Unul din angajaţii întreprinderii s-a aflat în incapacitate temporară de muncă cu un caz de boală obişnuită în perioada 10-18 martie 2020. La prezentarea certificatului de concediu medical, s-a constatat că este indicată data începerii concediului medical 9 martie — ultima zi în care persoana a activat înainte de plecarea în concediul medical. Ulterior am fost informaţi de către angajat că îmbolnăvirea a survenit la finele zilei, după orele de program şi acesta s-a adresat la instituţia medicală după ziua de muncă. Cum urmează de calculat indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă în cazul în care data începerii incapacităţii temporare de muncă se suprapune cu ziua în care persoana a activat? Cum urmează de reflectat situaţia dată în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18?

În contextul Declarației Organizației Mondiale a Sănătății din 11 martie 2020, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr. 55 din 17 martie 2020 a instituit starea de urgență în RM pentru perioada 17 martie-15 mai 2020. Totodată, potrivit prevederilor art. 132 din CF, sarcina de bază a SFS constă în asigurarea administrării fiscale, prin crearea de condiţii contribuabililor pentru conformare la respectarea legislaţiei, aplicarea uniformă a politicii şi reglementărilor în domeniul fiscal.

În primele două luni ale anului 2019, în bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) au fost acumulate venituri în sumă de 3577,0 mil. lei, ceea ce reprezintă o executare a prevederilor anuale (21427,4 mil. lei) la nivel de 16,7%, potrivit Raportului privind executarea BASS la situația din 1 martie 2019. Astfel, contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 2068,4 mil. lei sau 16,2% comparativ cu suma anuală aprobată. Faţă de indicatorul respectiv realizat în perioada similară a anului 2018, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creştere cu 106,3 mil. lei sau cu 5,4%.

După declararea regimului stării de urgenţă pe teritoriul ţării, unii din angajaţii întreprinderii noastre au prezentat foaie de boală eliberată de către instituţia medicală primară în legătură cu îmbolnăvirea de Covid19 sau starea de carantină. Urmează ca angajatorul să accepte şi să achite indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă pentru cazurile respective? În conformitate cu prevederile art. 5 lit. b) din Legea 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare – Legea 289/2004), unul din tipurile de prestaţii de asigurări sociale de stat la care au dreptul persoanele asigurate în sistemul public de asigurări sociale sunt indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor (carantină).

Unul dintre angajaţii întreprinderii a prezentat un certificat medical cu privire la aflarea în carantină pe parcursul a 14 zile din luna aprilie 2020 în legătură cu situaţia epidemiologică din ţară. Angajatorul a calculat indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă pentru primele 5 zile și a reflectat în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 cu codul categoriei persoanei asigurate 15311. Ulterior am fost informaţi că indemnizaţia în legătură cu carantina se achită începând cu prima zi din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS). Cum urmează angajatorul să corecteze situaţia dată pentru a exclude suma declarată?

Corectarea soldurilor de la un cod fiscal la altul se efectuează în baza cererii plătitorului la BASS, informaţiilor din SI „Protecţia Socială” şi cererii aferente reorganizării prezentate la CTAS în modul stabilit de plătitorii la BASS. CTAS primeşte de la Direcţiile deservire fiscală deciziile de luare la evidenţă specială a sumelor contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi le remite în adresa CNAS în termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii acestora. Totodată, CTAS primeşte de la aceleași Direcții rezultatele controalelor fiscale aferente bugetului asigurărilor sociale de stat conform formularului „RCF-BASS” şi / sau copia Deciziei asupra cazului de încălcare a legislaţiei.

