În 2014 Moldova trebuie să se pregătească pentru o diminuare a creşterii economice de 2%, însă în anii 2015-2017 se va stabiliza la 4-4,5%. Despre aceasta a anunţat miercuri la Chişinău directorul de ţară al Băncii Mondiale (BM) pentru Belarus, Ucraina şi Moldova, Qimiao Fan. Potrivit agenţiei «Infotag», el a spus că, indiferent de majorarea record a PIB-ului în 2013 cu 8,9%, care a fost obţinut în mare parte datorită recoltei bune şi a consumului în creştere, prognoza diminuării creşterii economice este condiționată de dificultăţile din comerţul extern şi de încetinirea prognozată a dezvoltării agriculturii.

Ritmul de creştere al Produsului Intern Brut al Chinei este aşteptat să încetinească anul viitor până la 7%, de la o creştere de 7,3% prognozată pentru acest an, unul dintre motive fiind încetinirea economiei globale, a apreciat un important think-tank guvernamental într-un raport publicat luni, transmite Reuters.

Indicii deprecierii leului moldovenesc în perioada Revelionului 2015 a depăşit dublu deprecierea acestuia de la începutul lunii ianuarie 2014. „Dacă în anul trecut deprecierea a fost de 15 bani, atunci în ianuarie 2015 leul s-a ieftinit cu 40 de bani”, a spus pentru „infotag” dealerul unei bănci comerciale, indicând la faptul că toţi participanţii pieţei valutare sunt de părere că valuta naţională „cade previzibil”.

Moldova nu îşi poate permite, deocamdată, un curs liber flotant al monedei naţionale, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguţanu. Solicitat de agenţia «Infotag», funcţionarul a spus că regulatorul nu poate da promisiuni că nu va interveni în situaţia de pe piaţa valutară.

Banca Naţională a Moldovei (BNM) a revizuit în scădere prognoza privind rata anuală a inflaţiei pentru anii 2014 şi 2015, la 5,2 la sută şi, respectiv, 4,3 la sută, a anunţat astăzi într-o conferinţă de presă Dorin Drăguţanu, guvernatorul BNM, informează MOLDPRES. În ianuarie BNM anticipa o rată a inflaţiei de 5,4 la sută în acest an şi 4,8 la sută în anul 2015. Este pentru prima oară cînd banca centrală se aşteaptă la o reducere a preţurilor, după ce de trei ori consecutiv a revizuit în creştere previziunile asupra inflaţiei.

Prin vînzarea abundentă de valută la sfîrşitul săptămînii trecute, Banca Naţională a Moldovei (BNM) a contribuit la stabilirea în ziua de luni a „liniştii” pe piaţa valutară. Dealerii unor bănci au relatat agenției «Infotag» că luni nu s-a observat vreo dorinţă semnificativă nici de a cumpăra, nici de a vinde valută.

Ungaria va rata ţinta de deficit bugetar pentru 2015, chiar dacă nu sunt luate în calcul riscurile şi guvernul nu cheltuie nimic din rezervele bugetare de 0,1 % din PIB, bugetul general consolidat urmând să aibă un deficit de 2,7% în 2015, scrie porfolio.hu. Cea mai recentă prognoză fiscală a Institutului de Raspundere Fiscală din Budapesta arată o majorare a deficitului de la 2,4%, din cauza divergenţelor apărute în timpul dezbaterilor asupra taxei de autostradă, a taxei pe internet şi a beneficiilor oferite de angajatori.

Rata inflației în zona euro ar putea intra în teritoriul negativ în lunile următoare, însă va fi vorba doar un fenomen temporar, a declarat vice-președintele Băncii Central Europene (BCE), Vitor Constancio, într-un interviu acordat revistei germane WirtschaftsWoche, transmite Reuters.

Statele G20, cele mai mare economii ale lumii, au ajuns la un acord pentru a-şi creşte produsul intern brut colectiv cu 2,1% până în 2018, prin sprijinirea comerţului, şi au atras atenţia asupra necesităţii revenirii economiei globale pentru crearea de locuri de muncă, relatează Bloomberg. Liderii celor mai importante economii mondiale au identificat creşterea pieţelor financiare, tensiunile geopolitice şi cererea slabă drept riscuri ce pot frâna revenirea economiei.

Anumite economii dezvoltate din zona euro, precum Belgia, Finlanda sau Franţa, ţări care se confruntă cu creşterea masivă a costurilor cu forţa de muncă, riscă să piardă din competitivitate şi să alunece la periferia zonei euro, potrivit unei analize a companiei de cercetare macroeconomică Capital Economics. Autorii raportului au analizat evoluţia costului mediu cu forţa de muncă pe unitate produsă în statele din zona euro şi au observat că economiile dezvoltate, în special Belgia, Finlanda şi Franţa, au înregistrat creşteri masive în ultimii patru ani, atât în termeni absoluţi, cât şi raportat la media din zona euro.

