Faţă de gospodăria țărănească care a depășit suprafețele și numărul de animale prevăzute, va fi aplicat regimul fiscal similar persoanelor juridice care desfășoară activitate în domeniul agriculturii, pentru întreaga perioadă începând cu 1 ianuarie a anului următor în care s-a constatat această depășire.

Proiectul prevede crearea serviciu de finanțare participativă, care urmează să asigure punerea în legătură a investitorilor cu unul sau mai mulți dezvoltatori de proiecte (persoane fizice ce practică activitate de antreprenoriat sau persoane juridice cu scop lucrativ din RM) prin intermediul platformei.

Potrivit art. 76 alin. (4) din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice, în cazul contractelor de achiziţii publice cu executare continuă încheiate pe un termen mai mare de un an, se permite ajustarea periodică a valorii contractului, conform procedurii stabilite de Guvern, luând în considerare schimbarea preţurilor la componentele preţului de cost al bunurilor, lucrărilor sau serviciilor care fac obiectul contractului.   Totodată, potrivit pct. 3 din Regulamentul privind ajustarea periodică a valorii contractelor de achiziţii publice cu executare continuă, încheiate pe un termen mai mare de un an, aprobat prin HG nr. 1129/2018 (în continuare – Regulament),

Zilele trecute a avut loc primul eveniment tematic din cadrul Proiectului Danube Chance 2.0 „Acceptarea eșecului pentru a facilita accesul antreprenorilor la a doua șansă în regiunea Dunării”, implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Secretarul general de stat din cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii, Iulia Costin, a vorbit despre necesitatea sprijinului antreprenorilor, care sunt în dificultate sau în prag de faliment, prin măsuri de încurajare. Proiectul Danube Chance oferă un instrument nou de stimulare și suport pentru antreprenori, care va contribui nemijlocit la crearea unor politici de susținere a sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM) din Republica Moldova.

Listele de verificare, în baza cărora se inițiază controlul de stat asupra activității de întreprinzător, ar putea fi transmise în mod obligatoriul odată cu delegația de control, pentru informarea persoanei despre cerințele care vor fi inspectate și pentru asigurarea că organul de control va face uz de listele de verificare și va desfășura controlul în limita acestor liste.

Din 1 iulie 2023 activitatea în bază de patentă urmează a fi înlocuită cu un regim fiscal simplificat – activitatea independentă. Astfel, toți cei care fac comerț cu amănuntul în piețe sau unități comerciale au obligativitatea de a trece la acest regim fiscal. Pentru a simplifica procesul de tranziție Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a identificat mai multe soluții care să le permită comercianților să-și continue activitatea.

Întreprinderile sociale au posibilitatea de a depune propunerile de proiecte în cadrul Concursului de granturi lansat de Fundația Est-Europeană cu suportul Uniunii Europene și al Suediei pentru susținerea activităților de antreprenoriat social.   Programul de granturi are drept scop susținerea organizațiilor societății civile în vederea creării și/sau dezvoltării afacerilor sociale menite să ofere locuri muncă și oportunități de integrare social-profesională a grupurilor vulnerabile, contribuind la sporirea bunăstării cetățenilor și a comunităților.

În cadrul ședinței de astăzi, 21 decembrie, Guvernul a aprobat Regulamentul privind organizarea activității și funcționarea Comisiei Naţionale pentru Monopol Fiscal, elaborat în temeiul art. 368 pct. 3 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, și care stabileşte atribuțiile, componența, precum și modul de organizare a activității și funcționare a Comisiei.

Vor fi atribuite la deduceri cheltuielile de deplasare în cazul în care nu au fost întocmite documentele stabilite de legislație? Conform art.24 alin.(3) din Codul fiscal, deducerea cheltuielilor de delegaţii, de reprezentanţă, de asigurare

Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii prevede suplinirea actului normativ cu articolul ce stabilește scopurile, atribuțiile și modul de funcționare a Fondului pentru Antreprenoriat și Creșterea Economică a Moldovei (FACEM). Documentul a fost aprobat de Parlament în lectura a doua în cadrul ședinței plenare din 24 noiembrie 2022.