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte că data de 25 iulie 2019 este termenul-limită de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat, iar în conformitate cu anexa nr.1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, plătitori sunt: – categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1-1.6 din anexa menţionată, care au obligaţia să achite contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate pentru luna iunie curent până la data de 25 iulie 2019 inclusiv;

Casa Naţională de Asigurări Sociale vine cu explicații la solicitările adresate autorității cu privire la obligativitatea calculării contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (CAS) pentru salariaţii cetăţeni străini. Astfel, în conformitate cu prevederile Legii nr. 489/1999  privind sistemul public de asigurări sociale, asigurat se consideră persoana fizică aptă pentru muncă cu domiciliul sau reşedinţa în Republica Moldova, având obligaţia de a plăti CAS în vederea beneficierii de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege.   Potrivit prevederilor art. 19 alin. (1) şi alin. (6) din Legea nr. 489/1999, contribuţia se datorează de la data încadrării în una din situaţiile prevăzute la art. 4 (persoană care desfăşoară activitate în bază de contract individual de muncă, este manager cu contract de management etc.) şi se extind în egală măsură asupra cetăţenilor RM şi asupra cetăţenilor străini şi persoanelor apatride.

Parlamentul a votat astăzi, 11 septembrie, în lectură finală proiectele de lege pentru modificarea Legii bugetului de stat, Legii bugetului asigurărilor sociale de stat  și a legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală.   După cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în ședința din 10 septembrie, când proiectul a fost prezentat în prima lectură, modificările operate la bugetul de stat sunt efectuate în contextul ajustării indicatorilor bugetari, reieșind din prognozele ajustate a principalilor indicatori macroeconomici agreați cu experții Fondului Monetar Internațional, evoluția economiei naționale sub presiunea efectelor pandemiei COVID-19,

Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) informează că în 5 luni ale anului 2019 în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă de 9774,3 mil. lei, ceea ce reprezintă o executare a prevederilor anuale (21732,8 mil. lei) la nivel de 45,0%. Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 5383,9 mil. lei sau 42,2% comparativ cu suma anuală precizată de 12770,0 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv, realizat în perioada similară a anului 2018, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creştere cu 289,6 mil. lei sau cu 5,7%.

În semestrul I al anului curent, în rezultatul activităților de minimizare a practicii de achitare a salariilor „în plic” și a muncii „la negru” desfășurate de Serviciul Fiscal de Stat, au fost calculate suplimentar la buget încasări aferente plăților salariale (impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale, prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, penalități și amenzi) în sumă totală de 6,9 mil. lei, dintre care au fost achitate 2,6 mil. lei. Cele mai multe încasări au fost calculate la impozitul pe venit reținut din plățile salariale – 728 mii lei.   Potrivit datelor publicate de SFS, în primele șase luni ale anului curent, în cazul a 107 controale fiscale au fost depistate încălcări ale legislației în domeniul raporturilor de muncă,  în diminuare față de cele înregistrate în perioada similară a anului precedent cu 254 de cazuri.

Soldul mijloacelor băneşti la conturile CNAS la situaţia din 1 ianuarie 2019 a constituit 363,8 mil. lei, conform Raportului operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) al Casei Naționale de Asigurări Sociale pe anul 2018. Astfel, în anul 2018, în BASS au fost acumulate venituri în sumă de 19781,5 mil. lei, ce reprezintă o executare a prevederilor anuale la nivel de 100,8%.

Publicația noastră a adus la cunoștința utilizatorilor faptul publicării de către Casa Națională de Asigurări Sociale a particularităţilor calculării şi achitării contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii în anul 2019. În același document este expres indicat că contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii se consideră achitate din momentul încasării acestora la contul Ministerului Finanţelor – Trezoreria de Stat, iar pentru asigurarea achitării şi evidenţei plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2019,

În cadrul ultimei ședințe a Executivului a fost susținut proiectul de lege ce conține un șir de modificări la Legea nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (Legea nr.77/2016) ce prevăd crearea mecanismului de finanțare a proiectelor de dezvoltare a inovațiilor și afacerilor pentru statup-uri IT, precum și revederea venitului asigurat al rezidenților parcului IT.   Autorii inițiativei afirmă că sectorul TIC rămâne a fi unul dintre principalele domenii strategice ale economiei naționale cu o contribuție de 7% la PIB. Totodată, luând în considerare condițiile actuale, consecințele pandemiei se răsfrâng și asupra industriei IT, fiind identificate următoarele provocări pentru sector:

