Discuțiile privind digitizarea economiei naționale continuă pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Astăzi, în cadrul unei ședințe online, au fost prezentate rezultatele studiului „Moldova Rapid e-Commerce Review” elaborat cu suportul USAID.   Studiul a început în luna iulie curent, fiind realizat de o echipă formată din experți locali și internaționali, fiind organizate peste 40 de întâlniri cu reprezentanți ai ministerelor, autorităților de reglementare, partenerilor de dezvoltare, asociațiilor, furnizorilor de telecomunicații și de plăți, IMM-urilor și operatorilor de comerț electronic. Întâlnirile au avut ca scop aprecierea obstacolelor critice pentru dezvoltarea comerțului electronic.

Aducem la cunoștința exportatorilor din Republica Moldova că autoritățile din România au adoptat decizia cu privire la asigurarea culoarelor „verzi” pentru mijloacele de transport auto de marfă care tranzitează teritoriul țării vecine. Ținând cont de evoluția epidemiologică de răspândire a virusului COVID-19, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor împreună cu Ministerul Afacerilor Interne a României informează că, în contextul discuțiilor purtate la nivel european cu privire la asigurarea unor culoare de tranzit pentru transportul de marfă care să permită operatorilor din industria de profil atât din statele membre ale UE cât și NON UE, să își desfășoare activitatea în condiții normale, au decis stabilirea a cinci trasee de tranzit pe teritoriul României.

Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) anunţă că doar în zilele de 7 și 8 aprilie, între orele 7.30 și 15.00, casele teritoriale de asigurări sociale vor recepţiona acte pentru stabilirea indemnizaţiei de maternitate. Excepţie vor constitui CTAS Soroca și CTAS ŞtefanVodă, dat fiind că în orașele respective este stabilit un regim special de carantină.

Contextul economic global, precum și cel național, a reflectat necesitatea efectuării unor intervenții pe dimensiunea reglementărilor fiscale și vamale în vederea promovării unui sistem de impozitare care să asigure: consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice, în special urmare majorării cheltuielilor pe domeniul sănătății și protecției sociale; creșterea veniturilor disponibile ale populației, în special a familiilor cu copii; echitate și simplitate în procesul de conformare, raportare și achitare a impozitelor.  

Ieri, 18 martie, prim-ministrul Ion Chicu a discutat problema efectelor evoluției situației epidemiologice asupra economiei naționale cu un grup de asociații de business. Reprezentanții mediului de afaceri au venit cu informații despre impactul asupra agenților economici al restricțiilor impuse în contextul răspândirii COVID-19. În cadrul ședinței a fost făcut un schimb de opinii referitor la modul în care ar putea fi susținuți oamenii de afaceri să depășească cu pierderi minime criza provocată de situația epidemiologică.

Conform datelor provizorii  privind evoluţia conturilor internaţionale ale Republicii Moldova în trimestrul I 2020publicate de Banca Națională a Moldovei, deficitul contului curent al balanței de plăți a RM, în trimestrul I 2020, s-a redus comparativ cu cel înregistrat în ianuarie-martie 2019 atât ca valoare absolută, cât și relativ la PIB. Deficitul a constituit $188,80 mil., în scădere cu 20,9 la sută. Raportat la PIB, contul curent a constituit -7,6 la sută (față de -9,9 la sută în trimestrul I 2019). Această dinamică a fost determinată de majorarea excedentelor înregistrate la veniturile primare și secundare, în timp ce balanțele bunurilor și serviciilor s-au deteriorat.

Politici aferente activității de întreprinzător Extinderea infecției COVID-19 provoacă efecte negative asupra economiei mondiale prin reducerea circuitului de bunuri și servicii, respectiv, a consumului, investițiilor și comerțului internațional. Economia națională nu este o excepție de la aceste evoluții, fiind în fața unor provocări asupra sistemului de sănătate și cel economic fără precedent. Astfel, conform prognozei actualizate pentru anul 2020, PIB-ul național va înregistra o descreștere în termeni reali, față de anul 2019, cu 3,0%, exporturile – cu 3,8% și importurile – cu 7,6%. În aceste condiții, se impune necesitatea implementării unor politici menite să atenueze efectele negative ale răspândirii infecției COVID-19 asupra sectorului privat.

