Creșterea competitivității și valorii adăugate produse de către ÎMM-urile din Republica Moldova, cât și stimularea integrării acestora în ecosistemele regionale de inovare bazate pe cooperare în cadrul clusterelor vor fi susținute prin implementarea Programului de susținere a inițiativelor de clustere (Program), proiectul căruia a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat. Totodată, acesta este propus pentru consultări publice, care vor dură până pe data de 4 noiembrie 2021.   Obiectivul general al inițiativei este oferirea suportului în procesul de clusterizare prin stimularea cooperării între actorii economici și reprezentanții infrastructurii de suport în afaceri, a asistenței necesare în creșterea competitivității și potențialului de export a ÎMM-urilor. În procesul implementării măsurilor elaborate se pune sarcina

Câștigul salarial mediu lunar nominal brut al unui salariat în anul 2020 a fost de 7943,0 lei, în creștere cu 9,8% sau cu 709,3 lei față de anul 2019, iar cel net -  6616,8 lei, cu 10,1% sau cu 606,7 lei mai mult decât în anul 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În același timp, costul mediu lunar al forței de muncă în anul 2020 a constituit 9889,5 lei pentru un salariat, cu 9,7% sau cu 874,6 lei mai mult decât în anul precedent. Totdată, numărul salariaților la 31 decembrie 2020 a constituit 738,5 mii persoane, cu 0,5% sau cu 3,6 mii persoane mai puțin față de 31 decembrie 2019.

Pe durata stării de urgenţă, termenele de prescripţie şi termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgenţă instituite potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 49 din 31 martie 2021. Prevederea este inclusă în Dispoziția nr. 3 din 15.04.2021 a Comisiei pentru  Excepţionale a Republicii Moldova. 

În contextul obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară-candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, este evident faptul că se va accelera și se va intensifica procesul de transpunere a actelor normative europene în legislația națională și punerea în aplicare a acestora în termeni rezonabili.

 Ca rezultat al înstrăinării terenurilor agricole ce au aparținut gospodăriei țărănești (GȚ) „X”, fondatorii acesteia au decis lichidarea GȚ și, respectiv, a apărut necesitatea transmiterii fondatorilor tehnicii agricole și altor echipamente. În cazul dat, apar sau nu anumite obligaţii fiscale aferente impozitului pe venit? În contextul situaţiei examinate este necesar de menționat că, potrivit art. 14 alin. 1 din Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr. 845-XII din 03.01.1992 (Legea nr. 845/1992), întreprindere individuală este întreprinderea care aparţine cetăţeanului, cu drept de proprietate privată, sau membrilor familiei acestuia, cu drept de proprietate comună.

În anul 2021 agentul economic „AgrolimS” SRL a primit mijloace financiare în sumă de 150 000 lei din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 455 din 21.06.2017. Care este modalitatea de reflectare în Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2021 a sumei menționate? Urmează sau nu a fi ajustată aceasta?

Alocarea ad-hoc de mijloace financiare fermierilor afectați nu este o soluție de lungă durată, deoarece aceasta nu motivează agricultorii să-și protejeze bunurile, iar în buget nu întotdeauna există surse financiare, care ar putea fi alocate de urgență. De aceea, anume asigurările în agricultură ar reprezenta un mecanism viabil de lungă durată care necesită sprijinul statului, prin acordarea subvențiilor la primele de asigurare. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a elaborat proiectul de hotărâre privind aprobarea proiectului de lege privind asigurarea subvenţionată în agricultură.

Ocupațiile în Republica Moldova vor fi clasificate în zece grupe majore : 1. Legislatori, membri ai executivului, demnitari şi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori din unităţile economice sociale și politice; 2. Specialişti cu ocupații intelectuale și științifice; 3.Tehnicieni, maiștri şi alţi specialişti asimilați; 4. Funcţionari administrativi; 5.Lucrători în domeniul serviciilor şi comerţului; 6. Agricultori și lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură, acvacultură, piscicultură şi pescuit; 7. Meșteșugari și lucrători în meserii de tip artizanal; 8. Operatori și asamblori de maşini și instalaţii; 9. Muncitori necalificați și 10. Forțele armate.

Au rămas doar 18 zile pentru depunerea cererilor de solicitare a subvențiilor în avans în cadrul celui de al VII-lea Apel pentru proiecte start-up în domeniul agroindustrial, amintește Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA). Subvențiile în avans vor fi acordate doar în baza proiectelor investiționale depuse de producătorii agricoli, ce vor desfășura pentru prima dată o activitate economică în sectorul agroalimentar.

Normele de prudență financiară (în continuare – NPF) ale Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ), aprobate prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (în continuare – CNPF) nr. 17/8 din 30 aprilie 2008,

Promovarea unor modificări a cadrului legal de reglementare și susținere a businessului de familie, reglementarea statului juridic în domeniul meșteșugăritului tradițional, reducerea reglementărilor din partea statului în domeniul agricol, modificări în procedura de achiziții publice, elaborarea unor mecanisme de stimulare a businessului inovativ și facilitarea accesului la finanțe în perioada post Covid sunt primele domeniile în care reprezentanții mediului de business din RM pot solicita suport și consultanță.  Oficiul pentru promovarea intereselor antreprenorilor, un nou instrument care va activa pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI), a fost lansat astăzi, 25 mai. CCI a semnat un Memorandum de colaborare cu compania de consultanță Brodsky Uskov Looper Reed & Partners SRL.

