O problemă des abordată pe parcursul mai multor ani este gestiunea defectuoasă a patrimoniului public.

Începând cu ziua de astăzi, 3 septembrie, Cancelaria de Stat, în comun cu ministerele și alte autorități administrative centrale, organizează în regim online 17 consultări publice a politicilor și acțiunilor de reformă care vor fi proiectate în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022. Evenimentele se vor desfășura până la 10 septembrie curent și vor fi axate pe identificarea și proiectarea celor mai necesare, eficiente și durabile intervenții și politici publice pe termen imediat și scurt, impactul cărora în perspectivă medie va ținti realizarea obiectivelor de dezvoltare, setate în Programul de activitate al Guvernului „Moldova vremurilor bune”.     Acesta are drept scop reducerea durabilă a sărăciei, crearea locurilor de muncă

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public.

Lista proiectelor de asistență tehnică în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale, taxe pentru efectuarea procedurilor vamale, taxe pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, precum şi aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru mărfurile și serviciile destinate acestora va fi completată cu 45 proiecte noi.   Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de hotărâre de Guvern pentru modificarea HG nr. 246/2010 prin care a fost aprobată lista respectivă.

Este de remarcat faptul că, în procesul de evidență contabilă a autorităților/instituțiilor bugetare, se utilizează în comunicare mai mult noțiunile de „reguli contabile”, „corectitudine”, „imagine fidelă”, „neutralitate”, „momentul înregistrării”, care

În anul 2019 persoana fizică A și persoana fizică B, frați, ambii cetățeni ai RM, primesc prin moștenire un bun imobil (casă de locuit în valoare de 244 mii lei ) cu cota parte a câte 0,5 parte din imobil. Ulterior, pe parcursul anului 2021, persoana fizică A donează cota sa parte din bunul imobil deținut în folosul fratelui – persoana B. Care sunt obligațiile fiscale cu privire la impozitul pe venit ale contribuabililor menționați pentru perioadele fiscale 2019 - 2021? Menționăm, persoana fizică A pe parcursul perioadei fiscale 2021 a obținut un venit salarial în suma de 69000 lei.  

Potrivit art. 311 al Legii nr. 135/2007 privind societățile cu răspundere limitată (în continuare – Legea nr. 135/2007): - formarea capitalului de stimulare se efectuează în baza deciziei unanime a asociaților (alin.(

Începînd cu perioada fiscală aferentă anului 2020, pentru bunul imobiliar deținut cu drept de proprietate de către agentul economic la situația din 1 ianuarie a perioadei fiscale, precum şi pentru bunul imobiliar dobîndit pînă la data de 25 septembrie inclusiv. Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17) urmează a fi prezentat în termen de pînă la 25 septembrie a perioadei fiscale curente. Pentru bunul imobiliar dobîndit în perioada 26 septembrie – 31 decembrie. Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17) urmează a fi prezentat în termen de pînă la 25 martie a anului următor perioadei fiscale.

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public. În acest articol ne vom expune asupra cadrului normativ și a particularităților de contabilizare de către autoritățile și

O persoana fizică are intenția de a schimba cota parte în capitalul social al unei întreprinderi pe un imobil, valoarea de piață a imobilului fiind mai mare. Când apare obligația de a calcula creșterea sau pierderea de capital?

Potrivit art. 68 alin. (8) și alin. (9) din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice (în continuare – Legea nr. 131/2015), la achiziţia de bunuri, lucrări și servicii, autoritatea contractantă va cere ca ofertantul să prezinte, la încheierea contractului, garanţia de bună execuţie a acestuia. Garanţia de bună

Pe parcursul ultimului an mai mulți cetățeni ucraineni au obținut statut de rezident al RM. În acest context vom examina situațiile de fapt și consecințele fiscale, care apar urmare a obținerii statutului de rezident de către persoanele fizice din statul vecin. Este de remarcat faptul că obținerea statutului de rezident, nu implică careva înregistrări la organele de resort.

