În trimestrul III din anul curent forța de muncă (populația activă de 15 ani și peste) a constituit 947,1 mii de persoane, fiind în creștere cu 5,0% față de aceiași perioadă din anul 2022, anunță Biroul Național de Statistică.

Câștigul salarial mediu lunar nominal brut în trimestrul I al anului curent a constituit 9560,8 lei, fiind în creștere cu 12,9 % față de trimestrul I din anul 2021, dar în scădere cu 2,1% față de trimestrul IV, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, în sectorul bugetar câștigul salarial mediu lunar în primele trei luni ale anului curent a constituit 8190,6 lei lunar (cu 9,7% mai mult față de trimestrul I 2021), iar în sectorul real – 10054,2 lei (în creștere cu 13,7%).

Potrivit art.542 alin (3) din Codul fiscal, în obiectul impunerii nu se includ veniturile prevăzute la art.20 din Codul fiscal.   Astfel, pentru subiecții sectorului întreprinderilor mici și mijlocii obiect al impunerii cu impozitul pe venit constituie întreg venitul, determinat conform contabilităţii financiare, obţinut în perioada fiscală de declarare, cu excepţia celui specificat la art.20 din Codul Fiscal.

Ministerul Finanțelor a înaintat pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la aprobarea formularului tipizat al Declarației privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii care prevede aprobarea Dării de seamă

Contextul regional actual, precum și cel național, reflectă necesitatea identificării soluțiilor optime de racordare a sistemului fiscal la condițiile existente,

Agentul economic - contribuabil care activează în sectorul industriei prelucrătoare și este clasificat drept întreprindere mică/mijlocie, îndeplinește concomitent condițiile pentru aplicarea a prevederilor art. 87 alin. (1¹) și art. 49³ din (CF). Este în drept persoana juridică să aplice concomitent facilitățile menționate?

Conducătorul autorității publice va putea stabili motivat și cu acordul scris al funcționarului public realizarea muncii la domiciliu sau la distanță, începând cu 11 martie curent, data publicării și punerii în aplicare a prevederilor Legii nr. 37 pentru modificarea unor acte normative din 17 februarie 2022, prin care sunt operate modificări și în Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.   Astfel, legea prenotată a fost completată cu un articol ce reglementează munca la domiciliu și munca la distanță și prevede că particularitățile acestui tip de activitate vor putea fi prevăzute în fișa postului, regulamentul intern sau în alt act administrativ al conducătorului autorității publice.

Concediul de odihnă este intervalul de timp în care salariatul e scutit de muncă în mod legal și în care primește remunerația bănească potrivită. Articolul 5 din Codul muncii (în continuare - CM) garantează dreptul la concediu de odihnă anual plătit tuturor angajaților. Astfel, orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă (CIM) sau deține o funcție publică în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (în continuare - Legea nr. 158/2008) beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual plătit.

Autoritățile propun modificarea mai multor programe de stat pentru susținerea IMM-urilor, implementate de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), inclusiv la Programul de susținere a antreprenoriatului feminin (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 809/2023).

Concediul anual plătit este dreptul, garantat de Constituția RM și Codul muncii, la un anumit număr de zile prevăzute anual pentru odihnă și restabilirea capacității de muncă, menținând în același timp locul de muncă (funcția) tuturor celor care lucrează în baza unui contract individual de muncă, indiferent de forma organizatorică și juridică a unității.

Angajatorul este în drept să deducă cheltuielile pentru studiile profesionale/de perfecţionare profesională, suportate în folosul angajaţilor pe parcursul perioadei fiscale, cu condiţia că asemenea cheltuieli sunt suportate exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător şi că se ţine cont de necesitatea acestor studii/perfecţionări pentru categoria şi specificul de activitate a angajaţilor.

Autoritatea fiscală a stabilit drept domenii cu nivel sporit de neconformare fiscală, prioritare pentru monitorizare în anul 2023, următoarele 6 sectoare : HoReCa; comerțul cu ridicata și amănuntul a mărfurilor, produselor și materialelor; serviciile de înfrumusețare/îngrijire și sănătate; industria prelucrătoare; întreținerea și repararea autovehiculelor și școlile de conducere (pilotaj).

Coeficientul de indexare al pensiilor ar putea fi modificat, constituind rata inflației la sfârșitul anului precedent, exprimată drept creșterea prețurilor de consum în luna decembrie a aceluiași an față de luna decembrie a anului precedent.   Guvernul a oferit aviz pozitiv pentru inițiativa legislativă prin care se propune asigurarea echității sistemului de pensii prin reducerea decalajului între cele mai mari și cele mai mici pensii. În document se menționează că pensia medie pentru limită de vârstă la 1 ianuarie curent a constituit 2595 lei, în timp ce pensia maximă a depășit 120 mii lei.

În perioada 15-21 iulie 2024, încasările Serviciului Vamal la bugetul de stat se ridică la peste 708,0 milioane de lei, iar de la începutul anului curent, Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat circa 19,9 miliarde lei, ceea ce constituie îndeplinirea cifrei de control la 108,6 %.

Întreprinderile cu o vechime de până la 7 ani (start-up), ce corespund criteriilor definitorii ale IMM-urilor stabilite de Legea nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii, cu potențial ridicat de creștere și scalare și care dezvoltă tehnologii sau modele de afaceri inovatoare, dar și persoanele fizice ce intenționează să

La data 25 martie 2025 expiră termenul de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru perioada fiscală 2024 de către contribuabilii persoanele juridice și persoanele fizice care practică activitate de întreprinzător precum și de către contribuabilii care desfășoară activitate profesională.

Infracțiunile economico-financiare, și anume fraudele fiscale, prezintă o deosebită importanță în practica justiției penale, atât prin prisma relațiilor sociale care formează obiectul de protecție a legii penale conform prevederilor art. 2 din Codul penal (în continuare – CP), cât și prin vasta răspândire a faptelor prejudiciabile care aduc atingere acestor relații sociale.

Prin completarea Codului penal al RM (CP) cu noi prevederi, prevăzute în proiectul de lege înregistrat în Parlament, va fi instituit cadrul normativ consolidat în partea ce tine de combaterea conduitei frauduloase cu impact asupra veniturilor, cheltuielilor și activelor ce formează bugetul general al Uniunii Europene.

Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului anunță că în temeiul pct. 28 din Programul privind stimularea investițiilor ”373”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.351/2023, ratele de referință, aplicabile pentru perioada 01 ianuarie – 30 iunie 2025 inclusiv sunt următoarele:

În baza analizei riscurilor de neconformare fiscală, comerțul cu amănuntul, cu ridicata, dar și cel electronic; serviciile de înfrumusețare/îngrijire și sănătate; serviciile imobiliare; industria extractivă; fabricarea mobilei; activitatea de transport, întreținerea și repararea autovehiculelor, precum și agricultura rămân genurile de activitate monitorizate de autoritatea fiscală în scopul majorării nivelului de conformare a contribuabililor la declararea şi plata obligațiilor fiscale.   Rezultatele monitorizării contribuabililor prin prisma Programului de conformare a contribuabililor pentru trimestrul III al anului 2021 este publicat de Serviciul Fiscal de Stat.