Fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărimea stabilită la art. 901 alin. (33) din Codul fiscal din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.

Despre formarea capitalului social în baza aporturilor în natură a asociaților   În conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr.135/2007 cu privire la societățile cu răspundere limitată (în continuare – Legea nr.135/2007), capitalul social al societății se constituie din aporturile asociaților și reprezintă valoarea minimă a activelor, exprimată în lei, pe care trebuie să le dețină societatea. Art. 22 din legea prenotată prevede că, în calitate de aport la capitalul social, pot fi acceptate bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, și mijloace bănești. Potrivit art. 23 a actului normativ menționat, bunurile ce fac obiectul aportului în natură devin proprietate a societății, dacă actul de constituire nu prevede altfel[1].

Urmează oare antrepozitarul autorizat urmează să dețină documentele de plată şi extrasul băncii care confirmă încasarea de facto pe contul său a sumei rezultate din vânzarea partenerului străin a mărfurilor supuse accizelor în cazul în care livrarea (la export) se face cu titlu gratuit?   Potrivit art.124 alin.(4) din Codul fiscal, accizele nu se achită în cazul în care subiectul impunerii exportă mărfuri supuse accizelor în mod independent sau în baza contractului de comision, în cazul existenței documentelor justificative stabilite de Guvern.  

În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (11) din Codul fiscal, cheltuielile aferente reparației curente și capitale a mijloacelor fixe ce nu corespund prevederilor alin. (2) al aceluiași articol se permit spre deducere în limita a 15% din suma calculată a locațiunii, arendei, leasingului operațional sau redevenței (plății pentru concesiune), suportată pe parcursul perioadei fiscale, iar în cazul cheltuielilor de reparație a mijloacelor de transport aerian internațional – în mărime de 100% din suma calculată a ratei de leasing operațional, suportată pe parcursul perioadei fiscale.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 275/2022 a fost aprobat Regulamentul privind modul de repartizare a mijloacelor Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru compensarea parțială a accizelor la motorină utilizată de producători agricoli în anul 2022 (Regulament). Regulamentul stabileşte modul de repartizare a mijloacelor financiare destinate compensării parţiale a accizelor la motorina utilizată de producătorii agricoli în anul 2022 pentru efectuarea lucrărilor în exploataţiile agricole. Conform prevederilor stabilite în Regulament, accizele

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, Impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice:  a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător. De asemenea, potrivit art. 30 din Codul fiscal, restricții privind deducerea TVA aferent mărfurilor și serviciilor utilizate în cadrul activității de întreprinzător nu sunt.

  În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să rețină și să verse la buget un impozit în mărime de 12% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.

Întreprinderea „A” are o datorie față de o persoană fizică pentru serviciile prestate. Este posibil ca datoria menționată să fie convertită drept aport în capitalul social? Apar unele obligații fiscale în cazul dat, dacă ulterior persoana fizică va decide să-și retragă aportul său în anul 2020? În scopuri fiscale, se pot folosi metode de evidență financiară bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară cu respectarea prevederilor Titlului II al CF (art. 44 alin. (7) din CF). În conformitate cu prevederile pct. 37 supct. 6) din SNC „Capital propriu și datorii”, aprobat prin Ordinul nr. 118/2013 al Ministerului Finanțelor, stingerea datoriilor poate fi efectuată prin convertirea datoriei în aport în capital social. Astfel, majorarea capitalului social din contul datoriei aferente serviciilor prestate de către persoana fizică nu este interzisă.

Serviciul Fiscal de Stat îndeamnă contribuabilii să evite generarea  neîntemeiată a stării de insolvabilitate, cu scopul de a se eschiva de la onorarea obligațiilor față de bugetul public național sau alți creditori. Astfel, în perioada 1 ianuarie – 15 august 2021, au fost întocmite 20 procese verbale  cu privire la constatarea infracțiunii, prin care s-a stabilit că în acțiunile contribuabililor și/sau a persoanelor cu funcție de răspundere sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de insolvabilitate intenționată (art. 252 Cod penal) sau insolvabilitate fictivă (art. 253 Cod penal).

Potrivit art. 292 alin. (2) din Codul Fiscal, cota concretă a taxei de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale se stabileşte de către autoritatea administraţiei publice locale în funcţie de caracteristicile obiectelor impunerii. [Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr. 257 din 16.12.2020 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 353-357 din 22.12.2019, în vigoare 01.01.2021].

În conformitate cu art. 292 alin. (2) din Codul fiscal, cota concretă a taxei pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii se stabilește de către autoritatea administrației publice locale (consiliile locale) în funcție de caracteristicile obiectelor impunerii.

Potrivit art. 293 alin. (1) din Codul Fiscal, calculul taxei pentru amenajarea teritoriului se efectuează de către subiecţii impunerii, trimestrial, în funcţie de baza impozabilă şi de cotele concrete ale acestora stabilite de către autoritatea administraţiei publice locale (consiliile locale). [Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr. 257 din 16.12.2020 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 353-357 din 22.12.2019, în vigoare 01.01.2021].

În conformitate cu prevederile art. 298 alin. (2) din Codul fiscal, responsabilitatea pentru virarea în termen la bugetele locale a taxei de la posesorii de câini revine serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale al autorității administraţiei publice locale.

Are obligația de emitere a facturii fiscale executorul judecătoresc la încasarea onorariului?   În conformitate cu prevederile art.2 alin.(1) din Legea nr.113/2010 privind executorii judecătorești, executorul judecătoresc este persoană fizică învestită de stat cu competenţa de a îndeplini activităţi de interes public prevăzute de legea prenotată şi de alte legi. În exercitarea atribuţiilor de serviciu, executorul judecătoresc este exponentul puterii de stat.  

(37.42) Pot persoanele fizice, care pe parcursul perioadei fiscale au obținut venituri impozabile conform cap.1 titlul X din Codul fiscal, să utilizeze scutirile prevăzute la art.33-35 din Codul fiscal?

Potrivit art. 292 alin. (2) din Codul Fiscal, cota concretă a taxei de amplasare a publicităţii prin intermediul mijloacelor cinematografice, rețelelor telefonice, telegrafice, telex, mijloacele de transport, alte mijloace se stabileşte de către autoritatea administraţiei publice locale în funcţie de caracteristicile obiectelor impunerii.

Potrivit art. 292 alin. (2) din Codul fiscal, cota concretă a taxei pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul municipiilor, oraşelor şi satelor (comunelor) se stabilește de către autoritatea administrației publice locale (consiliile locale) în funcție de caracteristicile obiectelor impunerii.

Segmentul activității de comerț/prestări servicii on-line este un segment evaluat de către Serviciul Fiscal de Stat cu nivel sporit de risc de neconformare fiscală. Lipsa unui loc fix de desfășurare a activității, prezența numerarului, implicarea în circuitul economic a mai multor subiecți (pagini web) care au un singur beneficiar, sunt principalele motive pentru care segmentul respectiv este mai vulnerabil din punct de vedere al neconformării fiscale, inclusiv prezența fenomenului activității ilicite.

Prevederile art.1171 alin.(10) din Codul fiscal reglementează modul de documentare refacturarea cheltuielilor compensate de către locatar.  Potrivit esenței sale, refacturarea cheltuielilor compensate presupune recuperarea contravalorii bunurilor/serviciilor procurate de către locator, și folosite de locatar în scopul desfășurării activității de întreprinzător.