Compania a redus activitatea și a fost luată decizia de a transmite drepturile pentru executarea contractelor de prestări servicii, aflate în derulare, către altă companie, cu acordul beneficiarului. Ca rezultat, a fost încheiat un contract de transmitere a drepturilor și obligațiilor, ce decurg din 3 contracte de prestări servicii, precum și de transmitere a drepturilor de transfer a angajaților, care lucrau la executarea acestor contracte de prestări servicii.

SRL ALFA suportă cheltuieli pentru hrana angajaților. Cheltuie constituie 55 lei pentru un prânz pe zi lucrătoare pentru fiecare angajat. Salariul mediu al angajaților pentru 2021 este de 4000 lei.   Are entitatea dreptul de a deduce în scopuri fiscale cheltuielile privind hrana organizată a salariaților, dacă salariul mediu pe angajat este mai mic decât ¾ din salariul mediu lunar pe economie? În cazul descris (dacă salariul mediu e mai mic decît ¾ din salariul mediu lunar pe economie) cheltuielile ce depășesc 45 lei se consideră sau nu facilitate acordată de angajator? Sunt permise acestea spre deduceri în scopuri fiscale? Are obligația agentul economic de a calcula impozite salariale la suma integrală de 55 lei sau doar suma care depășește limitele stabilite de legislație (55 lei – 45 lei)? Cum se reflectă aceste plăți/cheltuieli în dările de seamă fiscale?

În urma modificărilor operate prin Legea nr.204/2021, în anul 2022 art. 901 din Codul fiscal sunt incluse noi prevederi.   Astfel, este majorată cota impozitului pe venit din câștigurile provenite de la jocurile de noroc, cu excepţia câştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depășește 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din CF (pentru anul curent cuantumul acesteia constituie 27000 lei).

Legea nr.204/2021 pentru modificarea unor acte normative, prin care a fost aprobată politica fiscală și vamală pentru anul 2022, vine și cu precizarea noțiunii de cod fiscal – număr personal de identificare al contribuabilului, atribuit în modul stabilit de Codul fiscal, precum și a situațiilor în care IDNP, din diferite motive, nu este atribuit.   Astfel, în redacție nouă este prezentat conținutul lit.c) pct.28 art.5 din CF. Începând cu 1 ianuarie 2022, data punerii în aplicare a Legii nr.204/2021, codul personal (IDNP) este cel atribuit persoanei fizice cetățean al RM de către autoritatea competentă conform cadrului normativ. În cazul lipsei IDNP, codul fiscal reprezintă seria și numărul (fără spații) al pașaportului, iar dacă nu dispune de pașaport

Pe teritoriul spațiilor verzi proprietate publică agenții economici vor amplasa doar obiective compatibile cu destinația acestor spații: instalații pentru practicarea sportului și a jocurilor, destinate odihnei, obiective cultural-artistice, precum și unități comerciale mobile, fără posibilitatea edificării unor construcții. Pe agenda Parlamentului este inclusă inițiativa legislativă prin care se propune indicarea expresă în Legea nr. 59/1999 privind spațiile verzi ale localităților urbane și rurale a posibilității de eliberare de către autoritățile locale a autorizației pentru amplasarea doar a obiectivelor compatibile cu spațiile verzi.  

La prezentarea dării de seamă forma IPC21 corectată, din cauza neincluderii fondatorului ÎI cu taxa fixă a contribuțiilor sociale, în tabelul 2, CNAS a calculat majorare de întârziere, plata fiind efectuată în termen. Sunt întemeiate acțiunile CNAS ?    Fondatorii întreprinderilor individuale, cu excepția celor care sunt stabilite ca persoane pensionare, persoane cu dizabilități, precum și persoane care sunt încadrate în categoriile de angajați (prevăzute la pct. 1.1–1.5 din Anexa vizată), sunt stabiliți în calitate de plătitori ai contribuțiilor de asigurări sociale stabilite în sumă fixă (pct.1.6 din Anexa nr.1 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489/1999). Cuantumul contribuției de asigurări sociale stabilite în sumă fixă se aprobă anual prin Legea

În vederea determinării valorii în vamă, deseori operatorii economici se confruntă cu anumite situații complexe, pentru care soluțiile pot fi diferite, în funcție de fiecare caz în parte. În continuare vom descrie două subiecte cel mai frecvent abordate, referitoare la costurile de depozitare și tranzacțiile complexe (o valoare unică pentru un grup de mărfuri), cu descriere de caz și concluzii finale. Situațiile exemplificate infra sunt bazate pe comentariile Comitetului tehnic de evaluare al Organizației Mondiale a Vămilor (OMC), care vin cu explicarea unor termeni și cu soluții concrete pentru situații mai complicate de evaluare a mărfurilor importate.

Statul și entitățile cu autonomie financiară primesc ajutoare umanitare, care sunt distribuite și totodată utilizate  de către acestea. În prezentul articol vom expune modul  de contabilizare a ajutoarelor umanitare primite, distribuite și utilizate de către entitățile cu autonomie financiară.  Care acte normative reglementează recepționarea,  distribuirea și utilizarea ajutoarelor umanitare? Recepționarea, distribuirea şi utilizarea ajutoarelor umanitare este reglementată de Legea nr. 1491/2002 cu privire la

Are dreptul contribuabilul la scutire pentru persoana întreținută, dacă aceasta a muncit pe parcursul vacanței de vară ca zilier la o gospodărie țărănească (GȚ)?   Potrivit art. 35 alin. (1) și (2) din CF contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 9000 de lei anual pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția persoanelor cu dizabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu dizabilități severe şi accentuate, pentru care scutirea constituie 19 800 de lei anual.