Apărarea intereselor legitime ale salariaţilor care au avut de suferit în urma accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale este una dintre direcţiile principale ale politicii de stat în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme legale în vigoare cu privire la garanții în cazul unor accidente de muncă şi boli profesionale.

Economia modernă se deosebește prin interesul de a crea sau produce valoare prin utilizarea rațională şi eficientă a resurselor. În condițiile Republicii Moldova, care dispune de resurse naturale minime, realizarea acestei sarcini este de o importanţă majoră. Gestionarea şi folosirea eficientă a resurselor și potenţialului de producţie impune crearea unui cadru organizațional la agenții economici din sfera de producţie (inclusiv entitățile care desfășoară activitate agricolă).

Rezultatele unui studiu realizat de Camera de Comerț Americană (AmCham) în perioada 30 martie – 6 aprilie 2020 (amintim că chestionarul a fost publicat și pe paginile noaste), în baza informațiilor furnizate de 315 companii din toate sectoarele economiei naționale, producători de bunuri și furnizori de servicii a fost prezentat în cadrul unei ședințe online, la care au participat reprezentanții Ministerului Economiei și Infrastructurii, ai AmCham și ai Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Scopul studiului este estimarea impactului asupra mediului privat produs de situația epidemiologică COVID-19, dar și a provocărilor pe care le anticipează business-ul în viitorul imediat.

Importanța sistemului de impozitare este determinată, în esență, de finalitatea acestuia, și anume de realizarea cheltuielilor bugetare. Or, scopul principal al sistemului de impozitare este de a genera venituri suficiente pentru asigurarea finanțării cheltuielilor bugetare, ce au menirea de a pune în practică prioritățile statului în diverse domenii de ordin social, economic, educațional etc. Astfel, este de neimaginat existența unei societății fără ordine publică, justiție, protecție socială și medicală, educație etc., iar singurul instrument de realizare a acestora fiind sistemul de impozitare.

Evoluțiile economice naționale și internaționale, concurența internațională au determinat și determină în continuare necesitatea unor noi concepte vamale, fapt ce impune integrarea lor în noul Cod vamal (CV), consideră autorii proiectului CV rescris care a fost examinat și aprobat în cadrul ședinței de Guvern din 8 iulie curent.   Proiectul CV conține 11 titluri, fiecare fiind divizat în capitole și, conform autorilor, vine cu norme juridice noi, precum și introduce noi concepte legislative.   Astfel, în titlul I, în partea ce ține de reprezentarea în vamă, în proiect au fost transpuse prevederile CV al UE cu privire la liberalizarea acestei activități, fiind propusă desfășurarea activității de broker prin eliberarea autorizației de către Serviciul Vamal.

Casa Națională de Asigurări Sociale anunță că restricţionează parțial, până la sfârșitul lunii martie, accesul persoanelor în incinta subdiviziunilor sale teritoriale. În perioada indicată în CTAS vor fi deserviţi doar cetăţenii care depun cereri pentru stabilirea pensiilor şi prestaţiilor sociale. Termenul indicat de restricţionare poate fi revizuit în funcţie de situaţia epidemiologică din ţară. Noul program de activitate este elaborat în temeiul Hotărârii nr.7 din 13 martie 2020 a Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică privind constatarea gradului de alertă Cod roşu la nivel naţional referitor la situaţia epidemiologică a infecţiei cu COVID-19, precum şi pentru asigurarea securităţii şi protecţiei sănătăţii angajaţilor şi beneficiarilor CTAS.

Pachetul de legi pro-business pentru unii este o evoluție firească și multașteptată, pentru alții – o revoluție. Indiferent de aprecieri, avem o nouă realitate, căreia trebuie să ne conformăm. Despre provocări și reticență, creșterea economică și baza fiscală, așteptările mediului de afaceri și ale guvernării am discutat cu secretarul general de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu. — Dle Chicu, care au fost cele mai mari provocări pentru Dumneavoastră, la revenirea în cadrul Ministerului Finanțelor în calitatea de secretar general de stat?