Pe parcursul anului de gestiune gospodăria țărănească a înregistrat venit. Este aceasta în drept să repartizeze în avans profitul înregistrat pentru anul  de gestiune între fondator și membrii gospodăriei? Poate gospodăria țărănească să repartizeze profitul sub formă de dividende? Conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier) (Legea nr. 1353/2000), gospodăria ţărănească este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole (denumite în continuare - terenuri) și asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărănești), având ca scop obținerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderență a propriei producții agricole.

În Republica Moldova circa 70% din seminţele livrate pe piaţă sunt de import şi doar 30%  de origine autohtonă. Una din cauzele care au dus la apariția acestei discrepanțe este agricultura comercială, care se bazează preponderent pe soiuri noi și metode industriale ce au menirea de a obține un randament sporit de producție a culturii de pe suprafața de teren agricol.   Totodată, specialiștii au constatat că, în condiţiile extinderii agriculturii bazate pe metode moderne și intensive de tip industrial, se pronunță problemele de eroziune genetică şi necesitatea de a conserva şi revitaliza seminţele tradiţionale.

Îngrijirea și întreţinerea plantaţiilor pomicole se asociază cu o multitudine de costuri, dintre care cele mai semnificative se referă la resursele utilizate din componența activelor curente și costurile aferente retribuirii muncii angajaților. Orice agent economic care practică activitate de antreprenoriat (inclusiv entitățile care desfășoară activitate agricolă) în mod obligatoriu trebuie să confirme documentar toate costurile (expresia valorică a resurselor utilizate) pentru justificarea producerii acestora1.

Autoritățile continuă discuțiile privind măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021, astăzi, 23 octombrie, documentul fiind discutat pe platforma Clubului Presei Economice, cu participarea ministrului Finanțelor, Serghei Pușcuța, secretarului de stat, Dorel Noroc, experților economici și reprezentanților mediului de afaceri.   Serghei Pușcuța s-a referit la contextul bugetar al anului 2020, care a fost marcat de situația epidemiologică, dar și de secetă. După cum a menționat ministrul, cea mai afectată perioadă a fost luna aprilie, când veniturile au scăzut în medie cu circa 30% comparativ cu luna similară din anul 2019. Totodată, vicepremierul a dat asigurări că în ultimele trei luni ale anului curent vom avea un sistem bugetar echilibrat, ținând cont de faptul că în această perioadă, tradițional, se efectuează cele mai multe cheltuieli din buget.

Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru primele trei luni ale anului curent a constituit 46,5 mld. lei și, comparativ cu aceiași perioadă din anul 2020, a crescut cu 1,8% la seria brută și cu 0,1% – la seria ajustată sezonier, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. La creșterea PIB în perioada de referință au contribuit, în special, industria extractivă și cea prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor și activităţile de decontaminare, care au deținut o pondere de 15,7% la formarea PIB și o creștere a valorii adăugate brute (VAB) pe activitățile respective cu 6,1%.  

Ieri, 3 septembrie curent, au avut loc consultări publice privind elaborarea propunerilor la Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniul transformării digitale.  La discuții au participat reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, ai mediului privat și celui academic, reprezentanți ai societății civile și parteneri de dezvoltare.

Proiectul pentru modificarea legii cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural a fost inclus pe agenda comisiei agricultură și industrie alimentară după înregistrarea amendamentelor în urma aprobării proiectului în prima lectură în ședința plenară din 19 martie curent și pregătirea pentru a doua lectură.   Necesitatea elaborării acestui proiect vine în contextul crizei din domeniul agricol create în anul 2020.

Spațiile verzi, indiferent de apartenență și destinație, servesc la îmbunătățirea calității mediului și menținerea echilibrului ecologic, iar în contextul încălzirii globale indiscutabil prezintă o importanță majoră pentru orice țară. Statul prin

Produsul Intern Brut (PIB) al Moldovei în semestrul I al anului curent a atins în valoare nominală 104,2 mld. lei, fiind în creștere comparativ cu aceeași periodă din anul precedent cu 11,7%. Menționăm, indicatorul în cauză s-a redus cu 7,2% în semestrul I din anul 2020 față de semestrul I din anul 2019. Valoarea adăugată brută (VAB) total pe economie, cu o pondere de 85,4% la formarea PIB, a contribuit cu 8,7% la creșterea PIB în semestrul I curent față de semestrul I al anului trecut, volumul VAB fiind în creștere cu 10,0%.   Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), PIB estimat pentru trimestrul II curent a însumat 57,7 mld. lei (prețuri curente (de piață)). Comparativ cu trimestrul II din anul 2020, PIB s-a majorat, în termeni reali, cu 21,5% pe seria brută și cu 19,1% pe seria ajustată sezonier, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în trimestrul II/2020 față de trimestrul II/2019 cu 14,0%, în termeni reali.