Republica Moldova va prelua de la Macedonia de Nord președinția în cadrul Acordului de Liber Schimb Central-European (CEFTA), comunică Ministerul Economiei al RM. Amintim, țările membre ale CEFTA sunt Albania, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia și UNMIK Kosovo, care s-au reunit la Skopje în cadrul conferinței „CEFTA – 15 ani de comerț”.   La implementarea Planului comun de acțiune pentru piața regională, CEFTA și-a concentrat eforturile asupra promovării liberei circulații a mărfurilor și serviciilor în regiune. Împreună cu Comisia Europeană și Consiliul de Cooperare Regională, au fost efectuați pași importanți în apropierea regiunii de piața unică a UE.

În categoria infracțiunilor economice incriminate de Codul penal (în continuare – CP) este prevăzută și infracțiunea de insolvabilitate intenționată (art. 252 din CP). Remarcăm că infracțiunea de insolvabilitate intenționată este reglementată de CP în trei variante-tip şi în două variante agravante

Parlamentul a aprobat în lectura a doua proiectul de lege ce prevede numirea și eliberarea din funcție a directorilor Serviciului Fiscal de Stat și cel al Serviciului Vamal, de către Guvern, la propunerea ministrului Finanțelor.    Potrivit proiectului, prin derogare de la art.9 al Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, directorii celor două instituții, care până la momentul de față au avut statutul de funcționari publici, vor obține statutul de persoane cu funcție de demnitate publică.  

Derogările de la prevederile Legii nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutulfuncţionarului public au intrat în vigoare la 1 octombrie 2021. Acestea stabilesc că directorii Serviciului Fiscal de Stat și al Serviciului Vamal, care până la momentul de față au avut statutul de funcționari publici, obțin statutul de persoane cu funcție de demnitate publică.   În MO a fost publicată și a intrat în vigoare Legea nr.122 din 23 septembrie, prin care au fost operate modificări la art. 1323 din Codul fiscal, art. 6 din Legea nr.302/2017 cu privire la Serviciul Vamal și un șir de modificări în Legea 158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

Statutul juridic al personalului ştiinţific şi ştiinţifico-didactic din domeniile cercetării și inovării se stabileşte de organizaţie în funcţie de profilul şi domeniul ei de activitate. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii acordate cadrelor ştiinţifice din instituţiile de învăţământ și organizaţiile

În ultima perioadă de timp, pentru companiile IT din Republica Moldova, tot mai atractiv devine procesul de elaborare a aplicațiilor în scopul plasării acestora pe platformele Google Play și App Store. Această modalitate de comercializare a produselor/serviciilor IT (aplicațiile IT) diferă esențial de

La începutul anului 2020 compania X a procurat un teren într-o localitate din afara mun. Chișinău cu scopul înstrăinării ulterioare a acestuia. În anul 2020 compania X nu a desfășurat activitate economică, terenul nefiind utilizat în această perioadă. Apare întrebarea: terenul dobândit de compania X cu scopul de înstrăinare ulterioară, neutilizat pentru desfășurarea activității economice a companiei pe parcursul anului, constituie subdiviziune a companiei sau obiect impozabil? Se consideră că acest teren exercită atribuțiile companiei în sensul art. 5 pct. 29) din Codul fiscal?

Pe parcursul anului entitatea a efectuat o donație unei publicaţii periodice în sumă totală de 110 000 lei, inclusiv mijloace bănești – 60 000 lei, marfă – 37 000 lei și un mijloc fix – 13 000 lei. În scopuri fiscale valoarea neamortizată a mijlocului fix la momentul donației constituie 11 500 lei. În aceste condiții mai mulți contribuabili își pun întrebări cu privire la dreptul la deducerea donației în scopuri fiscale și modul de reflectare a acesteia în Declarația cu privire la impozitul pe venit.