1. (29.2.4.13) Cum urmează a fi determinată baza valorică a activelor de capital înstrăinate, care au fost obținute ca urmare a contractelor de societate civilă? 2. (29.2.5.17) Apare la moștenitor obligația de stingere a datorie fiscale la impozitul pe venit a persoanei decedate la primirea moștenirii?

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității în cadrul căreia activează. Astfel, cu referință la SNC „Imobilizări necorporale și corporale”, pentru concretizarea domeniului de aplicare, în contextul modificării altor standarde și excluderii trimiterilor la Standardele Internaționale de Raportare Financiară, pct.3 s-a expus într-o redacție nouă care stabilește că standardul se aplică tuturor imobilizărilor necorporale şi corporale cu excepţia imobilizărilor primite în leasing financiar, la recunoaşterea iniţială a acestora (SNC “Contracte de leasing”).

Partea I Partea II §3. EXERCITAREA DREPTULUI DE REZOLUȚIUNE A. Dreptul de a alege Intervenirea unei cauze de rezoluţiune a contractului (cum ar fi neexecutarea esenţială a contractului) nu este prin sine un eveniment rezolutoriu, fiindcă asupra rezoluţiunii, act juridic, decide intenţionat partea îndreptăţită.

Chiar dacă suntem la finele lunii noiembrie, autoritățile exprimă convingerea că proiectul politicii fiscale și vamale va intra în vigoare la 1 ianuarie 2020. Pentru aceasta lucrurile trebuie să se miște foarte repede, ca, până la 31 decembrie curent, acest document să fie aprobat de Guvern, discutat în comisiile parlamentare, să treacă cele două lecturi în Parlament, să fie semnat decretul de Președintele țării și să fie publicat în Monitorul Oficial. Despre aceasta a anunțat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul unui ședințe la care au participat reprezentanți ai mediului de afaceri. Ministrul a menționat că, la elaborarea proiectului s-a depus efort pentru ca acesta să corespundă tuturor așteptărilor persoanelor interesate, care se vor călăuzi în anul viitor de acest document important.

Politica fiscală și vamală pentru anul viitor este axată pe 3 principii: asigurarea plasării echitabile a poverii fiscale între mediul de afaceri și persoanele fizice, pentru a evita derapările de la o categorie de contribuabili la alta simplificarea activității contribuabililor și evitarea dezechilibrului la nivel de venituri bugetare, a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, unde a fost prezentat proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. După cum a menționat ministrul, în proiect sunt incluse măsuri care diminuează presiunile fiscale pe anumite compartimente, dar există alți factori care sporesc presiunea la contribuabilii cu venituri sporite, care vin să compenseze micșorarea veniturilor ce vor fi înregistrate de primele acțiuni.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 8 alin. (2) lit. e) al Codului fiscal (CF), contribuabilul este obligat să achite la buget, la timp şi integral sumele calculate ale impozitelor şi taxelor, iar în cazul în care contribuabilul nu respectă obligațiile menționate, în corelare cu prevederile imperative ale art.229 alin. (2) al CF, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) este în drept de a emite dispoziții privind suspendarea operațiunilor la conturile bancare ale contribuabilului.

Guvernul a aprobat Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2019-2021)”. Potrivit ministrului Finanțelor, Ion Chicu, acesta a fost elaborat reieșind din prevederile Legii cu privire la datoria sectorului public, garanția de stat și recreditarea de stat. Documentul constituie o continuare a programului Managementul datorie de stat pe termen mediu pentru anii 2018-2020, fiind revizuit pentru orizontul 2019-2021, în concordanță cu prognozele datoriei de stat pe termen mediu și prognoza actualizată a indicatorilor macro-economici furnizată de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

În ultima ședință plenară în mandat deplin al Parlamentului deputații au votat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2019. Președintele comisiei economie, buget și finanțe, Ștefan Creangă, a precizat că proiectul a fost elaborat în baza prognozei dezvoltării economiei în anii 2019-2021 și a obiectivelor bugetar-fiscale pe anul 2019, ca rezultat al reformei fiscale, care a fost implementată începând cu 1 octombrie 2019.

Conform art. 3 din Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe nr. 1466/1998, agenții economici rezidenți ai RM, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sunt obligaţi să înregistreze în conturile lor din băncile licențiate ale RM încasările de la export, sumele transferate în avans pentru importul neefectuat, să efectueze importul de mărfuri şi servicii în urma plăţilor pentru import sau să repatrieze mijloacele băneşti şi/sau materiale în urma altor tranzacţii economice externe (în continuare – repatrierea mijloacelor băneşti şi materialelor) în termenele stabilite. Nerespectarea lor se sancţionează cu amendă, aceasta fiind aplicată agenţilor economici.

La efectuarea transferului bancar debitorul nostru a indicat eronat destinaţia plăţii (o mică parte era împrumut, partea mai mare – datorie conform facturilor fiscale pentru marfa furnizată), specificând toată suma drept restituirea împrumutului. Putem întoarce suma pentru ca la transferul repetat să fie indicată corect destinaţia plăţii?

