В прошлом году доходы от приватизации в Молдове составили 160,4 млн леев. Это вдвое меньше, чем было получено в 2016 г. (321,4 млн леев), но в 4,4 раза больше, чем в 2015 г. (36,7 млн леев). Такие данные Агентство публичной собственности представило в своем годовом отчете о разгосударствлении публичной собственности за 2017 г., доходах от приватизации и расходах на процесс разгосударствления. В 2017 г. было организовано три раунда приватизации госсобственности, на которых было выставлено на продажу 25 пакетов акций на аукционы на Фондовой бирже, 16 объектов — на коммерческие конкурсы, 29 объектов — на аукционы с молотка, 3 объекта — на инвестиционные конкурсы. Большая их часть выставлялась на приватизацию повторно. В результате было приватизировано 16 объектов из 73 предложенных.

ICS Draexlmaier Automotive va realiza în 2018 un proiect investițional în subzona Cahul din cadrul Zonei Economice ”Bălți” în valoare de circa 30 mil. euro. Cea de-a patra fabrică de producere a cablajului electric pentru automobile a companiei Draexlmaier Group în Republica Moldova,

Notă: Acest articol este al doilea din seria de articole dedicate impozitării persoanelor fizice și juridice străine pentru activitatea în țara noastră, inclusiv prin prisma convențiilor de evitare a dublei impuneri la care Republica Moldova este parte. ENTITATE STRĂINĂ

Tinerii antreprenori vor putea accesa în continuare credite cu dobândă redusă prin intermediul Programului „Facilitatea de Creditare a Tinerilor”, fondurile de finanțare în acest sens fiind suplinite cu 100 mil. lei pentru anul 2020. Rata maximă pentru beneficiari nu va depăși 6,5%. Programul extins are scopul de a susține tinerii antreprenori în capitalizarea inițială a afacerilor sale private, de a crea noi locuri de muncă, ținând cont de necesitatea acordării sprijinului suplimentar acestora prin reducerea dobânzilor la creditele noi contractate prin băncile comerciale.

Programul ”Facilitatea de Creditare a Tinerilor”, lansat la inițiativa Ministerului Finanțelor, are deja 130 de beneficiari și s-a extins în 28 de raioane ale țării. După 10 luni de activitate, suma creditelor acordate tinerilor antreprenori este de 85,3 milioane de lei. Majoritatea beneficiarilor au investit acești bani în procurarea tehnicii agricole, echipamente pentru sisteme de irigare de scară mică, îngrășăminte minerale, utilarea camerelor frigorifice, sere, material săditor, semințe, conectare la rețele electrice și apeduct, utilaje de fabricare a mobilei, etc.

Expoziția națională „Fabricat în Moldova” a deschis ușile pentru vizitatori. Pe lângă vizitarea spațiilor expoziționale din cele 3 pavilioane, oferă un amplu program de afaceri. Astăzi, 29 ianuarie 2020, în cadrul acestuia au fost prezentate cele mai importante modificări ale legislației fiscale. Şefa Direcției generale metodologia impozitelor și taxelor din cadrul Serviciului Fiscal de Stat, Olga Golban, a trecut în revistă prevederile noi ce sunt aplicate începând cu anul 2020 și care vor avea impact asupra mediului de afaceri.

Introducere Clasificarea mărfurilor reprezintă un element de bază al activității vamale și e necesară a fi efectuată pentru stabilirea valorii în vamă a mărfurilor, taxării și perceperii plăților vamale, asigurării statisticii vamale privind comerțul exterior. Clasificarea lemnului și a articolelor din lemn este un subiect actual al activității vamale datorită faptului că lemnul reprezintă categoria de marfă pentru care cererea în circuitul comercial rămâne în creștere.

Întreprinderile și organizațiile înregistrate în Republica Moldova indiferent de forma de proprietate, precum și persoanele fizice care produc bunuri materiale sau prestează servicii pe teritoriul țării, sunt invitate să participe la concursul „Marca comercială a Anului”, organizat de Camera de Comerț și Industrie în parteneriat cu Agenția pentru Proprietatea Intelectuală. Acesta a fost lansat astăzi, 5 februarie, în cadrul unei conferințe de presă. Pretendenții urmează să depună dosarul de participare până la 1 aprilie 2020, la sediul CCI. Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț, a menționat că, în acest an, a fost simplificată procedura de prezentare a pachetului de documente, fiind stabilit un număr mai mic de acte.

Agenții economici, care activează în domeniul fabricării și/sau păstrării, comercializării angro a alcoolului etilic și a producţiei alcoolice, vor depune declarația de fabricare și/sau de circulație și declarația de fabricare și/sau de circulație a producției alcoolice. Conținutul și forma declarațiilor va fi stabilită de către Guvern. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege privind modificarea unor acte legislative.

Întreprinderea închiriază în cadrul pieței comerciale două suprafețe care se află vizavi și conform obiectului contractului de locațiune sunt denumite „gherete”. În calitate de obiect comercial de la care, propriu-zis, se efectuează vânzările de mărfuri este destinată prima gheretă, iar a doua gheretă este utilizată în calitate de depozit și vitrină.

Republica Moldova a semnat până în prezent 14 acorduri bilaterale în domeniul securității sociale cu România, Portugalia, Bulgaria, Luxemburg, Austria, Estonia, Cehia, Polonia, Ungaria, Belgia, Lituania, Germania, Turcia și Republica Belarus. Acordurile prevăd o serie de garanții pentru cetățenii noștri care au desfășurat activitate legală în aceste țări. Despre prevederile de bază ale acordurilor internaționale în domeniul securității sociale s-a discutat în cadrul unui seminar organizat de Casa Națională de Asigurări Sociale pe platforma expoziției naționale „Fabricat în Moldova”.

