Deși reflectarea în evidența contabilă a autorităților/instituțiilor bugetare a cheltuielilor de reparații curente/capitale, la prima vedere, pare a fi una destul de simplă, totuși încă mai există interpretări diferite cu privire la modul de contabilizare a acestor operațiuni economice.

În ședința de ieri, 16 decembrie, Parlamentul a aprobat, cu 56 de voturi, în a doua lectură proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce ține de Politica fiscală și vamală pentru anul 2021. Documentul conține modificări la 43 de legi, acestea având ca obiectiv ajustarea legislației bugetar-fiscale și vamale la evoluția proceselor economice și sociale, consolidarea capacităților instituțiilor statului la colectarea veniturilor bugetare și eficientizării administrării fiscale și vamale, precum și susținerii mediului de afaceri în scopul dezvoltării economice sustenabile a țării.

Proiectul de lege ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul 2022 (nr. 204 din 6 decembrie 2021) a fost astăzi reexaminat în plenul Parlamentului și aprobat cu votul a 59 de deputați.Reamintim, documentul a fost votat în lectura a doua în cadrul ședinței din 6 decembrie curent, însă a fost restituit deputaților de către Președintele țării din motivul avizului negativ al Guvernului la un amendament motivat prin faptul că majorarea remunerării judecătorilor depășește cadrul de resurse disponibile, neavând acoperire financiară.

Mijloacele în formă de Drepturi Speciale de Tragere (DST) alocate de Fondul Monetar Internațional Republicii Moldova prin intermediul Băncii Naționale a Moldovei în sumă de 165 mld. DST se vor utiliza pentru finanțarea necesităților bugetului de stat. Executivul a aprobat în ședința de astăzi, 22 septembrie, proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege privind utilizarea DST alocate de FMI.   După cum a comunicat ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, la 2 august curent, Consiliul Guvernatorilor FMI a decis alocarea suplimentară de DST în sumă de $650 mld. (456 mld. DST) țărilor membre ale organizației.

Serviciul Fiscal de Stat a identificat lista a 95,5 mii gospodării țărănești (de fermier) care întrunesc condițiile stabilite la art. I alin. (2) și (3) din Legea nr. 51/2022 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității gospodăriilor țărănești (de fermier).

În contextul actual economic dificil cauzat de multiplele crize care au afectat Republica Moldova în ultima perioadă, mai multe entități au înregistrat o scădere semnificativă a veniturilor,

Persoanele juridice și fizice care practică activitate de întreprinzător, organizațiile necomerciale – rezidenți ai RM vor primi subvenții din bugetul de stat ca urmare a angajării a persoanelor care pe o perioadă de cel puțin 12 luni consecutive ce preced lunii de angajare nu au avut venituri salariale, aferent categoriilor codului 101 (persoană angajată pe bază de contract individual de muncă), 105 (persoană angajată prin contract civil), 123 (persoană angajată prin cumul) din Clasificatorul categoriei persoanelor asigurate și a persoanele cu dizabilități.   Proiectul Regulamentului privind mecanismul de subvenţionare a locurilor de muncă elaborat de Ministerul Finanțelor a fost inclus pe ordinea de zi

La 30 aprilie 2024 expiră termenul de prezentare de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător a Declarației cu privire la impozitul pe venit forma CET18 pentru anul 2023. În acest articol vom examina regimul fiscal al fiecărei surse

Este în drept contribuabilul să beneficieze de reducerea cu 50% a amenzii pentru încălcarea fiscală, în cazul în care, în termen de 3 zile lucrătoare de la data înmânării deciziei asupra cazului de încălcare fiscală, a asigurat stingerea prin achitare a obligațiilor fiscale

În cadrul achizițiilor publice de valoare mică ar putea fi permisă încheierea contractelor cu efectuarea plăţilor anticipate (în avans) pentru achiziţionarea bunurilor, serviciilor şi lucrărilor, iar de către autorităţile/instituţiile bugetare plata în avans se va permite în cazul în care termenul stipulat în contract pentru executarea obligațiilor persoanelor fizice sau juridice

Deși calcularea și încasarea plăților de la părinți pentru alimentația copilului, la prima vedere, pare a fi una destul de simplă, totuși încă mai există interpretări diferite

Ieri, 3 noiembrie, în Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul Ministerul Finanțelor nr. 134 din 26 octombrie 2020 privind modificarea Clasificaţiei bugetare.  În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării şi perfecționării modului de reflectare a unor indicatori bugetari, ORDON: Ordinul ministrului finanţelor nr.208/2015 „Privind Clasificaţia bugetară” se modifică după cum urmează:1. În Anexa nr. 7 „Clasificația programelor – A.Programe și subprograme”:1.1. Codurile 07 și 0702 se modifică și se expun în următoarea redacție:„07 Control al integrității 0702 Controlul averii, intereselor personale, regimului juridic al conflictelor de interese, incompatibilităților și restricțiilor”.

