Potrivit prevederilor art. 90 al CF, orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, reţine, în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), a cabinetului avocatului, a notarului public, a executorului judecătoresc, a biroului individual al mediatorului, pe veniturile obţinute de către aceștea, conform art. 18 din CF.

Mijloacele obținute de la darea în locațiune a activelor neutilizate de către întreprinderile de stat, cele cu capital integral sau majoritar de stat vor putea fi folosite și pentru achitarea datoriilor salariale, potrivit unor modificări și completări, propuse de Ministerul Economiei în Regulamentul în acest sens din 29 martie 2008.

Casa Naţională de Asigurări Sociale în baza ordinului nr. 306-A din 29.12.2015 a pus în aplicare bugetul provizoriu, începînd cu 1 ianuarie 2016 şi pînă la adoptarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016.

Proiectul conține prevederi ce vizează Codul fiscal, Codul vamal, Codul contravențional, Legea cu privire la patenta de întreprinzător, Legea privind aprobarea Nomenclatorului combinate a mărfurilor și alte acte normative.

În conformitate cu prevederile art. 20 lit. g) din CF, în vigoare pînă la 01.05.2015, indemnizaţiile de concediere, stabilite conform legislației, se considerau ca surse de venit neimpozabile.

Persoanele care muncesc la stat vor avea liber nu doar de 8 martie, când este sărbătorită Ziua Internațională a Femeii, ci și luni, pe data de 7 martie. Astfel, bugetarii se vor odihni patru zile de pe 5 până pe 8 martie.

Perioada de trei ani a concediului pentru îngrijirea copilului are un impact negativ asupra reintegrării sociale şi profesionale a femeilor, iar ele nu sunt motivate să revină la muncă după ce au născut, din cauza politicilor în domeniul îngrijirii copilului din țara noastră.

Aspecte privind regimul fiscal aferent dividendelor 3.1. Achitarea dividendelor în perioada anului 2016 aferente profitului nerepartizat, obținut în perioadele fiscale de pînă la 01.01.2008. La achitarea dividendelor în adresa persoanei fizice nerezidente în perioada anului 2016 din profitul perioadei fiscale de pînă la 01.01.2008 este important de a consulta și de a ne conduce de prevederile Codului fiscal în vigoare la momentul efectuării achitării dividendelor.

Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea privind libertatea de conștiință, de gîndire și de religie, nr. 125-XVI din 11.05.2007, cadrul juridic în domeniul libertății conștiinței, gîndirii și religiei, al cultelor religioase și părților lor componente îl constituie Constituția Republicii Moldova, tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte și legea respectivă.

Arhiva Cînd se prezintă darea de seamă privind calculul impozitului pe bunurile imobiliare de către gospodăriile ţărăneşti (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de TVA?

Reamintim, că potrivit prevederilor art. 901 alin. (33) din CF, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de: 18% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii:

Investiţiile în portul Giurgiuleşti, din momentul înfiinţării, sunt de $63,3 mln, dintre care $0,6 mln – în decurs de 9 luni din 2015. Potrivit datelor Ministerului Economiei, cea mai mare parte a investiţiilor a fost efectuară de investitorul principal al portului Giurgiuleşti (78%), compania Danube Logistics– $49,4 mln.

Modalitatea de completare a Dării de seamă privind suma venitului achitat şi impozitul pe venit reținut din acesta (Forma IRV14) este stabilită prin Nota explicativă privind completarea acesteia, aprobată prin HG nr. 697 din 22.08.2014.

Politica bugetar-fiscală este unul din cele mai așteptate de către societatea civilă documente de politici, pornind de la setul de politici fiscale ce le conține, fiind un exercițiu anual complex și extrem de complicat, avînd implicații operaționale atît din partea organelor statului responsabile de elaborarea și promovarea acesteia, cît și din partea societății civile active, dornice să participe în procesul decizional.

Arhiva În baza cărui formular prezintă darea de seamă privind calculul impozitului pe bunurile imobiliare gospodăriile ţărăneşti (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de TVA şi cum se completează acest formular?

Biroul Naţional de Statistică anunţă că, câştigul salarial mediu din economia naţională în anul 2014 a constituit 4172,0 lei si s-a mărit faţă de anul 2013 în valoare nominala cu 10,8%, iar in termeni reali (ajustat la indicele preţurilor de consum) – cu 5,4%. În luna decembrie 2014, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 4865,4 lei, înregistrând o creştere de 13,7% faţă de luna decembrie 2013.

Principiile generale de reglementare valutară în Republica Moldova, drepturile şi obligaţiile persoanelor la importul şi exportul valorilor valutare, inclusiv numerarului în valută străină şi în monedă naţională, sunt stabilite în Legea privind reglementarea valutară nr. 62-XVI din 21 martie 2008. În conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) lit. c) din Legea menționată, se permite persoanelor juridice rezidente să primească

Către anul 2020 numărul întreprinderilor mici şi mijlocii din Moldova (ÎMM), care va reveni la o mie de locuitori, va atinge cifra de 25. ÎMM vor încadra circa 65 la sută din numărul total de angajaţii în economie, iar ponderea ÎMM în PIB va constitui 38 la sută, transmite IPN cu referire la proiectul legii privind ÎMM, aprobat de Guvern în şedinţa de miercuri, 30 martie 2016.

Ministrul în exerciţiu al Finanţelor a explicat cum a fost posibilă pînă la această oră achitarea la timp a salariilor şi pensiilor.

Ce obligații fiscale apar la persoanele fizice în rezultatul înstrăinării unui teren, ținând cont de faptul că sunt doi deținători a proprietății? În conformitate cu prevederile art. 37 alin. (2) lit. d) din CF, terenurile se consideră activ de capital.