La data de 1 ianuarie 2024 au intervenit unele ajustări în prezentarea formularului tipizat Informația privind stabilirea drepturilor sociale și medicale aferente raporturilor de muncă (Forma IRM19) aprobată prin Ordinul ministrului Finanțelor nr. 126/2017 (în continuare – Informația IRM19).

Platformele de finanțare participativă (crowdfunding) ar putea deveni instrumente de atragere a economiilor cetățenilor aflați peste hotare și platforme de investiții pentru capitalul aflat deja în țară. Start-up-urile și ÎMM-urile ar avea o alternativă mai accesibilă de finanțare ce ar putea genera noi locuri de muncă. Totuși, în Republica Moldova un cadru normativ special pentru prestarea serviciilor de finanțare participativă nu a fost elaborat, iar dezvoltarea acestuia a fost abordată în cadrul Fintech Moldova Conference 2021, dedicată transformărilor digitale ale ecosistemului financiar.   „Legislația națională prevede doar o definiție a finanțării participative ce acoperă o singură categorie a acestui domeniu. Această prevedere este insuficientă

Proiectul de lege  (pachetul de legi nr.1) ce se referă la digitalizarea economiei a fost prezentat și discutat astăzi, 14 septembrie, în cadrul unor audieri publice organizate de comisia parlamentară economie, buget și finanțe. Reamintim că proiectul a fost elaborat pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru și prevede ajustarea a circa 30 de acte legislative (Codul muncii, Codul civil, Legea privind protecția consumatorilor, Legea privind comerțul electronic, Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, Legea privind achizițiile publice etc.)

Pe agenda ședinței secretarilor generali din 5 noiembrie a fost inclus un proiect  de modificare a unor hotărâri ale Guvernului, scopul fiind simplificarea și ajustarea mecanismului de organizare și funcționare a „Moldova IT park”, precum și facilitarea interacțiunii dintre administrația Parcului și rezidenții acestuia.   Astfel, se propune ca la elaborarea bugetului, programului de activitate și programului de dezvoltare al Parcului IT să participe și Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Primăria Chișinău propune pentru consultări publice proiectul deciziei Consiliului municipal cu privire la aprobarea Regulamentului privind acordarea ajutorului financiar pentru unele categorii de cetățeni din municipiul Chișinău la efectuarea plăților pentru resursele energetice și serviciile comunale.   Potrivit documentului, beneficiari de ajutor financiar vor fi stabilite persoanele defavorizate cu trai permanent în municipiu, al căror venit global mediu lunar pentru 12 luni precedente de la data depunerii cererii nu a depășit suma de 3000 lei și, ca excepție, familiile tinere, al căror venit global mediu lunar pentru 12 luni precedente de la data depunerii cererii nu a depășit suma de 5000 lei per persoană.

Conform cadrului normativ în vigoare, entităţile economice care au aderat la Parcul IT din Republica Moldova declară şi plătesc contribuţiile de asigurări sociale

Potrivit datelor oficiale, doar 47% dintre companiile mici și mijlocii supraviețuiesc în primul an după înființare și doar 40% – după al doilea an. Totodată, IMM tind să fie concentrate în sectoare cu valoare adăugată scăzută, cum ar fi comerțul și repararea vehiculelor (37,5%), activitățile profesionale, științifice și tehnice (8,7%) și industria prelucrătoare (8,5%).   Pentru crearea unui mediu de afaceri favorabil prin înregistrarea unor progrese semnificative în domenii critice relevante pentru dezvoltarea antreprenoriatului și îmbunătățirea competitivității locale și internaționale a IMM-urilor autohtone a fost elaborat Programul

Astăzi, 16 noiembrie, a fost lansată platforma de instruire la distanță pentru  comunitatea de afaceri de pe ambele maluri ale Nistrului www.academy.chamber.md. Platforma a fost dezvoltată la inițiativa Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) cu asistența financiară a Suediei și Marii Britanii în cadrul proiectului „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade), implementat de PNUD.

Proiectul de lege cu privire la publicitate, care va substitui actuala lege ce reglementează acest domeniu, aprobată încă în anul 1997, a fost votat în prima lectură de către Parlament.   Proiectul prevede excluderea din legislație a sintagmei „publicitatea socială” și înlocuirea cu „mesaj de interes public”, fiind creat regimul juridic al acestor mesaje ce vor fi coordonate cu un Consiliu privind mesajele de interes public, structura, modul de organizare și funcționare ale căruia vor fi aprobate de Guvern. Consiliul, în baza propunerilor entităților din sectorul de stat, va elabora și propune spre aprobare Executivului planul difuzării mesajelor de interes public.

Plățile fără numerar efectuate de cetățenii Republicii Moldova, în special a celor înregistrate pe platforme de comerț electronic, au fost în creștere în anul 2020, fiind înregistrate 70,3 mil. de plăți în valoare de 21,8 mld. lei. Circa 11 mil. de plăți au fost efectuate fără prezența fizică a cardului, pe platforme de comerț electronic, ceea ce constituie 15,7%, dintre care 2,7 mil. operațiuni au fost efectuate pe platforme de e-comerț în Moldova (majorându-se cu 50%, iar valoarea acestora a atins 1,2 mld. lei) și 8,3 mil. – pe platforme e-comerț peste hotare (în diminuare cu 7,6%, suma achitată constituind 3,6 mld. lei), comunică Banca Națională a Moldovei.

