La 30 aprilie expiră termenul-limită în care entitățile sunt obligate să prezinte situațiile financiare, care, potrivit Legii contabilității și raportării financiare nr. 287/2017, este de 120 de zile de la încheierea perioadei de gestiune. În cadrul unui nou seminar organizat de compania Tx & A Co SRL au fost discutate principalele modificări operate în legislația fiscală și contabilă pentru anul 2020, precum și aspecte ce se referă la închiderea anului fiscal 2019. Lidia Foalea, șefa Direcției reglementarea contabilității și auditului în sectorul corporativ din cadrul Ministerului Finanțelor, s-a referit la aspectele generale ce țin de modul de întocmire a situațiilor financiare pentru anul 2019, dar și la principalele modificări și completări operate la Planul general de conturi contabile.

Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern cu privire la inițierea negocierilor asupra Acordului cu privire la barierele tehnice în comerțul dintre statele-membre ale Comunității Statelor Independente (CSI) și documentele aferente acestuia. Acordul este unul multilateral și se încheie între Guvernele statelor-membre ale CSI.

Importurile în Moldova din ţările care nu fac parte din UE şi CSI s-au redus, în ianuarie-septembrie 2016, faţă de aceeaşi perioadă din 2015, cu 3,5%, până la $731,5 mil. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, cota acestor ţări în volumul total al importurilor s-a redus de la 25,6% la 25,2%.

În Monitorul Oficial din 6 decembrie curent, Serviciul Vamal a publicat Ordinul nr. 525-O din 20 noiembrie 2019 referitor la aprobarea Instrucțiunii cu privire la procedura de înregistrare și revocare a înregistrării exportatorilor în/din sistemul exportatorilor înregistrați (REX). Prevederile ordinului vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2020. Instrucţiunea este elaborată în vederea facilitării comerţului extern şi a simplificării procedurii de certificare a originii preferențiale a mărfurilor.

Republica Moldova urmează să achite cotele de membru și datoriile pe care le are față de organizațiile internaționale în sumă de circa 64 mil. lei. O hotărâre în acest sens a fost aprobată de Cabinetul de miniștri în ședința din 16 mai curent. Potrivit hotărârii, țara noastră este membră a 71 de organizații. Cei mai mulți bani vor fi achitați Consiliului Europei — peste 7 mil. lei.

Exportul moldovenesc în ţările UE în perioada ianuarie – aprilie 2018, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, a crescut cu 38,5% şi a atins cifra de $595 mil. Biroul Naţional de Statistică cominică că exportul în UE pentru primele patru luni curent a deţinut o cotă de 67,8% din totalul exporturilor (63,0% – în ianuarie-aprilie 2017). Cele mai mutle mărfuri autohtone au fost exportate în România, Italia, Germania, ţări care au majorat considerabil importul din Moldova.

Caracterul global al proceselor social-economice contemporane, globalizarea procesului de producere (mărfuri, servicii) necesită comparabilitatea și coerența informațiilor statistice, prezentate de către diferite țări, precum și de către diverse organisme internaționale. Unul dintre aspectele importante ale soluționării problemelor comparabilității informațiilor la nivel internațional este armonizarea sistemelor statistice naționale cu standardele internaționale, în special, armonizarea clasificărilor naționale atât pe verticală (nivel mondial, european, național), cât și pe orizontală (cu alte sisteme), care asigură coerența reciprocă a fluxurilor de informații cu scop funcțional diferit.

Funcția de coordonare și management al asistenței externe va fi atribuită în competența unei singure autorități a administrației publice centrale – Ministerului Finanțelor. În prezent, domeniul coordonării și managementului asistenței externe acordate Republicii Moldova de către comunitatea creditorilor este gestionat de Ministerul Finanțelor și Cancelaria de Stat, ultima fiind responsabilă de partea tehnică – coordonarea procesului de programare, monitorizare, gestionare şi evaluare a asistenţei tehnice oferite de organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare. În cadrul ședinței secretarilor de stat din 12 septembrie curent a fost examinat proiectul hotărârii cu privire la unele măsuri de eficientizare a mecanismului de coordonare și management al asistenței externe și modificarea unor hotărâri ale Guvernului.

