenite şi din modificări ale legislaţiei fiscale, o colectare mai slabă, explicată inclusiv prin procesul de reorganizare a ANAF, şi nerealizarea profitului estimat la BNR.

Italia doreste ca UE sa fie un spatiu unitar, fara fracturi intre statele din zona euro si cele care nu apartin inca acestui spatiu, a declarat, vineri, vice-ministrul pentru Afaceri Externe, Marta Dassu, aflata in vizita la Bucuresti in perspectiva viitoarei Presedintii italiene a UE.

Circa 1,45 milioane persoane munceau 'la negru' la nivelul anului 2012, reprezentând aproximativ 23% din totalul salariaţilor din economia românească, potrivit raportului pe anul 2012 al Consiliului Fiscal. Contribuţiile la asigurările sociale 'contribuie' cu circa 24% la evaziunea fiscală totală din România, în principal prin intermediul fenomenului de 'muncă la negru' (salariaţi în economia subterană). Acesta poate fi estimat pe baza datelor INS cu privire la numărul de salariaţi pe baza Anchetei asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO) şi numărul de salariaţi din cercetarea statistică privind costul forţei de muncă în unităţile economico-sociale.

Declaraţia precompletată (pre-filled income tax return) este un mecanism, care e unul inovativ pentru Republica Moldova, dar destul de răspîndit în ţările Uniunii Europene. În cele ce urmează, se va efectua o analiză-expres a situaţiei la zi vizavi de oportunitatea implementării acesteia în Republica Moldova.

Producătorii de struguri, mere, nuci şi alte fructe şi legume în stare proaspătă nu mai sunt obligaţi să obţină documente de origine de la primăria din localitate. Aceştia pot vinde produsele destinate exportului semnând doar actul de achiziţie în care va fi inclusă o declaraţie pe propria răspundere precum că mărfurile sunt obţinute integral pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, prin semnarea Actul de achiziție, producătorii garantează că fructele şi legume înscrise în acesta sunt produse în ţară, iar exportatorii taie un document de pe lista actelor necesare trecerii frontierei.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova informează participanţii la comerţul exterior că, de la 1 noiembrie a.c., pentru statele-membre ale UE întră în vigoare noi reglementări vamale, stipulate în Codul Vamal Modernizat al Uniunii Europene. Astfel, unele modificări vor interveni la toate frontierele externe a UE cu statele vecine.

Comisia Europeană a propus ca fondul de rezervă de 40 mld. euro actualmente destinat susţinerii balanţei de plăţi a statelor UE nemembre ale zonei euro să fie pur şi simplu convertit într-un fond de rezervă destinat recapitalizării băncilor din aceste state.

Lista politicilor care vor fi abordate în cadrul discuțiilor cu reprezentanții Fondului și ai Comisiei Europene ar putea continua. Mai important însă decât a face o trecere în revistă exhaustivă a subiectelor de interes care vor face obiectul negocierilor, este să remarcăm faptul că avem de-a face cu un dialog în care ambele părți își spun punctul de vedere și încearcă să colaboreze pentru elaborarea celor mai bune soluții. Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană încep marţi prima misiune de evaluare a noului acord stand-by aprobat în septembrie la Washington.

Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. Bugetul de stat pe anul 2014 se aprobă la venituri în sumă de 25 814 830,3 mii de lei şi la cheltuieli în sumă de 28 217 863,5 mii de lei, cu un deficit în sumă de 2 403 033,2 mii de lei.

Ungaria a redobândit, luni, accesul la fondurile europene de dezvoltare, suspendate din luna ianuarie 2013, în valoare de două miliarde de euro, după ce a convins Bruxellesul că managementul proiectelor îndeplineşte standardele europene, transmite Reuters.

Miercuri, 30 octombrie, a avut loc Conferinţa de închidere a proiectului Twinning „Consolidarea managementului financiar public în Republica Moldova”.

Banca Naţională a Moldovei (BNM) a semnat astăzi cu Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) un Memorandum de Înţelegere privind realizarea unor acţiuni comune în domeniul transferurilor internaţionale de mijloace băneşti, informează MOLDPRES.

Radio Europa Liberă: Ministrul finanţelor Anatol Arapu răspunde întrebărilor Valentinei Ursu. Guvernul a aprobat ieri proiectul bugetului pe 2014, care prevede o creştere a veniturilor cu 14,1% dar şi a cheltuielilor, cu 18,9%, faţă de anul curent. În aceste condiţii, deficitul bugetar nu va depăşi totuşi 2,3% din PIB. Între altele, se prevede o creştere a cheltuielilor pentru educaţie, cu 80% faţă de anul curent. Iar cele pentru asistenţa socială vor fi majorate cu aproape 18%. Într-un interviu cu Europa Liberă, ministrul finanţelor, Anatol Arapu, explică de ce se poate vorbi de un buget „conservator şi realist”, chiar şi pentru un an electoral:

Datoria Spaniei va creste la aproape 100% din PIB, pana la sfarsitul anului viitor, cel mai ridicat nivel din ultimii peste 100 de ani, conform proiectului de buget pe 2014 trimis, luni, Parlamentului de la Madrid.

Comentăm Proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative ce ţine de realizarea politicii bugetar-fiscale şi vamale pentru anul 2014. Ministerul Finanţelor a elaborat proiectul de lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative în partea ce ţine de realizarea politicii bugetar-fiscale şi vamale pentru anul 2014 şi perfecţionarea legislaţiei bugetar-fiscale şi vamale.

Vicepremierul Valeriu Lazăr a discutat cu cei mai mari investitori germani în Republica Moldova acțiunile ce pot îmbunătăți mediul de afaceri pe termen scurt,în special prin modificarea politicii bugetar-fiscale și îmbunătățirea administrării fiscale și vamale. Discuția a fost moderată de Ambasadorul Germaniei în Republica Moldova, Matthias Meyer, cu participarea conducerii companiilor Tirex-Petrol, Südzucker, Draexlmaier, Steinel Electronics, MDV, etc.

Şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, a avut o întrevedere cu deputatul în Parlamentul Republicii Moldova, Valeriu Ghileţchi, Secretar al Comisiei pentru Politică Externă şi Integrare Europeană. Evenimentul se înscrie în practica acreditată a întrevederilor cu genericul „La o ceaşcă de cafea cu Şeful Fiscului”, în cadrul cărora conducătorul autorităţii fiscale naţionale are întrevederi cu reprezentanţi ai diverselor categorii sociale şi medii profesionale, cu scopul de a face schimb de opinii, de a identifica rezerve neexplorate în promovarea conformării fiscale benevole şi de a consulta, din prima sursă, opinia contribuabililor.