Casa Națională de Asigurări Sociale atenționează plătitorii de contribuţii supra  unor aspecte ce ţin de corelarea datelor declarate în dările de seamă aferente asigurărilor sociale de stat.   Astfel, angajatorul este obligat să declare situaţiile aferente relaţiilor de muncă prin intermediul formularului IRM 19 „Informație privind stabilirea drepturilor sociale şi medicale aferente raporturilor de muncă". Art. 5 alin (1¹) din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale prevede că angajatorii, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sunt obligaţi să prezinte pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică, cu aplicarea semnăturii digitale, informaţia aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale şi medicale,

Ocuparea incluzivă și productivă pentru tineri, sporirea protecției în muncă și un dialog social mai eficient sunt prioritățile noului Program de Țară pentru Muncă decentă, ce se propune a fi aplicat în perioada 2021-2024. Documentul a fost aprobat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.   Astfel, Programul prevede realizarea următoarelor acțiuni:   Adoptarea noii Strategii Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (SNOFM), sensibilă la dimensiunea de gen și cu accent pe tineri; Performanța mai bună a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă; Un sistem operațional de anticipare a necesarului de calificări și o strategie de învățare pe tot parcursul vieții;

Peste 50 de proiecte de asistență externă care cad sub incidența tratatelor internaționale, la care țara noastră este parte și vor derula pe teritoriul Republicii Moldova, vor beneficia de aplicarea facilităților fiscale și vamale aferente realizării acestora, avându-se în vedere aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale și pentru efectuarea procedurilor vamale, taxe pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, precum şi de aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru mărfurile şi serviciile destinate acestora.   În Monitorul Oficial din 4 iunie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 72 din 26 mai 2021 privind modificarea și completarea HG 246/2010.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), al cărui fondator este Ministerul Finanțelor, oferă autorităților și instituțiilor publice bugetare instrumente electronice moderne de ținere a evidenței contabile. Aceste instrumente se regăsesc în Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice bazat pe platforma 1C (SIIECAP), elaborat și administrat de CTIF. La începutul anului curent, acest sistem informatic era utilizat de peste o mie de autorități și instituții publice bugetare din țară. Mai mulți contabili care utilizează SIIECAP afirmă că acest sistem le-a ușurat munca, oferindu-le posibilitatea să efectueze rapid, cu ajutorul instrumentelor electronice, procesarea documentelor primare, introducerea informației în rapoartele financiare și expedierea acestora în adresa instanțelor de resort.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a inclus în proiectul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 recomandările părților interesate în domeniul infrastructurii și dezvoltării regionale și propune repetat proiectul pentru consultări publice.   Astfel, în domeniul comunicațiilor obiectivul major este dezvoltarea infrastructurii de comunicații pentru a asigura accesibilitatea, calitatea și fiabilitatea serviciilor digitale, cu majorarea accesului la internet la puncte fixe de la 73% la 77% din numărul gospodăriilor, reducerea cu cel puțin 30% a tarifului  maxim pentru utilizatorii serviciului de roaming care călătoresc în statele Parteneriatului Estic și a tarifelor la roaming pentru cel puțin o țară din UE etc.

Compania a redus activitatea și a fost luată decizia de a transmite drepturile pentru executarea contractelor de prestări servicii, aflate în derulare, către altă companie, cu acordul beneficiarului. Ca rezultat, a fost încheiat un contract de transmitere a drepturilor și obligațiilor, ce decurg din 3 contracte de prestări servicii, precum și de transmitere a drepturilor de transfer a angajaților, care lucrau la executarea acestor contracte de prestări servicii.

În contextul implementării măsurilor de îmbunătățire a eficacității cheltuielilor bugetare, dezvoltării și utilizării metodelor de finanțare a cheltuielilor orientate către rezultat, utilizării eficiente și transparente a mijloacelor bugetare în conformitate cu prioritățile politicii statului, sarcina principală

Astăzi, 16 septembrie 2021, are loc prima zi a conferinței fiscale e-TAXCON'21. Evenimentul este organizat de Camera Americană de Comerț din Moldova (AmCham), în parteneriat cu Camera Consultanților Fiscali din România. P.P. ”Monitorul fiscal FISC.md” este partenerul informațional al evenimentului. Astfel, în prima zi a conferinței, cei circa 500 de participanți au oportunitatea de a participa la sesiuni în cadrul cărora vor fi discutate aspecte ce vizează politicile fiscale și efectul macroeconomic al acestora, efectele fiscale ale unei societăți digitale fără numerar, dar și munca de la distanță și provocările fiscale asociate acestui fenomen.

În Monitorul Oficial din 15 iulie 2022 a fost publicată Legea nr. 160 din 7 iulie 2022 pentru modificarea unor acte normative fiind operate modificări în Legea nr. 22/2018 privind executarea unor activităţi necalificate cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri (în continuare Legea nr. 22/2018) şi în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare Legea nr. 489/1999).

Consolidarea culturii fiscale în Republica Moldova din perspectiva factorilor politici, economici, sociali și culturali este una din prioritățile Serviciului Fiscal de Stat pentru următorii ani, fiind inclusă în Strategia  de deservire a contribuabililor pentru anii 2021-2026  plasată recent pe pagina autorității.   Strategia stabilește obiectivele ce vor duce la dezvoltarea/perfecționarea procesului de deservire a contribuabililor, simplificarea unor activități și procese exercitate nemijlocit de către contribuabili, optimizarea sistemului de comunicare și crearea condițiilor optime pentru cetățeni.