Ieri, 10 ianuarie 2022, a intrat în vigoare Legea nr. 175/2021 pentru modificarea unor acte normative (pachetul de digitalizare), prin care au fost operate modificări și în domeniul protecției datelor cu caracter personal, inclusiv excluderea obligației operatorilor de date cu caracter personal de a notifica Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP). Ca urmare, alin. (2) și (4) ale art. 741 din Codul contravențional ce prevede sancțiuni în cazul prelucrării datelor cu caracter personal cu încălcarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal, au fost abrogate.   Amintim că, anterior, prelucrarea datelor cu caracter personal fără notificarea şi/sau autorizarea organului de control în domeniu, atunci când notificarea sau

(28.17.1) Ce cote sînt stabilite pentru livrările de mărfuri (servicii, lucrări)? (28.21.18) Care este modalitatea de deducere a TVA în baza facturii fiscale primite într-o altă perioadă fiscală, decât data eliberării acesteia?

Potrivit art. 15 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012), în cazul insolvabilității debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicații obligatorii pentru debitor ori care pot influența în alt mod acțiunile debitorului (insolvabilitate intenționată), aceștia poartă răspundere subsidiară solidară față de creditori în măsura în care bunurile debitorului sunt insuficiente pentru executarea creanțelor creditorilor. Conform art. 247 din Legea nr. 149/2012, în sensul prezentei legi, membri ai organelor de conducere ai debitorului pot fi:

 Conform art. 8 alin. 1) lit. c) din Codul fiscal, contribuabilul are dreptul să-şi reprezinte interesele în organele cu atribuții de administrare fiscală personal sau prin intermediul reprezentantului său.     Potrivit prevederilor art. 83 alin. (4) din Codul fiscal, în cazul persoanelor fizice (cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini şi apatrizi, inclusiv membri ai societăţilor şi acționari ai fondurilor de investiţii), Declaraţia cu privire la impozitul pe venit se completează conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai tîrziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune.

În Monitorul Oficial de astăzi, 24 decembrie, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 146 din 14 decembrie 2021 privind modificarea Clasificaţiei bugetare. În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014, în scopul reglementării modului de reflectare a unor indicatori bugetari,

Potrivit prevederilor art. 6 din Legea nr. 845/1992, întreprinderea are dreptul: - să efectueze în raport cu întreprinderi plăți în numerar în sumă ce nu depășește 10000 de lei pentru fiecare tranzacție, dar nu mai mult de 100000 de lei lunar; - să încaseze de la cetățeni plăți în numerar în sumă ce nu depășește 100000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate.

În Monitorul Oficial de astăzi, 18 martie curent, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 39 din 16 martie 2022 cu privire la modificarea Ordinului ministrului finanțelor nr. 150 din 05.09.2018. Vă propunem să luați cunoștință de prevederile Ordinului publicat. În conformitate cu prevederile Legii nr.100 din 22  decembrie 2017 cu privire la actele normative și pct.9 subpct.11) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.696 din 30 august 2017, O R D O N:

Este în drept agentul economic să renunțe la utilizarea terminalului POS instalat anterior în baza prevederilor Legii nr. 845/1992 în redacția anterioară, dacă după 1 ianuarie 2021, data punerii în aplicare a prevederilor Legii nr. 257/2020 prin care au fost modificate prevederile Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, entitatea nu mai întrunește condițiile stabilite?   Obligațiile privind instalarea terminalelor POS sunt stabilite în Legea  nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi.

 Întreprinderea care nu este înregistrată ca plătitor al TVA și urmează a fi lichidată are datorii față de creditori la unele împrumuturi primite. Termenul de prescripție a datoriilor a expirat în anii 2019 și 2021. Vor constitui aceste împrumuturi obiect al impunerii pentru regimul fiscal pentru subiecții sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (ÎMM)? 

Proiectul hotărârii de Guvern ce prevede modificări la Regulamentul privind condițiile și procedura de acordare a subvențiilor în avans pentru proiectele start-up din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural (Fond), aprobat prin HG nr. 507/2018 și HG nr. 476/2019 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea subvențiilor pentru îmbunătățirea nivelului de trai și de muncă în mediul rural din Fond, a fost propus de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare pentru consultări publice.   Potrivit autorilor, scopul proiectului este aducerea în concordanță a actelor normative menționate supra cu modificările operate

Proiectul modificărilor propuse de către Ministerul Finanțelor la Regulamentul privind subvenționarea locurilor de muncă (Regulament) ce a fost aprobat în cadrul ședinței Guvernului din 16 martie are drept scop precizarea unor aspecte ce țin de aplicarea normelor actului normativ, revizuirea noțiunii de impozite salariale și va extinderea spectrului categoriilor persoanelor angajate eligibile subvenționării, precum și tipul veniturilor care urmează a fi luate în calcul la determinarea subvenției, pe lângă persoanele angajate pe bază de contract individual de muncă (CIM) fiind incluse noi categorii de angajați.   Odată cu punerea în aplicare a modificărilor, eligibile subvenționării vor deveni locurile de muncă pentru persoanele: