Acordarea despăgubirilor morale solicitate de salariaţi în cadrul conflictelor de muncă este recunoscută, în mod expres, atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. Prejudiciul moral se referă la o lezare adusă drepturilor extrapatrimoniale, neeconomice ale persoanei, provenind din atingerea adusă acelor valori sau atribuite ale individului care îi definesc personalitatea. Principiile de bază ale reglementării raporturilor de muncă şi a altor raporturi legate nemijlocit de acestea, ce reies din normele dreptului internațional şi din cele ale Constituţiei Republicii Moldova, include şi principiul „obligativitatea reparării integrale de către angajator a prejudiciului material şi a celui moral cauzate salariatului în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de muncă” ( art. 5 lit. k) din Codul muncii (CM)).

Restituirea impozitului pe venit achitat/reținut în plus persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător se efectuează în corespundere cu prevederile Titlului II al Codului fiscal, art.175 și art.176, Capitolul 5 din Codului fiscal. În scopul executării restituirii supraplății impozitului pe venit, persoana fizică în primul rând urmează să depună Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit. În cazul solicitării restituirii, restituirea se va efectua numai dacă contribuabilul nu are restanțe. Persoana fizică poate solicita restituirea în cazurile:

La data de 25 ianuarie 2020, survine termenul limită de prezentare a: — Notei de informare privind salariul şi alte plăti efectuate de către patron în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăti (forma IALS 18) — Notei de informare privind impozitul reținut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (forma INR 14) — Notei de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (forma ISAPTI 17).

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

În primele opt luni ale anului curent, din Fondul de intervenție al Guvernului au fost repartizate mijloace financiare în sumă de 19 998,3 mii lei: autorităților publice centrale le-au fost repartizate în total 2690,3 mii lei, iar autorităților publice locale — 17308,0 mii lei. Ministerului Afacerilor Interne i-au fost repartizate, în total, mijloace financiare în sumă de 2668,6 mii lei, dintre care 2331,3 mii lei Agenţiei Rezerve Materiale (pentru completarea rezervelor materiale de stat, ca urmare a eliberării, cu titlu de deblocare, a produselor alimentare pentru asigurarea familiilor sinistraţilor în urma prăbuşirii blocului de locuit din or. Otaci şi a materialelor de construcţie Consiliului raional Basarabeasca, pentru lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale din 3 iulie 2019).

Conform art. 954 din Codul civil (CC), arvuna este o sumă de bani sau un alt bun pe care o parte contractantă o dă celeilalte părţi pentru a confirma încheierea contractului și a-i garanta executarea. În caz de dubii, suma plătită este considerată avans. Convenția cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în formă autentică dacă legea cere forma autentică pentru actul juridic din care rezultă obligația garantată. În celelalte cazuri, convenția cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în scris, sub sancțiunea nulității absolute.

Companiile străine, care nu dețin o formă organizatorico-juridică în Republica Moldova, însă desfășoară activitate de întreprinzător pe teritoriul RM sau prin intermediul cărora are loc achitarea serviciilor de către persoanele fizice rezidente a RM ce nu desfășoară activitate de întreprinzător prestate prin intermediul rețelelor electronice de la alți nerezidenți, operând cu interfețe electronice, cum ar fi piețele online sau platformele, sunt considerați ca furnizori de bunuri vândute clienților din RM. În consecință, acestea vor trebui să țină evidența, să raporteze și să achite TVA pentru aceste vânzări în RM.   

În perioada 17-19 octombrie 2019, la Chișinău se va desfășura Conferința responsabililor de audit intern de la băncile centrale ale țărilor francofone. Gazda oficială a acestui forum, Banca Națională a Moldovei (BNM), a fost desemnată la ediția din anul trecut organizată în Elveția. La evenimentul din acest an, care va întruni reprezentanții băncilor centrale din 15 țări francofone din Europa, Africa, America Centrală, America de Nord și din Asia vor fi discutate aspecte ale auditului intern din perspectiva provocărilor existente și se va face un schimb de experiență.

Autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice, centrele de plasament și prestatorii de servicii, care nu dispun de servicii sociale precum „Plasament familial pentru adulți”; ”Locuință protejată” și „Casă comunitară”, dar au solicitanţi, vor fi obligate să contacteze serviciile respective de la un prestator public sau privat acreditat. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat un proiect de hotărâre cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului ce are ca scop asigurarea drepturilor persoanelor la un trai independent și integrarea lor în societate.

1. (34.1.14) Când maşina de casă şi de control/imprimanta fiscală (MCC/IF) se consideră în stare bună de funcţionare? Încălcarea căror cerinţe conduce la aplicarea amenzii fiscale pentru utilizarea MCC/IF defectate? 2. (34.1.13) În ce locuri se instalează echipamentele de casă și de control?

Excluderea obligației utilizării echipamentelor de casă și control de către casele de schimb valutar în tranzacțiile de schimb va face imposibilă monitorizarea acestor tranzacții în scopuri fiscale, se menționează în avizul Guvernului la o inițiativă legislativă. Este vorba despre proiectul nr. 417 din 21 noiembrie 2018 ce prevede amendarea mai multor acte legislative, printre care: Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, Legea instituţiilor financiare, Legea asociaţiilor de economii și împrumut, Legea privind activitatea băncilor, Legea cu privire la contractele de garanție financiare etc.

Prin fuzionarea Inspectoratului Ecologic de Stat și a Serviciului Piscicol va fi creat Inspectoratul pentru Protecția Mediului, în contextul reformei instituțiilor abilitate cu funcţii de control de stat și va exercita controlul activităţilor ce tin de toate domeniile de mediu. În Monitorul Oficial din 22 iunie a fost publicat Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Inspectoratului pentru Protecția Mediului,

Pct. 15 din Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată (Anexa nr. 3 la Hotărîrea Guvernului nr. 141/2019),

Plata indemnizației în cazul decesului unuia dintre soți (indemnizația) stabilite, dar neîncasată pe o perioadă de 6 luni de către soțul supraviețuitor, va fi suspendată, însă plata acesteia se va relua din luna în care beneficiarul va depune cererea şi actele ce îi atestă identitatea, indemnizația fiind achitată retroactiv din data suspendării. Normele se conțin în proiectul Regulamentului cu privire la stabilirea şi plata indemnizației în cazul decesului unuia dintre soţi (Regulament) elaborat de către Ministerul Sănătății, Muncii şi Protecției Sociale în vederea implementării prevederilor Legii cu privire la acordarea indemnizației în cazul decesului unuia dintre soţi și urmează a fi examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat.

Subdiviziunea de audit intern evaluează cel puțin o dată la trei ani procesele cu risc sporit din domeniile financiar-contabil, achizițiilor publice, administrării activelor și tehnologiilor informaționale. În Monitorul Oficial din 29 noiembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 557 din 19 noiembrie 2019 cu privire la aprobarea Codului etic al auditorului intern și a Cartei de audit intern. Astfel, Codul etic conține principii şi reguli de conduită ce se aplică persoanelor care efectuează auditul intern în sectorul public. Acesta prevede că, înaintea demarării misiunii de audit intern, persoanele care efectuează auditul completează Declaraţia de interese, prin care oferă informaţii despre funcţiile sau interesele deținute în raport cu unitatea auditată.

Cap. II, Titlul I al cărţii a doua din Codul contravenţional (CC) stabilește participanţii la procesul contravenţional: persoana în privinţa căreia a fost pornit procesul contravenţional; agentul constatator, procurorul; victima; martorul; specialistul; expertul; interpretul, traducătorul, apărătorul. Din lista enunţată mai sus, fiecare participant este expus într-un articol separat, fiind elucidat tot spectrul de drepturi şi obligaţii care i-au fost delegate în virtutea calităţii procesuale pe care o posedă.

BNM a aprobat achiziționarea de către OTP Bank Nyrt., Ungaria, a pachetului de control de acțiuni al BC „MOBIASBANCĂ – Groupe Societe Generale” S.A. Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a aprobat la 10 iulie 2019 achiziționarea de către OTP Bank Nyrt., Ungaria, a pachetului de control de acțiuni (mai mult de 50%) din capitalul social al BC „MOBIASBANCĂ – Groupe Societe Generale” S.A.

Conform art. 3 din Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe nr. 1466/1998, agenții economici rezidenți ai RM, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sunt obligaţi să înregistreze în conturile lor din băncile licențiate ale RM încasările de la export, sumele transferate în avans pentru importul neefectuat, să efectueze importul de mărfuri şi servicii în urma plăţilor pentru import sau să repatrieze mijloacele băneşti şi/sau materiale în urma altor tranzacţii economice externe (în continuare – repatrierea mijloacelor băneşti şi materialelor) în termenele stabilite. Nerespectarea lor se sancţionează cu amendă, aceasta fiind aplicată agenţilor economici.

Listele de verificare pentru domeniile de control ale A.A.„Agenția Națională Transport Auto”, aprobate prin Ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 28 din 1 februarie 2019, sunt completate cu anexa nr.8 – Lista de verificare pentru controlul de stat și supravegherea respectării cerințelor privind protecția consumatorilor din domeniul transportului rutier și activităților conexe transportului rutier. Aceasta conține informația generală despre persoana și obiectul supus controlului necesare pentru evaluarea riscurilor, criterii fiind domeniul de activitate și mărimea entității supuse verificării.

La finele trimestrului III al anului curent, restanța contribuabililor la plățile de bază la bugetul public național aferentă plăților administrate de Serviciul Fiscal de Stat a constituit 879 071,83 mii lei. Suma este în descreștere comparativ cu trimestrul II, când aceasta a constituit 921 988,30 mii lei, precum și față de trimestrul I din acest an, când restanța înregistrată era de 1 058 482,07 mii lei. Restanța este mai mică și comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018, când a constituit 1 074 737,20 mii lei. Totodată, în trimestrul III din anul 2017 acest indicator era de 1 250 481,72 mii lei, iar în anul 2016 – de 1 847 913,29 mii lei.