Proiectul de lege  pentru modificarea art.231 alin. 4) din Codul fiscal a fost susținut în Parlament cu 69 voturi ale deputaților, fiind acceptată majorarea pragului financiar pentru încălcările fiscale nesemnificative până la 500 lei pentru persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător și, respectiv, până la 5000 lei pentru persoanele juridice.   Amintim că, în momentul de față, Codul fiscal prevede că se consideră nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 100 de lei pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi până la 1000 de lei pentru persoanele fizice care desfăşoară această activitate şi persoanele juridice, inclusiv pentru fiecare perioadă fiscală în parte – în cazul nedeclarării, declarării tardive sau diminuării impozitului sau taxei.

Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023) conține și modificări și la Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, ce au ca scop promovarea acțiunilor privind diminuarea tranzacțiilor în numerar.

Suma creditelor noi acordate în luna noiembrie 2022 a constituit 4,354 mld. lei, în creștere cu 13% față de luna noiembrie 2021, comunică Banca Națională a Moldovei. Structura acestora în luna de raportare a evoluat astfel: • 64,3% reprezintă creditele în moneda națională, care au constituit 2,8 mld. lei (+36,8 la sută față de luna octombrie 2022 și +6,6 la sută față de noiembrie 2021)

Recent a avut loc conferința FINANȚE PENTRU EA: „Crearea oportunităților de incluziune financiară”, organizată de UN Women Moldova, în colaborare cu Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova și Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru. Un accent important al conferinței a fost prezentarea proiectului „Femei în Finanțe” – destinat

Evenimentul cu genericul „Evaluarea situației anului agricol 2021 pentru agricultura din Republica Moldova – perspective de viitor”, la care au participat peste 70 de membri ai Camerei de Comerț și Industrie (CCI) a RM din sectorul agricol, a avut drept obiectiv analiza provocărilor cu care se confruntă producătorii agricoli și procesatorii, dar și suportul necesar din partea autorităților pentru depășirea acestora.   La dialogul online a fost invitat Viorel Gherciu, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, care a comunicat participanților despre obiectivele sectoriale ale ministerului și acțiunile prioritare necesare pentru realizarea acestora.

Patenta de întreprinzător, conform prevederilor Legii nr. 93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător, este un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfăşura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp. Totodată, desfășurarea activității în baza patentei se permite cu condiția ca veniturile din vânzări ale titularului acesteia să nu depășească 300 mii lei într-o perioadă de 12 luni consecutive.

În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce are ca scop stimularea creării și dezvoltării întreprinderilor sociale. În primul rând, autorii propun scutirea întreprinderilor sociale de la plata taxelor locale, precum și de la plata impozitului pe venit. În nota proiectului se menționează că scutirea de la impozitul pe venit este unul din stimulentele principale utilizate la nivel european pentru încurajarea antreprenoriatului social.

În cadrul ședinței plenare din 31 martie anul curent Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, inclusiv a Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, elaborat în vederea facilitării activității mediului de afaceri și diminuării poverii administrative asupra businessului.

Criza actuală reprezintă un șoc pentru multe modele de afaceri. În lipsa interacțiunii fizice cu clienții sau colegii de serviciu, multe job-uri devin inadecvate. Companiile se închid treptat, temporar sau permanent. Angajații și angajatorii sunt depășiți de noua realitate. În situația de față, cine nu știe să se adapteze este înlocuit rapid.   Multe companii au înțeles acest lucru și au început să se reinventeze, iar munca de acasă a devenit noua realitate. Din păcate, virtualizarea mediului de lucru este încă un concept nou și reprezintă o provocare pentru noi toți. România, mai ales, este forțată să sară peste etapele firești prin care alte state au trecut în momentul implementării sistemelor de work from home sau de remote work. În România încă asistăm la realitatea în care copiilor li se impun cursuri online în condițiile în care mulți dintre aceștia nu au acces la tehnologie și internet. În mediul de afaceri situația nu este atât de dramatică, însă schimbarea este încă la început.

Joi, 30 ianuarie 2020, la Chișinău se desfășoară Forumul Internațional de Afaceri ”Moldova 2020 – formarea viitoarei cooperări internaționale de afaceri”, în cadrul căruia participă peste 250 de agenți economici atât din Republica Moldova, cât şi din străinătate, reprezentând diverse sectoare precum: agricultură, industria agro-alimentară, tehnologii informaţionale şi comunicaţii, textile, sectorul construcţiilor, energie regenerabilă, sectorul automotiv, industriile creative etc.