Conform prevederilor art. 140 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Lege), dacă are o creanță față de debitor născută anterior datei deschiderii procedurii, creditorul înaintează în scris creanța, indiferent de tipul ei, printr-o cerere de admitere a creanțelor adresată instanței de judecată care examinează cauza de insolvabilitate a debitorului. Cererile de admitere a creanțelor se consemnează într-un registru, care se păstrează în instanță.

Comercializarea contra unei sume de bani sau transmiterea cu titlu gratuit de către persoanele fizice altor persoane a tichetelor de masă se va sancționa cu amendă de la 20 la 100 u.c. aplicată persoanei fizice. În Monitorul Oficial din 24 august curent a fost publicată legea ce prevede sancțiuni pentru încălcarea legislației cu privire la tichetele de masă.

Publicația periodică ”Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea articolelor ce aduc utilizatorilor noștri claritate în modul de aplicare a prevederilor Codului civil modernizat, care va intra în vigoare din 1 martie 2019. Amintim că primul articol a fost plasat de noi imediat după adoptarea în lectura a doua a acestui important act. Al doilea articol, tematica căruia este regimul contractului de vânzare-cumpărare, a fost oferit cititorilor la inceputul lunii ianuarie curent, iar astăzi vă prezentăm aspectele ce țin de mijloace de apărare ale creditorului în caz de neexecutare a obligației.

Întreprinderea de proiectare a transferat unei companii avans pentru lucrări care au fost efectuate, dar nu a fost predate prin act și nu a fost eliberată factura fiscală. Cum se poate de închis avansul, cu toate că suma contractului este mai mare? Directorul companiei date a dispărut, este în căutare și procese de judecată. Avansul a fost transferat cu 2 ani în urma și nu știm cum să închidem cel puțin suma avansului.

Elementele indispensabile pentru realizarea practicilor durabile de gestionare a datoriei de stat, elaborate de către Banca Mondială și stabilite în metodologia DeMPA, instrument de evaluare a performanței managementului datoriei, au fost puse la baza Proiectului hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2019-2021)”. Acesta a fost elaborat de Ministerul Finanțelor și este propus pentru consultări publice. Principalul obiectiv al managementului datoriei de stat este de a asigura necesitățile de finanțare ale deficitului bugetului de stat la nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu și lung în condițiile limitării riscurilor implicate.

[modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art. 116 din Codul fiscal prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 138 din 17 iunie 2016, în vigoare 01.01.2017)] (în vigoare până la data 01.01.2017) Cum se va reflecta de către furnizor și cumpărător suma TVA aferentă unei datorii compromise? Răspunsul este perfectat în conformitate cu explicaţiile prezentate de către Ministerul Finanțelor nr.14/4-13/185 din 30.09.2014.

Partea I Stimați cititori, vă propunem partea a II a articolului Principalele aspecte la determinarea obligațiilor fiscale cu privire la impozitul pe venit ale agenţilor economici aferente perioadei fiscale 2019.

Conform prevederilor art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2017 (în continuare – Lege), prin noțiunea de masă debitoare se înțeleg bunuri, inclusiv mijloace băneşti în numerar şi fără numerar, în monedă națională şi în valută străină, aflate în proprietatea debitorului la data intentării procesului de insolvabilitate, dobândite sau recuperate pe parcursul acestuia, cu excepția bunurilor care, potrivit legii, nu sunt pasibile de executare silită. În cadrul procesului de insolvabilitate, una dintre atribuțiile principale ale administratorului insolvabilității, în temeiul prevederilor art. 66 alin. (1) lit. j) din Lege, este organizarea şi vânzarea la licitație sau prin negocieri directe a bunurilor din patrimoniul debitorului în conformitate cu prezenta lege.

Serviciul Fiscal de Stat, în scopul determinării venitului impozabil estimat din surse indirecte, a modificat prevederile Ordinului nr. 427 din 21 august 2018. Astfel, organele cadastrale teritoriale, deţinătorii registrelor de valori mobiliare, notarii publici vor prezenta autorității fiscale informația necesară atât în privința persoanelor fizice rezidente, cât și nerezidente. Ceilalți furnizori de informații vor prezenta datele necesare doar de persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova. Ordinul nr. 663 din 11 decembrie 2018 a fost publicat vineri, 28 decembrie 2018, în Monitorul Oficial și sunt aplicate din 1 ianuarie 2019.

Funcționarul vamal va indica date suplimentare în Formularul tipizat TV-28, care se eliberează persoanelor fizice ce trec frontiera vamală şi serveşte pentru legiferarea valutei străine introduse în Republica Moldova (bancnote, monede), a documentelor de plată (cecuri, acreditive), metalelor preţioase (aur, argint, platină, alte metale), pietrelor scumpe (diamante, briliante, rubine, smaralde, safir, perle), a bijuteriei din metale preţioase şi din pietre scumpe, deşeurile acestora, după completarea declaraţiei vamale DV-6.