Studiu de caz. Persoana fizică a fost citată la SFS și i-a fost explicat că, în anul 2018, a utilizat incorect scutirea personală, deoarece acesta a obținut venituri salariale de la rezidenţii parcurilor din industria tehnologiei informaţiei. Persoana fizică nu a fost de acord, motivând că, s-a angajat în luna octombrie și avea dreptul să utilizeze scutirea personală pentru prima etapă al anului 2018. Cine are dreptate în speța examinată?

Serviciul Fiscal de Stat a elaborat și propune spre consultare publică proiectul Ordinului cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de anulare a obligațiilor fiscale aflate în evidența serviciilor de colectare a impozitelor și taxelor locale care cad sub incidența art. 172 alin. (3) din Codul fiscal1. Documentul reglementează modalitatea stingerii restantelor, ale căror evidență este ținută de serviciile de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriilor (SCITL).

Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă pentru Autoritățile Publice (SIIECAP) bazat pe platforma 1C, dezvoltat și administrat de „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) devine tot mai solicitat de către autoritățile și instituțiile publice din țară. În opt luni ale anului curent, numărul entităților care utilizează acest sistem s-a majorat până la 976. Dintre acestea, 631 sunt deservite de specialiștii IT din cadrul CTIF și 345 – de companiile IT partenere cu care CTIF a încheiat contracte de mentenanță a SIIECAP. Printre autoritățile și instituțiile publice care utilizează SIIECAP se regăsesc Ministerul Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat, Ministerul Culturii, Educației și Cercetării, Cancelaria de Stat, Inspectoratul de Stat al Muncii, Agenția de Stat pentru Protecția Moralității etc.

Întreprinderea desfășoară activitate în domeniul comerțului cu amănuntul. Aceasta înregistrează procurări de mărfuri ce sunt scutite de TVA fără drept de deducere și anume mărfuri de la pozițiile tarifare 040229110, 190110000, precum şi produs alimentare pentru copii de la poziţiile tarifare 160210001, 200510001, 200710101, 200710911, 200710991. Suma livrărilor acestor mărfuri se reflectă în boxa 6 a Declarației privind TVA. Urmează oare a fi calculată prorata TVA lunar sau la sfârșitul anului?

La data de 12 decembrie 2019, Curtea Constituțională (CC) a emis Hotărârea nr. 29, prin care a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de către un avocat, a declarat neconstituțional art. 16 alin. (9) din Legea nr. 180/2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală și a stabilit drept criterii ce urmează a fi puse în balanță de către Serviciul Fiscal de Stat și, după caz, instanțele judecătorești, următoarele: a) contribuția informației solicitate la o dezbatere de interes public;b) gradul de notorietate a persoanei/persoanelor afectate de informația solicitată;c) conținutul, forma și consecințele publicării informației;d) alte criterii relevante pentru cazul pe care îl examinează.

Conform art. 6 alin.(1) din Legea cu privire la arbitraj nr. 23 din 22.02.2008 (Legea nr. 23/2008), arbitrajul este o instituţie învestită cu funcţia de a soluţiona litigii care apar între persoane fizice și/sau juridice. Potrivit art. 1 alin.(2) din Legea nr. 23/2008, arbitrajul poate decide asupra unui litigiu care a apărut din raporturile de drept civil, în sens larg dintre părţile cu capacitate deplină de exerciţiu, dacă litigiul a fost trimis, cu acordul părţilor, spre soluţionare în arbitraj, cu excepţia litigiilor în materii în care legea nu permite soluţionarea lor pe calea arbitrajului.

Poate contesta hotărârile anterioare ale adunărilor generale ale acţionarilor persoana care a devenit acţionar ulterior desfășurării acestor adunări? Conform art. 59 alin. (5) din Legiea privind societăţile pe acţiuni nr. 1134 din 02.04.97, hotărârea luată de adunarea generală a acţionarilor contrar cerinţelor legii citate, ale altor acte legislative sau ale statutului societăţii poate fi atacată în justiţie de oricare dintre acţionari sau de o altă persoană împuternicită dacă:

Parlamentul, în ședința convocată astăzi, 17 martie 2020, a aprobat în două lecturi introducerea în Republica Moldova a stării de urgență, ținând cont de situația epidemiologică din țară, din 17 martie până la 15 mai 2020. Aceasta presupune extinderea competenței Comisiei Naționale pentru Situații Excepționale pentru asigurarea activității fără restricții a acesteia. Astfel, Legislativul a aprobat modificări și completări în Legea nr.212 (art. 20, 22, 24 și 25). La baza acestora stă răspândirea atât în țară, cât și în regiune a virusului COVID-19. Totodată, Organizația Mondială a Sănătății a atribuit gradul „foarte ridicat” al pericolului legat de epidemie și l-a caracterizat drept „urgență în domeniul sănătății publice la nivel internațional”. Amintim că atribuțiile CNSE sunt stabilite în art.20 al Legii1 nr.212.

Peste 100 de companii din Republica Moldova și peste 20 de directori al marilor companii emirateze — administratori al zonelor economice libere, fondurilor de investiții, Camerei de Comerț – au participat ieri în lucrările Forului de afaceri moldo-emiratez.

Prin derogare de la art. 24 alin. (3) din Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, se va permite conducătorilor instituțiilor de învățământ şi cadrelor didactice cu funcții de conducere din instituțiile indicate să desfășoare activitate didactică în limita de 0,5 din norma didactică. În Monitorul Oficial din 11 octombrie curent a fost publicată Lega nr. 132 din 19 septembrie 2019 pentru modificarea anexei nr. 7 la Legea nr. 270/2018.

Biroul Național de Statistică a făcut publice datele pentru primele nouă luni ale anului curent cu privire la investițiile efectuate în active imobilizate. Conform informației BNS, acestea au sporit cu 15,6% față de nivelul din perioada similară a anului precedent și au atins cifra de 15,78 mld. lei. În imobilizări necorporale investițiile au constituit 391 mil. lei, iar în imobilizări corporale – 15393,9 mil. lei. Astfel, au fost înregistrate creșteri ale investițiilor în clădiri nerezidențiale (cu 28,2%), în construcții inginerești (cu 13,5%), mijloace de transport (cu 13,1%), clădiri rezidențiale (cu 12,4%). Datele publicate denotă că investițiile în maşini, utilaje, instalații de transmisie în continuare au cea mai mare pondere, constituind 31,1%.

Lista actelor adoptate de către Serviciul Fiscal de Stat care vor prevedea expres dreptul de contestare a acestora de către contribuabili va fi completată cu formularele actelor: • de sechestru • de sechestru ca măsură de asigurare a stingerii obligației fiscale • acordului aferent transferării la buget a mijloacelor bănești sechestrate ca măsură de asigurare a stingerii obligației fiscale, precum și a hotărârilor • cu privire la asigurarea stingerii obligației fiscale

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59), partea III în nr. 5 (60))   Analiza indicatorilor din grupa L. Lichiditate   Grupa de indicatori L. Lichiditate – măsoară capacitatea AEÎ de generare a numerarului pentru stingerea datoriilor pe termen scurt. AEÎ din Republica Moldova au dreptul de atragere a depunerilor de economii, care reprezintă mijloace în numerar, depuse în asociație de către membrul acesteia pe baza contractului în scris, pe termen stabilit sau la vedere, cu și/sau fără dobândă, care urmează a fi restituită la scadență sau la cerere. Odată cu majorarea ponderii depunerilor de economii în bilanțul AEÎ, administrarea eficientă a lichidităților a devenit o necesitate importantă pentru administratorii AEÎ.

Conform art. 12 pct. 3) din Codul fiscal (CF), dividend este venitul obţinut din repartizarea profitului net între acţionari (asociaţi) în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social, cu excepţia venitului obţinut în cazurile lichidării complete a agentului economic. În continuare o să analizăm care este impactul fiscal asupra operațiunii economice de calculare și achitare a dividendelor către persoanele juridice și persoanele fizice, atât rezidenți, cât și nerezidenți ai Republicii Moldova.

Organizația pentru Dezvoltarea sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) a anunțat lansarea celui de-al patrulea Apel de proiecte în cadrul Componentei II a Programului-pilot „Femei în afaceri" (PFA). La concurs pot participa femeile care gestionează o întreprindere de la 0 la 24 de luni, în special din zonele rurale. Dosarele pot fi depuse online, termenul limită fiind 20 septembrie 2019. Completarea formularului.

Introducere   Contractul este mecanismul juridic prin care bunurile circulă și serviciile sunt prestate în cadrul unei economii. Fiecare contract este o piesă mică dintr-un puzzle mare, o strategie de afaceri a întreprinderii. Pe lângă funcția strict juridică, de a fi o sursă de obligații, care pot fi constrânse, la nevoie, prin recurgerea la instanța de judecată sau la arbitraj, contractul este, din punct de vedere psihologic și economic, un plan de activitate.  Întreprinderile au nevoie de certitudine că li se vor livra bunurile ori li se vor presta serviciile pe care le așteaptă, sau că ele vor fi plătite la timp pentru bunurile sau serviciile lor. Atunci când planifică, părțile contractante conștientizează riscurile și iau măsuri pentru a le diminua: fie se asigură că activitatea proprie este bine organizată pentru a asigura controlul calității; fie transferă riscul celeilalte părți contractante prin clauze contractuale; fie contractează o poliță de asigurare prin care o societate de asigurări preia riscul contra unei prime de asigurare.   

În permisul de conducere ar putea fi menționată și subcategoria de vehicule, în cazul în care persoana deţine permis valabil pentru conducerea autovehiculelor din categoria de bază. Propunerea are ca scop asigurarea liberei circulaţii a deţinătorilor de permise moldoveneşti în trafic internaţional, prin preluarea unor practici internaţionale în acest sens. Ministerul Afacerilor Interne propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea Regulamentului cu privire la permisul de conducere, organizarea și desfășurarea examenului pentru obținerea permisului de conducere și condițiile de admitere la traficul rutier.

Conform prevederilor art. 947 din Codul civil (CC), clauza penală este o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudiciul, stipulând că debitorul, în cazul neexecutării obligaţiei, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun (penalitate). Aceasta poate garanta numai o creanţă valabilă. Penalitatea poate fi stipulată în mărime fixă sau sub forma unei cote din valoarea obligaţiei garantate prin clauza penală, sau a părţii neexecutate, inclusiv sub forma unei dobânzi de întârziere. Totodată, părţile pot conveni asupra unei penalităţi mai mari decât prejudiciul.

La 1 martie curent va intra în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 705/2019 pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin HG nr.974/2016. Prevederile documentului au fost discutate astăzi în cadrul ședinței extinse a Comitetului Consultativ de pe lângă Serviciul Vamal și Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. După cum au menționat reprezentanții Serviciului Vamal, prin această hotărâre au fost introduse noi prevederi ce au ca scop îmbunătățirea procesului de declarare a valorii în vamă și țin de informarea declarantului prin actul de inspecție referitor la motivul justificat de neacceptare a prețului declarat;

Cum se efectuează calculul amortizării în scopuri fiscale a activelor biologice (căpșuni, levănțică, coacăză etc.)? În VEN12 în care rând reflectăm? Se permite amortizarea de 100%, dacă amortizarea în scopuri financiare e prevăzută pentru doi ani?