Proiectul Legii bugetului pentru anul 2020 prevede creștere de salariu între 6-10 % pentru majoritatea angajaților din instituțiile de stat. În plus, pentru unele categorii de bugetari retribuția ar putea crește cu până la 1500 – 2000 de lei lunar. Propunerile au fost discutate în cadrul unei consultări publice privind politica salarială pentru anul 2020 și pe termen mediu (2021-2022). Evenimentul a fost organizat de Ministerul Finanțelor și a întrunit reprezentanți ai sindicatelor și autorităților publice centrale. Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a anunțat că proiectul prevede corectarea unor inegalități în nivelul de salarizare pentru anumite categorii de angajați, inclusiv a celor din APL, din domeniul educației, din instituțiile penitenciare, din domeniul apărării etc.

Până la sfârșitul lunii iulie, în Parlament se va discuta și aproba în prima lectură un proiect de modificare a Legii bugetului de stat pentru aul 2019, iar la mijlocul lunii august se preconizează adoptarea proiectului în lectură finală, astfel încât bordul executiv al Fondului Monetar Internațional să se poată întruni în luna septembrie curent pentru aprobarea accesării de către țara noastră a finanțării externe. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul unei conferințe de presă. După cum a anunțat ministrul, au fost colectate deja toate propunerile de rectificare a bugetului de la autoritățile publice centrale, iar acum echipa ministerului definitivează modificările.

Inspectoratul Energetic de Stat va fi absorbit de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică. Un proiect de hotărâre de Guvern în acest sens este propus spre consultare de Ministerul Economiei şi Infrastructurii. Autoritățile susțin că prin implementarea acestei hotărâri va fi atins obiectivul de reducere a numărului organelor de control a activității de întreprinzător în domeniul energetic.

În luna septembrie 2018 preţurile producătorului în industrie s-au majorat față de august curent cu 0,3%, iar față de septembrie și decembrie 2017 s-au diminuat cu câte 0,2%, informează Biroul Naţional de Statistică. Astfel, preţurile în industria extractivă, în luna septembrie 2018 față de luna precedentă s-au micșorat cu 0,3%, față de septembrie 2017 — cu 2,0%, iar față de decembrie 2017 – cu 1,4%.

Comercializarea și exportul deșeurilor și resturilor de metale feroase și neferoase, de baterii și acumulatori uzați, inclusiv în stare prelucrată, ar putea fi interzisă timp de două luni. Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege privind instituirea moratoriului asupra activității de comercializare și export de către agenții economici aflați pe teritoriul Republicii Moldova și care nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar al articolelor menționate a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat în componență nouă. Proiectul este elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii în contextul realizării acțiunii stabilite în Planul de activitate al Guvernului privind demonopolizarea sectoarelor prioritare identificate ale economiei naționale.

Astăzi, 18 iunie, la Kiev are loc întrevederea Co-președinților Comisiei mixte interguvernamentale moldo-ucrainene în domeniul colaborării economice și comerciale. Republica Moldova este reprezentată de ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici şi de secretarul de stat al MEI, Vitalie Iurcu.

Organizațiile de creditare nebancară (OCN) asigură circa 20% din totalul creditelor acordate consumatorilor, la momentul actual fiind înregistrate circa 600 mii de contracte de creditare nebancară valabile. Datele au fost prezentate în cadrul conferinței Finanțarea responsabilă – perspectiva sectorului de creditare nebancară, organizată de Camera de Comerț Americană din Moldova, Comisia Națională a Pieței Financiare din Moldova și Fondul European pentru Europa de Sud-Est. La eveniment au participat reprezentanți ai pieței financiare nebancare, autorităților publice, organizațiilor de dezvoltare și fondurilor de investiții, precum și experți internaționali.

În luna iunie 2018 preţurile producătorului în industrie față de mai curent s-au majorat cu 0,1%, față de iunie 2017 – cu 0,2%, iar faţă de decembrie 2017 prețurile s-au micșorat cu 0,4%. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, în industria extractivă în luna iunie 2018 preţurile față de mai curent s-au majorat cu 1,1%, față de iunie 2017 – cu 0,8%, iar față de decembrie 2017 s-au micșorat cu 0,2%.

În urma solicitării Băncii Naționale a Moldovei, instituțiile mass-media și site-urile de știri din Republica Moldova au obținut posibilitatea să adreseze întrebări guvernatorului BNM, Octavian Armașu. Acest interviul este unul cumulativ, fiind realizat în baza întrebărilor adresate. — Ați venit de scurt timp în funcția de guvernator al Băncii Naționale. Cum vedeți sistemul bancar din noul fotoliu? Ce garanții puteți oferi că nu vom mai avea parte de surpriza unei fraude bancare?

În luna august 2018, preţurile producătorului în industrie s-au diminuat față de iulie curent cu 0,1%, iar față de august 2017 – cu 0,4%, informează Biroul Naţional de Statistică. Totodată, în industria extractivă în luna august 2018 preţurile față de iulie curent s-au majorat cu 1,1%, față de august 2017 – cu 2,0% și față de decembrie 2017 – cu 1,7%. În același timp, în industria prelucrătoare în perioada analizată prețurile

În baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă sunt înregistrate 12730 locuri de muncă vacante, cele mai multe fiind în Chișinău – 5061, iar cel mai mic număr de locuri vacante este declarat în Dubăsari – 21. Numărul locurilor vacante este în creștere comparativ cu cel înregistrat la începutul lunii septembrie, când angajatorii erau în căutarea a 12356 de angajați. Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 2095 locuri de muncă vacante, constituind circa 16% din numărul total. Astfel, pentru specialiștii din activitatea financiară, economică sau comercială sunt disponibile 180 locuri de muncă, dintre care 89 pentru contabili.