În cadrul ședinței comune, la care a participat Viceprim-ministrul Andrian Candu, ministru al Economiei, administratorii Zonelor Economice Libere din Republica Moldova, directorul Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, Mihail Stratan, directorul Organizației pentru atragerea Investițiilor și Export Dona Şcola, și specialiști din cadrul ministerului, au fost analizate realizările și oportunitățile în dezvoltarea zonelor economice libere din Republica Moldova.

Rata şomajului din Spania a scăzut în trimestrul al treilea la 23,7%, cel mai redus nivel atins de la sfârşitul anului 2011, de la 24,5% în trimestrul precedent, datorită revenirii economiei la una dintre cele mai rapide creşteri economice din zona euro, potrivit datelor institutului de statistică. Banca Spaniei estimează că economia ţării a consemnat în trimestrul al treilea o creştere de 0,5%, după un avans de 0,6% în trimestrul precedent, relatează Bloomberg.

În prima jumătate a anului economia naţională a înregistrat o creştere economică anuală de 3,9% — o performanţă bună comparativ cu alte state din regiune — Ucraina, România, Federaţia Rusă. Exporturile şi formarea brută de capital fix au fost principalii factori ce au susţinut creşterea PIB. Totodată, în pofida acestor evoluţii investiţiile străine întârzie să crească. Acestea sunt câteva din constatările făcute de autorii publicației trimestriale „Tendinţe în economia Moldovei”, ediția a 14-a.

Institutul Național de Cercetări Economice a lansat la 28 octombrie, curent cel de-al 14-lea număr al publicației trimestriale „Tendinţe în Economia Moldovei”. În cadrul evenimentului au fost prezenţi reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Ministerului Afacerilor Externe, Academiei de Ştiinţe din Moldova, Ambasadei Slovaciei, Turciei, Chinei, Băncii Mondiale, ai mediului de afaceri.

Banca centrală a Germaniei, Bundesbank, a îmbunătăţit vineri estimările privind creşterea economică pentru acest an şi pentru 2014, evidenţiind astfel evoluţia divergentă a statelor membre ale zonei euro.

Ţările membre Fondului Monetar Internaţional au făcut sâmbătă, în cadrul conferinţei anuale a FMI şi Băncii Mondiale, un apel la acţiune pentru a grăbi revenirea economică mondială şi au cerut guvernelor să nu blocheze creşterea prin scăderea bugetelor, în condiţiile ameninţării unei noi crize, scrie Reuters. Apelul către prioritizarea creşterii venit din partea FMI vine în condiţiile în care economia Japoniei se află în dificultate, zona euro riscă o nouă recesiune, şi chiar expansiunea Chinei a încetinit.

Exporturile Germaniei au înregistrat cel mai mare declin din ianuarie 2009 până în prezent, de 5,8%, rezultatele slabe din ultima perioadă crescând îngrijorarea faţă de revenirea celei mai importante economii din Europa, relatează Reuters. Datele publicate de Biroul de Statistică german au indicat o scădere a importurilor cu 1,3% în august, mult sub aşteptările analiştilor intervievaţi de Reuters, care anticipau o creştere de 1%.

Banca Naţională a Moldovei (BNM) a revizuit în creştere prognoza privind rata anuală a inflaţiei pentru anul 2014, la 5,4 la sută, faţă de 4,7 la sută cît se estima în luna octombrie anul trecut, a anunţat astăzi, într-o conferinţă de presă, Dorin Drăguţanu, guvernatorul BNM, informează MOLDPRES. Pentru anul 2015 se prognozează o inflaţie de 4,8 la sută sau cu 0.5 puncte procentuale mai mult decît se anticipase anterior. Este a treia oară consecutiv cînd prognoza este revizuită în creştere.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină a încheiat un nou acord de colaborare cu Fondul de Asigurări în Medicină (Eesti Haigekassa) din Estonia. Documentul a fost semnat luni, 6 octombrie, la Chişinău, de directorul general al CNAM, Mircea Buga, şi preşedintele Consiliului de administraţie al Eesti Haigekassa, Tanel Ross. Acordul prevede dezvoltarea şi fortificarea colaborării în domeniul sistemului de finanţare în sănătate şi al asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Părţile îşi propun să realizeze un schimb de informaţii şi experienţă în dezvoltarea şi implementarea strategiei instituţionale, a legislaţiei naţionale în domeniul asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

În 2013, economia moldovenească a avut o evoluţie relativ pozitivă, impulsionată în special de sectorul agricol, care şi-a revenit după seceta devastatoare din 2012. Pe fundalul anului agricol bun s-au dinamizat şi exporturile. Un impuls de creştere a venit şi de la consumul intern susţinut, în mare parte, de transferurile de bani din străinătate, aflate în ascensiune odată cu trecerea pe plus a principalelor economii europene. Prin urmare, factorii economici pozitivi au prevalat asupra crizei politice din prima jumătate a anului. Totuşi, investitorii străini au fost destul de sceptici în a-şi plasa capitalurile în economia moldovenească.