La 7 aprilie 2014, BAA „GSP-Lex” a solicitat SRL „V”, în interesele SRL „E”, suspendarea activităţii domenului www.1000kv.md. Potrivit scrisorii ÎS „MoldData” nr. 204 din 8 august 2014, domenul menţionat a fost atribuit ca fiind vacant, iar temeiuri legale pentru ca ÎS „MoldData” să dispună anularea acestuia (o hotărâre judecătorească sau hotărâre a arbitrajului international) lipsesc. La 25 septembrie 2014 SRL „E” a depus la Consiliul Concurenţei plângerea nr. 1870, prin care a denunţat utilizarea paţială pretins ilicită de către SRL „V” a mărcii petiţionarului şi a solicitat sancţionarea reclamantului.

Partea I §7. TREI ÎNTREBĂRI-CHEIE Pentru practician, la aplicarea noului regim al clauzelor abuzive sunt decisive răspunsurile la următoarele trei întrebări-cheie: 1) cine este profesionist și cine este consumator? 2) când o clauză este individual negociată? 3) când o clauză este abuzivă? În cele ce urmează vom încerca să găsim răspunsul la ele prin prisma noilor reglementări.

Cum este sancționată transmiterea tichetului de masă persoanelor terțe? Conform art. 2721 alin. (1) din Codul contravențional, „se sancționează cu amendă de la 20 la 100 de unități contravenționale pentru comercializarea contra unei sume de bani sau transmiterea cu titlu gratuit altor persoane a tichetelor de masă pe suport de hârtie și/sau electronic”.

Poate entitatea să solicite numerele si diapazonul tichetelor de masă pentru un an calendaristic? Având în vedere că: — pe de o parte, legislația tichetelor de masă permite angajatorului să comande și să acorde salariaților tichete de masă doar în luna curentă, conform prezenței la muncă din luna precedentă; — iar pe de altă parte, la procesarea comenzii recepționate de la angajator, operatorul alocă diapazonul de serii numerice aferent numărului de tichete de masă comandat,

Lipsa marcajului produselor alimentare în limba de stat sau traducerea incorectă a acestuia, neindicarea tuturor ingredientelor utilizate la fabricarea produsului (inclusive a celor ce pot provoca alergii), indicarea eronată a componenților din rețetă, indicarea incorectă a masei nete a produselor sunt doar unele aspect depistate în cadrul controalelor ANSA la entitățile economice din domeniul alimentar, care sunt obligate să aplice prevederile Legii nr. 279 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare. Amintim, aceasta a intrat în vigoare la 12 ianuarie 2019. În procesul de implementare a Legii nr.279 atât operatorii din domeniul alimentației publice cât și inspectorii au depistat mai multe lacune, care au fost puse în discuție în cadrul unei ședințe organizate de Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. La discuții au participat reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și operatori din domeniu.

Produsele vor fi considerate ecologice dacă pe etichetă, pe materialele publicitare sau în documentele comerciale va fi notat termenul «ecologic». Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de lege privind producția agroalimentară ecologică și etichetarea produselor respective. Documentul stabileşte cadrul legal pentru activitatea ce ţine de obţinerea produselor agroalimentare ecologice la toate etapele de producție, procesare și distribuție, a controlului acestora, a utilizării în etichetare și în publicitate a indicațiilor aplicabile producției ecologice.

În Moldova există condiții avantajoase pentru investitorii care își doresc afaceri oneste și transparente. O demonstrează cifrele oficiale BNM, potrivit cărora, anul trecut influxul net de capital sub formă de investiții străine directe a constituit peste 196 de milioane dolari SUA, în creștere cu 31,3% față de 2017. Este vorba despre investitori din România, Marea Britanie, Olanda, Franța, Estonia, Italia, Rusia, Germania, Turcia și Luxemburg, care au luat decizia inspirată de a-și extinde sau de a pune bazele unui business în țara noastră. Activitatea lor de succes confirmă o dată în plus că Republica Moldova este o destinație din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini, ca urmare a unui șir de reforme fiscale, politici guvernamentale, implementate în ultimii ani, în diverse sectoare ale economiei naționale, dar și a eforturilor de promovare consolidate.

Noțiunile „Platts” (cotația pentru produsul petrolier principal, în conformitate cu European Marketscan, recalculată în monedă națională) și „marjă comercială specifică” (suma dintre profit și cheltuielile aferente activității de import și de comercializare a produselor petroliere principale (inclusiv costurile de transportare și de asigurare a produselor petroliere pe teritoriul altor țări, taxa pentru efectuarea procedurilor vamale și plata pentru emisiile de poluanți), calculată la 1 litru de produs petrolier) vor fi excluși din Legea privind piața produselor petroliere. În Monitorul Oficial din 12 decembrie curent a fost publicată legea ce conține modificări la o serie de acte legislative. Documentul prevede și modificarea art. 4 din Legea nr. 461, ce se referă la formarea prețurilor acestora.

Grupul Edenred, lider mondial în domeniul beneficiilor extra-salariale și al soluțiilor tranzacționale pentru companii, angajați și comercianți, lansează în Republica Moldova tichetele de masă pe suport electronic și prima soluție de plăți mobile cu tichetele de masă pe piața locală. Utilizatorii tichetelor de masă Edenred din Republica Moldova au de acum la dispoziție tichete de masă pe suport electronic, prin aplicația mobilă MyEdenred și cardul Edenred asociat acesteia.