Veniturile bugetului de stat vor constitui 40,633 mld. lei, în diminuare cu 1,492 mld. lei, iar cheltuielile vor fi rectificate la 46,336 mld. lei. Proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat este propus spre consultare de către Ministerul Finanțelor. Astfel, se preconizează o serie de reduceri a mijloacelor financiare prevăzute pentru mai multe programe, cum ar fi cele prevăzute inițial pentru Fondul pentru eficiență energetică (de la 480000,0 mii lei, la 400 000 mii lei), finanțarea investițiilor capitale pe autorități publice centrale (aprobate inițial în sumă de 2374183,6 mii de lei, acestea se vor reduce până la 1666161,7 mii lei).

Dezvoltarea și promovarea întreprinderilor sociale poate avea ca rezultat câștiguri pe termen scurt și lung pentru bugetele publice prin reducerea cheltuielilor publice și creșterea veniturilor fiscale în comparație cu alte metode de abordare a problemelor sociale, însă lipsa de înțelegere a dimensiunii economice și sociale pe care o au întreprinderile sociale este una din barierele ce afectează credibilitatea acestora în piața economică. Faptul este constatat în Planul național de dezvoltare a antreprenoriatului social pentru anii 2020-2025. Documentul a fost elaborat pentru Ministerul Economiei și Infrastructurii ca urmare a contractului de asistență tehnică și financiară pe care îl are încheiat cu

În cazul în care entitatea publică dispune de subdiviziune de audit intern, opinia acestuia va fi inclusă în fiecare capitol din compartimentul VII al Raportului anual consolidat privind controlul intern managerial, cu excepția capitolului I. Opinia auditorului va conține informaţii aferente situaţiei constatate ca rezultat al desfăşurării activităţii de audit intern în cadrul entităţii publice și, după caz, în cadrul entităților subordonate. Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul ordinului cu privire la modificarea Ordinului nr. 4 din 9 ianuarie 2019 cu privire la aprobarea Regulamentului privind autoevaluarea, raportarea sistemului de control intern managerial şi emiterea Declaraţiei de răspundere managerială.

La începutul săptămânii curente, specialiștii Instituției publice ”Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) au prezentat la Sângerei un nou proiect de acordare a suportului instituțional în domeniul ținerii evidenței contabile pentru instituțiile de învățământ din acest raion. CTIF prestează acest tip nou de servicii începând cu luna septembrie 2018. Scopul principal al serviciilor este acordarea instituțiilor bugetare asistență de ținere a evidenței contabile, planificare și raportare financiară, precum și oferirea soluțiilor profesioniste pentru gestionarea eficientă a finanțelor publice.

”Moldova IT Park” a fost creat în Republica Moldova la 1 ianuarie 2018 pe un termen de 10 ani și are drept scop impulsionarea dezvoltării industriei tehnologiei informației în țara noastră. La fondarea acestuia autoritățile declarau că Moldova va deveni un hub regional în domeniul IT. Conform ultimelor statistici, doar pe parcursul semestrului I al anului curent,companiile rezidente au generat venituri în sumă totală de peste 1,58 mld. lei, iar venitul total prognozat pentru anul curent depășește 2,8 mld. lei. Majoritatea veniturilor — 81% — provin din export, iar 19% – din vânzări locale. La sfârșitul lunii iunie 2019, numărul total de angajați ai rezidenților parcului a depășit 8,5 mii persoane, dintre care circa 7,5 mii sunt implicate direct în domeniul IT.

Necesitatea actualizării Legii privind culturile nucifere, îmbunătățirea politicii de subvenționare pentru susținerea producătorilor de nuci, crearea unei cooperative a producătorilor de nuc și alte culturi nucifere, dar și responsabilizarea producătorilor autohtoni de material săditor sunt doar o parte din subiectele discutate în cadrul unei ședințe organizate de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) la solicitarea producătorii și exportatorii de nuci din Moldova. Analizând sistemul de subvenționare, care la momentul actual ia în calcul suprafața plantației, nu și densitatea și soiurile sădite, aceștia s-au referit la costurile diferite chiar de la plantarea livezilor.

Autoritățile preconizează ca până în anul 2030 nivelul de sărăcie absolută, dar și sărăcia în toate dimensiunile sale, să fie redus cu 50%. Creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților economice este una din măsurile incluse în proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Moldova 2030. Potrivit documentului, majorarea veniturilor populației va fi atinsă prin impulsionarea acumulării de venituri din activitatea salarială și cea economică, astfel încât presiunea pe sistemul de asistență socială să fie, pe cât e posibil, minimă.

Agenda discuțiilor ministrului Economiei și Infrastructurii, Vadim Brînzan, cu Angela Sax, şef al Oficiului Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în Republica Moldova, a inclus mai multe subiecte, printre care dezvoltarea unei infrastructuri calitative și moderne, îmbunătățirea securității energetice, a mediului de afaceri etc. Angela Sax a menționat că BERD dorește și în continuare să aibă un impact real în dezvoltarea țării noastre. La rândul său, Vadim Brînzan și-a exprimat gratitudinea pentru suportul acordat de BERD de-a lungul anilor, declarând că expertiza și sprijinul partenerilor internaționali sunt extrem de importante pentru Moldova.

Una din măsurile fiscale negociate cu FMI, care au ca scop asigurarea stabilității financiare este, după cum a fost anunțat anterior, anularea cotei reduse de TVA în mărime de 10% pentru sectorul HoReCa și revenirea la cota-standard 20%. În acest context, businessul din acest sector a solicitat Ministerului Finanțelor discuții suplimentare, care au avut loc marți, 29 iulie.