Conform prevederilor p.32 alin.(3) din Standardul Naţional de Contabilitate „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori şi evenimente ulterioare” eroarea comisă în oricare perioadă de gestiune precedentă şi depistată până la sfârşitul perioadei de gestiune curente (dar după semnarea situaţiilor financiare pentru perioada în care s-a comis eroarea), se corectează prin înregistrări de ajustare în luna în care s-a depistat eroarea. Corectarea erorilor contabile este condiţionată de faptul dacă acestea sunt semnificative sau nesemnificative. O eroare contabilă se tratează ca semnificativă, dacă ea, individual sau în comun cu alte erori din aceeaşi perioadă de gestiune, poate influenţa deciziile economice ale utilizatorilor luate în baza situaţiilor financiare.

Principii de aplicare Potrivit principiilor generale de determinare a valorii în vamă, prima și principala bază pentru stabilirea valorii în vamă este ,,valoarea de tranzacție”, aşa cum este definită în Articolul 1 din Acordul privind aplicarea Articolului VII al Acordului General pentru Tarife şi Comerţ, GATT 1994 (în continuare – Acord) și, respectiv, art. 11 din Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr.1380/1997).

Compania Naţională de Asigurări în Medicină anunţă că au fost remediate problemele tehnice apărute la achitarea primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) în sumă fixă prin intermediul oficiilor poştale.

La art.250 din Codul penal (CP) este prevăzută răspunderea pentru transportarea, păstrarea sau comercializarea mărfurilor supuse accizelor, fără marcarea lor cu timbre de control sau timbre de acciz. Conform art. 119 alin. (1) din Codul fiscal (CF), accizul reprezintă impozitul de stat care se percepe, direct sau indirect, asupra unor mărfuri de consum1, iar prin comiterea infracțiunii prevăzute la art.250 alin. (1) din CP2 se aduce atingere relațiilor sociale cu privire la circuitul legal al mărfurilor supuse accizelor, ocrotite împotriva transportării, păstrării sau comercializării mărfurilor indicate fără marcarea lor cu timbre de acciz de modelul stabilit (sau altele decât cele de modelul stabilit), dacă aceasta a cauzat daune în proporții mari.

Întreprinderea X are intenţia să deschidă un magazin social. Pentru aceasta are nevoie de un sponsor (întreprinderea Y) pentru a achita adaosul comercial al bunurilor vândute în magazin. Apar întrebările: 1. Ar putea fi întreprinderea Y sponsor pentru întreprinderea X în cazul în care directorul întreprinderii X este şi administratorul întreprinderii Y în baza unei procurii? 2. Conform legislaţiei în vigoare, întreprinderea Y ar putea beneficia de deducerea de 5% coform prevederilor art.36 Codul fiscal? 3. Care este modul de contabilizare al acestor operațiuni la ambele întreprinderi?

În nouă luni ale anului curent volumul total al vânzărilor serviciilor de acces la Internet mobil în bandă largă a sporit cu 29% și a însumat 664,5 mil. lei.

VENITURILE ENTITĂȚII STRĂINE. Partea II Partea I. CF prevede, în art.70, că întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obținut: în RM din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă; peste hotarele RM din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă, la determinarea venitului impozabil al nerezidenților: se va ține cont numai de venitul obținut în RM și se va permite deducerea numai a acelor cheltuieli, care vizează direct venitul menționat, supus impunerii în RM.

În Monitorul Oficial din 15 martie a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 141 din 27 februarie 2019 cu privire la aplicarea echipamentelor de casă și de control la efectuarea decontărilor. Prin această hotărâre au fost aprobate 3 regulamente noi ce țin de aplicarea echipamentelor de casă și de control la efectuarea decontărilor: Regulamentul cu privire la Registrul unic al echipamentelor de casă şi de control (ECC); Regulamentul cu privire la Comisia interdepartamentală pentru echipamentele de casă și de control și Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă și de control pentru efectuarea decontărilor în numerar sau prin alt instrument de plată.

La 31 octombrie 2018 activele EuroCreditBank au depășit 1 mld. lei. În raport cu perioada similară a anului trecut, creșterea activelor băncii a constituit 277,4 mil. lei sau 37,5%, fiind cea mai mare majorare din sistemul bancar al Moldovei, media constituind 5,1%. Totodată, portofoliul de credite și portofoliul de depozite au avut cea mai mare ascendenţă, cu o creștere de 47% și, respectiv, 63,4%. Cu referire la indicatorii generaţi pe compartimente specifice, ECB este printre liderii sectorului bancar la capitolul calității activelor, cu cea mai mică pondere a activelor neperformante raportate la fondurile proprii – 3,6%.   Despre calitatea activelor, creșterea portofoliului de credite, valorile instituționale și succesele înregistrate de bancă în ultima perioadă am discutat cu Oleg Holban, Președintele Comitetului de Conducere al BC EuroCreditBank S.A.