La 1 septembrie curent vor fi marcați cinci ani de semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Documentul prevede și implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), care urmărește o relație comercială preferențială bazată pe condiții mutual avantajoase, acordând fiecărei părți un acces mai bun pe piață decât cel ce este oferit altor parteneri de comerț. Acesta are ca scop eliminarea barierelor în accesul companiilor pe piețele respective, prin eliminarea taxelor vamale de import în comerțul produselor între părți. Astfel, după cinci ani de implementare a DCFTA se constată că exporturile totale au crescut cu $1,5 mld. sau cu 34% față de cele înregistrate până la semnarea DCFTA (2011-2014).

Oportunitățile de intensificare a dialogului moldo-azer, cu accent pe domeniile prioritare, au fost discutate de prim-ministrul Pavel Filip și vicepremierul Republicii Azerbaidjan, Ali Akhmedov. Întrevederea a avut loc în marja reuniunii șefilor de Guverne ai ţărilor membre GUAM. Pentru a impulsiona schimburile comerciale, cei doi oficiali au convenit ca, până la finele anului curent, să se întrunească în ședință Comisia interguvernamentală moldo-azeră pentru cooperare comercial-economică. De asemenea, a fost menționată oportunitatea organizării unui forum al oamenilor de afaceri din cele două țări.

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

Într-o tranzacție pe picior de egalitate — unde cumpărătorul şi vânzătorul nu au nici un drept de proprietate sau control unul fată de altul, dar sunt motivați de interesul propriu de a-şi mări profitul — prețul negociat reprezintă valoarea de piață a bunurilor. Pe de altă parte, tranzacțiile cu părțile afiliate (interdependente, legate) nu au loc pe deplin în condiții de concurență şi, prin urmare, prețul părților poate fi determinat având la bază şi alte scopuri decât cele de piață.

Începând cu 1 ianuarie 2019, a intrat în vigoare noua versiune a Nomenclaturii combinate a mărfurilor Republicii Moldova. În acest sens, a fost adoptată Legea nr. 275 din 29.11.2018 pentru modificarea Legii nr. 172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor (Legea nr. 172/2014), MO nr. 486-498/817 din 21.12.2018.

Stimate utilizator, știm cât de importante sunt deciziile pe care trebuie să le iei zi de zi. De ele depinde activitatea ta, planurile de viitor, noi oportunități de dezvoltare, eventuale parteneriate de durată, dar şi succesul în afaceri. Pentru a-ţi simplifica luarea deciziei să devii cititor al P.P. „Monitorul Fiscal FISC.MD”, îți oferim 24 de ore acces la o serie de materiale plasate anterior pe paginile noastre cu regim închis.

Comisia economie, buget și finanțe a audiat ieri informația privind formarea prețurilor la produsele petroliere. În cadrul ședinței au fost examinate mecanismele de formare a prețurilor și posibilitățile de diminuare ale acestora. ANRE plafonează prețurile, nu le stabilește În cadrul audierilor, directorul ANRE, Tudor Copaci, a menționat că scopul ANRE este protejarea consumatorilor finali.

Întreprinderea deține o pagina web, prin care potențialii clienți pot să facă cunoștință cu gama produselor și prețurilor acestora, însă fără a avea posibilitatea de a achita on-line pentru mărfurile cumpărate. Posibilitatea efectuării plății pentru marfă există doar în incinta magazinului întreprinderii. Potrivit deciziei Consiliului local taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii este stabilită atât pentru magazine tradiționale cât și pentru magazine on-line. Luând în considerare că pagina web are doar caracter informativ și clienții nu au posibilitatea de a achita taxa on-line, întreprinderea este obligată să achită taxa pentru ambele magazine?

Autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare) au misiunea de a executa funcțiile statului în diferite domenii și activități: educație, cercetare, sănătate, cultură, apărare și asigurarea ordinii publice, diplomație și menținerea relațiilor externe, administrare, evidență și controlul executării bugetului public național etc. Diversitatea funcțiilor statului duce la utilizarea din partea entităților bugetare a unui larg spectru de stocuri de materiale circulante.

Poate sau nu să fie acceptată o reducere de preț în vederea determinării valorii în vamă? De foarte multe ori, această întrebare este o provocare atât pentru operatorii economici, cât și pentru autoritățile vamale. În continuare vom încerca să dezvăluim acest subiect în contextul evaluării vamale.

La procedura de declarare a mărfurilor, persoanele fizice care desfășoară activități independente vor prezenta confirmarea eliberată de către Serviciul Fiscal de Stat privind luarea sa la evidența fiscală, actele comerciale pentru marfa declarată (contract de vânzare-cumpărare, factură, invoice, bon de casă etc.) și formularul tipizat DV-6 al declarației vamale. În Monitorul Oficial din 23 noiembrie 2018 Serviciul Vamal a publicat Ordinul cu privire la procedura de declarare a mărfurilor de către persoanele fizice ce desfășoară activități independente.