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

Desfășurarea activității de asigurare/reasigurare, cerințele prudențiale pentru societățile ce activează în domeniu, precum și competențele autorității de supraveghere vor fi reglementate prin Legea privind activitatea de asigurare și reasigurare, proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea acesteia fiind elaborat de Ministerul Finanțelor examinat în cadrul ședinței secretarilor generali ai ministerelor. Documentul transpune cadrul regulator la nivelul Uniunii Europene și vine cu noi abordări ce țin de statuarea managementului riscului, transformarea procesului de supraveghere dintr-unul reactiv într-un proces continuu, cooperarea între autoritățile competente, gestionarea crizelor, cerința de capital minim etc.

Moldova va încerca să pună capăt risipei alimentare. Mai multe instituţii de stat şi reprezentanţi ai sectorului privat au aprobat o foaie de parcurs pentru prevenirea pierderilor de alimente. Documentul a fost validat în cadrul unui atelier cu participarea Ministerului Agriculturii, Ministerului Economiei, Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor desfășurat sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie. La eveniment a fost prezentată o evaluare a proporțiilor, cauzelor și impactului pierderilor și risipei alimentare. Totodată, au fost studiate lanțurile cu alimentele selectate și au fost intervievați actorii implicați în acest proces. Printre aceștia: fermieri, procesatori și vânzători.

Republica Moldova va explora tot mai puține oportunități de finanțare în condiții concesionale și semiconcesionale, acestea urmând a fi înlocuite cu finanțarea la costuri de piață, respectiv mai înalte. În procesul de gestiune a datoriei de stat ar trebui să se ia în considerare că aceasta ar putea duce la apariția unor noi riscuri sau la acutizarea celor existente, se spune în proiectul Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)” elaborat de Ministerul Finanțelor. Conform autorilor, documentul descrie strategia de finanțare a deficitului bugetului de stat, identificarea factorilor de cost și de risc aferenți, este bazat pe practicile internaţionale definite în „Liniile directoare ale Băncii Mondiale si FMI referitoare la elaborarea strategiilor de datorie pe termen mediu”, cu utilizarea instrumentului analitic Medium Term Debt Management Strategy (MTDS AT).

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), partea II în nr. 5 (60), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 8.1: Tratamentul aplicat, în conformitate cu Acordul, creditelor referitoare la tranzacțiile anterioare   1. Care este, în conformitate cu Acordul, tratamentul aplicat creditelor referitoare la tranzacțiile anterioare, atunci când se evaluează mărfurile cărora li se aplică aceste credite? 2. Comitetul tehnic de evaluare în vamă a exprimat următorul aviz:

Republica Moldova a exportat, în primele două luni ale anului 2016, pe piața din România mărfuri în valoare de 59,4 milioane de dolari SUA, cu 11 milioane peste nivelul livrărilor în țările CSI, potrivit datelor făcute publice astăzi de Biroul Național de Statistică,

În luna martie curent s-a înregistrat o creștere surprinzătoare a exporturilor de mărfuri din R. Moldova. Aceasta a fost cu peste 30% mai mare față de perioada similară a anului trecut.

Reforma fiscală, care se implementează începând cu 1 octombrie curent, este considerată provocarea anului. Aceasta și alte realizări ale anului 2018 au fost prezentate astăzi, 19 decembrie 2018, în cadrul unei conferințe de totalizare, la care au participat ministrul Finanțelor, Ion Chicu, șeful Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța și șeful Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie.

Anul 2016 a adus vânzări bune vinificatorilor moldoveni, care şi-au mărit volumul exporturilor cu 17 la sută. În total, anul trecut, peste hotare au fost livrate peste 130 de mil. de litri de vin.

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

Astăzi, 15 februarie, Biroul Naţional de Statistică a anunțat că exporturile de mărfuri realizate în luna decembrie 2016 s-au cifrat la 193,9 mil. dolari SUA (cu 11,0% mai puțin față de luna precedent) și cu 18,6% mai mult comparativ cu luna decembrie 2015.

Voucherul, ca document de strictă evidență, este depășit în timp, deoarece în acesta se repetă informația din contractul de servicii turistice, iar, în condițiile comerțului electronic, voucherul poate fi considerat un impediment care încetinește procesul de încheiere a contractelor. În acest context, se propune excluderea obligativității voucherului turistic. Propunerea se conține într-un proiect de lege pentru pentru modificarea unor acte normative, propus spre consultare publică de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Documentul mai prevede contracararea fenomenului de afișare a categoriei unității de cazare fără deținerea certificatului de clasificare a structurii de primire turistică pentru combaterea concurenței neloiale.