Sectorul comerțului informal O problemă comună, adesea citată ca o problemă majoră în eficacitatea controlului evaluării, este sectorul comercial informal. Comerțul informal activează la diferite niveluri: de la mici întreprinderi individuale care tranzacționează mărfuri locale peste hotare până la operatori de rețele mai mari care realizează tranzacții în mai multe țări. În sensul prezentului articol „comerț informal” cuprinde, în principal, importatorii cu următoarele caracteristici esențiale: • tranzacții efectuate, de regulă, în numerar;

Recent, Curtea Constituțională a RM a examinat excepția de neconstituționalitate invocată asupra unor prevederi din art. 4 alin. (6) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal nr. 1054-XIV din 16.06.2000 (Legea nr. 1054/2000).

Restituirea TVA întreprinderilor ce produc pâine şi produse de panificaţie, exploataţiile de producţie a laptelui şi întreprinderilor ce prelucrează lapte şi produc produse lactate este reglementată de prevederile 101 alin. (3) din Codul fiscal. Alin. (5) al aceluiași articol stabileşte condiiţe de restituire a TVA, dacă depăşirea sumei TVA la valorile materiale, serviciile procurate se datorează faptului că subiectul impozabil a efectuat o livrare care se scuteşte de TVA cu drept de deducere. Până la 1 ianuarie 2020, regula generală aferent restituirii TVA stabilea că, TVA se restituie într-un termen ce nu va depăşi 45 de zile. Prevederi similare erau şi pentru restituirea accizei.

Stocurile, ca cele mai utilizate elemente contabile, provoacă întrebări specifice în practică, începând de la selectarea metodei de evaluare, modul de ținere, clasificare etc. În acest articol vom expune unele abordări generale în evaluarea curentă a stocurilor, în special în cazul aplicării metodei costului mediu1, inclusiv prin prisma modificărilor Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC) în vigoare din 1 ianuarie 2020. Conform pct. 10 SNC Stocuri, contabilitatea stocurilor se ține pe subdiviziuni în expresie cantitativă și valorică și/sau în expresie valorică pe unități de evidență cum ar fi: tipul (sortimentul), lotul, grupa omogenă de stocuri etc.

Conform modificărilor aprobate în legislația fiscală în cadrul politicii fiscale pentru anul 2020, au survenit și unele schimbări în aplicarea TVA și accizelor la efectuarea operațiunilor în/din magazinele duty-free (în continuare – operațiuni). Este de menționat că, aceste operațiuni includ următoarele tipuri de tranzacții: – plasarea mărfurilor în magazinele, barurile şi restaurantele duty-free conform legislației vamale; – livrarea mărfurilor de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova în magazinele, barurile şi restaurantele duty-free; – comercializarea mărfurilor în magazinele, barurile şi restaurantele duty-free.

Contractul cu o rețea mare de supermarketuri este deja în sine o realizare pentru furnizor. Însă lupta pentru accesul la cumpărător și atragerea atenției acestuia nu se finalizează cu încheierea unui astfel de contract.   În activitatea economică a producătorilor de bunuri din diferite domenii de activitate, inclusiv din ramurile panificației, agriculturii, industriei ușoare etc. entitățile deseori apelează la transferuri de plăți în favoarea distribuitorilor, rețelelor de supermarketuri (denumiți în practică „retaileri de produse”) cu scopul de a accelera procesul de vânzare cu amănuntul a bunurilor lor (vânzărilor retail).

Viceprim-ministrul, Octavian Calmîc, ministru al Economiei, a efectuat o vizită de lucru la ÎS Fabrica de Sticlă, unde s-a documentat cu procesul de lichidare a consecințelor avariei tehnologice din luna august 2016, soldate cu stoparea procesului de producție, acțiunile administrației întreprinderii privind depășirea situației de criză.

Modul de calculare a amortizării Prima parte poate fi vizualizată aici.   Potrivit cap. IV pct. 8 din Regulament, evidența mijloacelor fixe în scopuri fiscale se ține pentru fiecare obiect separat, aceeași regulă, după cum cunoaștem, se aplică în contabilitatea financiară. Evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale se realizează în baza Registrului privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, conform anexei nr. 1 la Regulament (pct. 9 din Regulament). Mai jos rezumativ în baza unui tabel prezentăm modul de calcul al amortizării mijloacelor fixe în contabilitatea financiară vis-a-vis de amortizarea în scopuri fiscale.

La art.250 din Codul penal (CP) este prevăzută răspunderea pentru transportarea, păstrarea sau comercializarea mărfurilor supuse accizelor, fără marcarea lor cu timbre de control sau timbre de acciz. Conform art. 119 alin. (1) din Codul fiscal (CF), accizul reprezintă impozitul de stat care se percepe, direct sau indirect, asupra unor mărfuri de consum1, iar prin comiterea infracțiunii prevăzute la art.250 alin. (1) din CP2 se aduce atingere relațiilor sociale cu privire la circuitul legal al mărfurilor supuse accizelor, ocrotite împotriva transportării, păstrării sau comercializării mărfurilor indicate fără marcarea lor cu timbre de acciz de modelul stabilit (sau altele decât cele de modelul stabilit), dacă aceasta a cauzat daune în proporții mari.