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) în anul 2019 vor constitui 21 427,4 mil. lei, fiind în creștere cu 11,0% în raport cu anul 2018. În Monitorul Oficial nr. 504-511 din 22 decembrie curent a fost publicată Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 și decretul de promulgare al Legii. Astfel, pentru subprogramul Protecția în caz de incapacitate temporară de muncă se vor acorda 513 365,2 mii lei, pentru subprogramul Protecția socială a unor categorii de cetățeni – 326 529,4 mii lei, pentru Protecția socială a persoanelor cu dizabilități — 2 767 160,6 mii lei, iar pentru administrarea sistemului public de asigurări sociale se vor cheltui în total 185 923,8 mii lei.

ACCES CPAS (sistemul prin care cetățenii își pot verifica informația ce ține de asigurările sociale) a fost îmbunătățit cu suportul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova și adaptat la noile necesități informaționale. Noua versiune a sistemului a fost lansată astăzi, 29 septembrie 2020.   Menționăm că, prima versiune a ACCES CPAS a fost lansată în anul 2010, cu suportul Programului USAID BIZTAR. Pe parcursul ultimilor ani, utilizatorii acestui sistem s-au confruntat cu anumite dificultăți de ordin tehnic la accesarea sistemului, din motivul că tehnologiile utilizate la dezvoltarea acestuia nu erau adaptate la ultimele versiuni ale web-navigatoarelor.

Persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente în domeniul comerţului cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu mărfuri supuse accizelor) vor fi incluse în categoriile de plătitori a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă, care se asigură în mod individual. În Monitorul Oficial de astăzi, 28 decembrie 2018, a fost publicată Legea nr. 291 din 29 noiembrie 2018 pentru modificarea unor acte legislative. Astfel, legiuitorul a intervenit în Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018.

Persoana fizică cetățean al României activează în Republica Moldova în cadrul reprezentanței companiei române. Aflându-se pe teritoriul RM peste 200 de zile în anul 2019, persoana se califică drept rezident fiscal în RM. Venitul salarial persoanei îi este achitat din România. La momentul achitării sunt reținute obligațiile aferente contribuțiilor sociale (în România). Având calitatea de rezident fiscal în RM, la momentul completării declarației CET18 pentru anul 2019 persoana are dreptul la deducerea sumei contribuțiilor achitate în România? În declarație urmează a fi indicat venitul net transferat la card sau venitul brut?

La 1 ianuarie 2021 au intrat  în vigoare modificările la Ordinul Ministerului Finanţelor 126/2017 ce ţin de aprobarea formularului tipizat IPC 21 Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (în continuare – IPC 21). Concomitent, ținând cont de modificările efectuate prin intermediul Legii nr. 60/2020 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare Legea nr. 489/1999), amintim că din noţiunea de asigurat din art.1 a fost exclusă persoana fizică (angajatul) cu obligativitatea de achitare a contribuţiilor de asigurări sociale obligatorii.

Angajata întreprinderii, Sîrbu Maria, s-a aflat în concediu de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani a acestuia. La data de 4 noiembrie 2019 a revenit la serviciu, iar la 12 noiembrie 2019 a plecat în concediu de incapacitate temporară de muncă pe o perioadă de 11 zile. Urmează ca să achităm de la întreprindere această foaie de boală dacă persoana a lucrat mai puţin de o lună şi dacă da, atunci care va fi baza de calcul pentru stabilirea indemnizaţiei? Pentru a stabili o indemnizaţie de incapacitate temporară de muncă (în continuare — indemnizație), angajatorul trebuie să analizeze fiecare caz de îmbolnăvire sub câteva aspecte. În primul rând, urmează a fi stabilit tipul certificatului de incapacitate temporară de muncă (în continuare — certificat medical).