O simplă analiză a procedurilor de achiziții publice, în special a celor de lucrări, scoate în evidență faptul că numărul de operatori economici care au decis să depună o ofertă scade cu cât complexitatea lucrărilor, inclusiv valoarea estimată a acestora este mai mare.

BNM încurajează femeile de afaceri să fie mai îndrăznețe în a solicita și a accesa de la bănci produsele financiare de care au nevoie. Viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Cristina Harea, a participat marți, 27 noiembrie 2018, la conferința „Inovații care transformă businessul”, organizată la Chișinău de Echipa Consultanță pentru Micul Business BERD Moldova și alți parteneri internaționali, în cadrul inițiativei Ziua inovației pentru femei în afaceri. Cristina Harea a vorbit, în special, despre finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii și a antreprenorilor individuali, dar și despre utilizarea unor inovații și instrumente de plată noi, precum plățile prin internet și cele mobile etc. Viceguvernatorul băncii centrale a specificat că femeile, de obicei, sunt mai rezervate în a accesa credite, însă au o disciplină de plată mai bună decât bărbații.

Persoana juridică rezident al RM procură bilet la avion de la nerezidentul RM ți face achitare prin card bancar din Moldova. Aceasta este import de servicii și se impozitează cu TVA conform art.93 .9 CF, dacă toată tranzacția se efectuează prin internet din Moldova? Se achită impozitul la sursa de plată a nerezindentului conform art.91 din CF? Cum se procedează în astfel de situații la persoane juridice?

Actualmente, legislația vamală a Republicii Moldova este formată din Codul vamal (CV), Legea cu privire la tariful vamal, Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice, Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, alte acte legislative și normative elaborate întru executarea actelor legislative menționate și o serie de acte legislative sau normative de specialitate ce conțin, de asemenea, norme din domeniul vamal.

Procesul de elaborare a politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost încheiat prin adoptarea Legii nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 171/2019). Elaborarea și aprobarea proiectului de Lege nr. 171/2019 a fost ghidată de câteva aspecte importante, și anume: • stabilirea unor reguli clare de impozitare bazate pe simplitate în procesul de calculare și achitare a impozitelor și taxelor; • asigurarea unei previzibilități a politicii fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv; • stimularea proceselor economice; • extinderea bazei fiscale.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a prezentat astăzi, 27 septembrie, rezultatele activității inspectorilor ANSA pentru perioada 14 – 20 septembrie curent. Conform informaţiei, în perioada de referință a fost verificată conformarea cerinţelor impuse de către 21 de puncte de colectare a laptelui, 1 abator, 6 depozite frigorifice, 3 secții de prelucrare a cărnii, 1 piață agroalimentară și 3 magazine de comercializare a produselor din carne. Controlului au fost supuse o moară, o fabrică de producere a vinului, 2 unități de deshidratare a fructelor, 2 brutării și 3 unități de fabricare a uleiului vegetal.

Poate fi scutită de TVA întreprinderea municipală care se află în gestiunea primăriei, chiar dacă venitul ei anual e mai mare de 1,2 mil. lei? Sau poate există posibilitatea micșorării cotei TVA, deoarece cheltuielile sunt mai mari decât venitul și întreprinderea generează pierderi?

Depozitarul central unic al valorilor mobiliare (DCU) avansează în procesul de constituire și are deja un oficiu separat, situat pe adresa str. Bănulescu-Bodoni 57/1, mun. Chișinău. Cu această ocazie, conducerea Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și reprezentanții consiliului de supraveghere al DCU și-au dat întâlnire astăzi la sediul noii instituții pentru a vedea ce s-a reușit până acum. În cadrul vizitei, a fost prezentată echipa DCU și tehnologiile informaționale utilizate.

La compania „Magazin Alimentar” S.R.L — plătitoare de TVA, s-a defectat maşina de casă şi control. După reparaţie, nu a fost setată cota B în MCC și timp de 7 zile la comercializarea produselor în loc de cota TVA 8% s-a vândut la cota 0%. Cum vom face corectările în RMCC și cum vom prezenta Darea de seamă TVA pentru zilele în care nu s-au eliberat bonurile fiscale la cota 8%?

Potrivit art. 18 al. (4) al Legii nr. 289 din 22.07.2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare — Legea 289/2004) în redacţia actuală este stipulat că, în cazul în care mama sau tata (beneficiar de indemnizaţie) îşi reia activitatea în condiţiile timpului de muncă parţial, indemnizaţia nu se suspendă.

Contractele care au ca obiect două sau mai multe tipuri de achiziții — de bunuri, lucrări sau servicii și se atribuie în conformitate cu dispozițiile aplicabile pentru tipul de achiziție ce caracterizează obiectul principal al contractului respectiv reprezintă achiziții mixte. În Monitorul Oficial din 24 august curent a fost publicată Legea pentru modificarea și completarea Legii privind achizițiile publice.