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” vă invită să participați la cea de-a XXI-a ediție a conferinței MEGA „Concluziile anului economic 2019 și prognoze pentru 2020/2021”. Evenimentul va avea loc pe 30 ianuarie 2020, în sala de conferință a Hotelului „Regency” începând cu ora 10:00. În cadrul conferinței, Expert-Grup va lansa revista economică MEGA (Moldovan Economic Growth Analysis, în română Analiza Creșterii Economice a Republicii Moldova), care explică tendințele macroeconomice și sectoriale conturate pe parcursul anului 2019 și va oferi prognoza principalilor indicatori economici pentru 2020-2021.

Preţurile de consum în luna februarie 2020, comparativ cu luna februarie 2019, au înregistrat o tendinţă de creştere cu 6,41%. Totodată, în februarie 2019 faţă de februarie 2018 acest indicator a înregistrat o creștere ce 2,38%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Indicele preţurilor de consum în februarie 2020 faţă de ianuarie 2020 a constituit 99,98%. Tendinţa negativă a evoluţiei preţurilor medii cu 0,02% a fost determinată de micşorarea preţurilor la mărfurile nealimentare cu 0,44% și de micșorarea tarifelor la serviciile prestate populației cu 0,04%.

Directorul interimar al Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), Vitalie Coceban, a convocat într-o ședință vineri, 17 ianuarie, șefii subdiviziunilor CTIF ce prestează servicii de suport al infrastructurii tehnice a Serviciului Vamal pentru a examina oportunitățile dezvoltării și îmbunătățirii calității serviciilor prestate. În cadrul ședinței, șefii de subdiviziuni au informat directorul CTIF despre evoluția indicatorilor înregistrați anul trecut, problemele existente pe unele segmente de activitate și au formulat un set de propuneri pentru remedierea deficiențelor, precum ar fi modernizarea mijloacelor tehnice din dotarea antrepozitelor vamale, reparația pistelor de acces la unele posturi de măsurare ale CTIF amplasate în punctele de trecere a frontierei de stat, majorarea salariilor unor categorii de angajați.

Situația în domeniul investițiilor în contextul crizei pandemice a fost abordată în cadrul unei videoconferințe, cu participarea Ministrului Economiei și Infrastructurii, Sergiu Railean și echipa de experți a proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova pe politici economice”, implementat cu suportul GIZ. În cadrul discuțiilor, experții au menționat că situația de criză provocată de pandemia COVID-19 a schimbat planurile investitorilor locali și străini. În majoritatea țărilor europene, în primele luni ale anului curent se înregistrează o reducere a activităților investiționale.

În cadrul unei ședințe la Ministerul Finanțelor, pe 24 ianuarie 2020 Serviciul Fiscal de Stat a raportat despre activitatea autorității în anul 2019. Ședința a fost prezidată de secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc. Raportul a fost prezentat de directorul SFS, Ludmila Botnari, care a menționat că anul 2019 a fost unul important pentru activitatea SFS, fiind marcat de acțiuni și realizări menite să perfecționeze activitatea în domeniul administrării fiscale.

În anul 2019, țara noastră a exportat mărfuri în sumă totală de $2,8 mld., cu 2,7% mai mult decât în anul 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $2,0 mld. sau 71,9% din total exporturilor, fiind în creștere cu 7,9% față de un an mai devreme. Totodată, reexporturile de mărfuri străine au însumat $781,5 mil., ceea ce reprezintă 28,1% din totalul livrărilor, fiind cu 8,5% mai mici comparativ cu anul 2018. Reexporturile de mărfuri după prelucrare (îmbrăcăminte, încălțăminte și părți de încălțăminte, cabluri coaxiale, părți de scaune, jucării etc.) au deținut 19,6% în totalul exporturilor, iar reexporturile clasice de mărfuri, care nu au suferit transformări esențiale (medicamente, țigarete care conțin tutun, distilate de vin, mobilier) – 8,5%.