Pe agenda ședinței secretarilor generali a fost inclus proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului de lucrări statistice pentru anul 2024.

Drept bază pentru acordarea donaţiilor filantropice sau a sponsorizărilor o constituie contractul de donație sau cererea în formă scrisă din partea beneficiarilor care doresc să primească astfel de ajutor. În articolul intitulat „Donarea activelor proprii și serviciilor contractate de la terți în scopuri filantropice și de sponsorizare”, elaborat de Marina Brihuneț,

Apărute pentru prima dată în lume în calitate de sursă de finanțare a necesităților statului, în prezent, valorile mobiliare de stat (VMS) sunt pe larg utilizate de majoritatea țărilor, în scopul acoperirii deficitului bugetar și asigurării statului cu resursele necesare finanțării economiei.

Sectorul IMM este motorul economiei naționale, care, însă, este în faza de dezvoltare, având un potențial înalt nevalorificat. Companiile mici și mijlocii prezintă 98,6% din numărul total de întreprinderi, dintre care aproximativ 85,4% sunt micro-întreprinderi cu un număr mai mic de 10 angajați (în medie, 6 locuri de muncă per întreprindere), dar care asigură 60,1% din locurile de muncă și aproape 40% din volumul veniturilor din vânzări.   Pentru dezvoltarea în continuare a acestui sector autoritățile, cu suportul experților europeni, au elaborat conceptul Programului Național pentru Promovarea Antreprenoriatului și Creșterea Competitivității pentru anii 2022-2026 (PACC), care  a fost prezentat astăzi, 15 aprilie,

Cifra de afaceri și activele totale deținute pentru clasificarea entităților drept IMM-uri sunt dublate. Legea nr. 317 din 17 noiembrie 2022 pentru modificarea Legii nr. 179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii a fost publicată în Monitorul Oficial din 2 noiembrie 2022 și a intrat în vigoare. Astfel, cifra anuală de afaceri și costul activelor totale deținute de agentul economic pentru a fi atribuit la întreprinderile micro sunt majorate până la 18 mil. lei, anterior în această categorie fiind incluse entitățile cu indicatorii de până la 9 mil. lei.

În veniturile bugetelor satelor (comunelor) și orașelor (municipiilor), cu excepția municipiilor-reședință de raion, ar putea fi incluse defalcările de la impozitul pe venit al persoanelor fizice în mărime de 100% din volumul colectat pe teritoriul unității administrativ-teritoriale respective. În prezent, potrivit art.5 al Legii privind finanțele publice locale, la aceste venituri se atribuie 75% din volumul total colectat al impozitului indicat. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce prevede modificarea Legii privind finanțele publice locale. Documentul are ca scop fortificarea autonomiei financiare a autorităților publice locale prin majorarea veniturilor disponibile ale acestora.

Deficitul de resurse financiare și incertitudinile create de criza pandemică au determinat diminuarea investițiilor în active imobilizate. În anul 2020, acestea au însumat circa 27,1 mld. lei s-au micșorat cu 2,6% comparativ cu anul 2019. În Raportul Ministerului Economiei și Infrastructurii privind evoluția social-economică a RM se spune că cele mai afectate de criză au fost investițiile din sursele proprii ale agenților economici (-6,6%), generând și cel mai mare impact negativ asupra activității investiționale (-3,9 p.p.).   De asemenea, criza pandemică a influențat puternic fluxul investițiilor străine, care s-au diminuat în perioada analizată cu 15,8%. Constrângerile bugetare apărute în situația de criză au limitat cu 1,5% și investițiile din bugetul public național.

Pentru a atenua impactul situației create în domeniul transportului rutier și pentru a nu admite falimentarea acestuia, Executivul a aprobat în ședința din 7 decembrie 2022 proiectul hotărârii ce conține măsuri de susținere a activității operatorilor din domeniu prin compensarea directă sau indirectă a unei părți din costuri.