Producători de statistici oficiale (APSO), alții decât Biroul Național de Statisitcă și Banca Națională a Moldovei, pot fi entitățile care au statut de instituție sau autoritate publică, sunt responsabile pentru dezvoltarea și producerea de informație statistică, acest fapt fiind prevăzut în cadrul normativ de organizare al instituției și au capacitatea de a colecta, prelucra, sistematiza, centraliza, analiza, estima și disemina informația statistică. Criteriile privind calitatea APSO reprezintă cerințe exhaustive ce urmează a fi întrunite cumulativ și asigurate de către entități.   Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi, 2 februarie, proiectul hotărârii de Guvern

Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.

 Persoana fizică a obținut în anul 1999 un garaj în baza listei de privatizare eliberate de Cooperativa de construcție a garajelor „X”. Pe parcursul anilor garajul a fost renovat, iar în anul 2021 acest bun a fost înstrăinat în baza unui contract de vânzare-cumpărare. Cum urmează a fi determinată baza valorică în cazul dat?  Prevederile cap. 5 „Creșterea și pierderea de capital” al Titlului II din CF se aplică contribuabililor persoane fizice rezidenţi și nerezidenţi ai RM care nu practică activitate de întreprinzător și care vând, schimbă sau înstrăinează sub altă formă active de capital.

În perioada 1 ianuarie 2022 – 31 martie 2022, la evaluarea eligibilității pentru acordarea dreptului la ajutor pentru perioada rece a anului, nu se va aplica scorul indicatorilor de bunăstare (testul proxy), ceea ce presupune că nu se vor lua în considerare bunurile mobile şi imobile pe care le are în proprietate/folosinţă familia, prin derogare de la Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social.   Ministerul Muncii și Protecției sociale propune pentru consultări publice proiectul  de hotărâre de Guvern ce presupune modificarea condițiilor de stabilire și acordare a ajutorului pentru perioada rece a anului.

Procedura de eliberare, suspendare, retragere, modificare și anulare a autorizației agentului economic autorizat (AEO) se va efectua prin intermediul sistemului informațional automatizat de gestionare a autorizației (SIA „e-AEO”), care reprezintă o soluție informatică, constituită din interconexiunea unui ansamblu de resurse și tehnologii informaționale, mijloace tehnice de program și metodologii, precum și infrastructură destinată utilizatorului pentru procesarea informației și formarea resursei informaționale privind gestionarea proceselor de aplicare, eliberare a autorizațiilor AEO, monitorizare și reevaluare a condițiilor de autorizare.   Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul modificărilor

Există anumite elemente care nu se includ în valoarea în vamă a mărfurilor importate?  Baza inițială pentru valoarea în vamă a mărfurilor este valoarea de tranzacție, adică prețul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfuri, ajustat, dacă este cazul, cu elementele prevăzute de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal.  Prețul efectiv plătit sau de plătit este format din suma plăților efectuate sau care trebuie efectuate de cumpărător către sau în beneficiul vânzătorului pentru mărfurile importate și include toate plățile efectuate

În rezultatul monitorizării şi verificărilor efectuate de către Casa Naţională de Asigurări Sociale a corectitudinea calculării şi declarării contribuţiilor de asigurări sociale de stat în tabelului nr. 2 al Dării de seamă IPC21 se constată, că unii plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat admit erori la calcularea şi declararea indicatorilor, în special în cazul prezentării dărilor de seamă Forma IPC21 pe suport de hârtie.   Astfel, plătitorii de contribuţii la BASS pentru perioadei ianuarie–februarie 2022 au admis următoarele erori:  

Declaraţia de avere şi interese personale în formă electronică (declarația electronică) se depune de către subiecții declarării specificați1 la art. 3 din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale doar prin intermediul serviciului electronic al Sistemului informațional automatizat „e-Integritate”, disponibil pe pagina web oficială a Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), în conformitate cu formularul prevăzut în anexa nr. 1 din Legea prenotată.   În MO de astăzi, 18 februarie, este publicat noul Regulament privind modul de completare a declarației de avere şi interese personale în formă electronica (Regulament).

În cauzele civile, cheltuielile pentru efectuarea expertizei judiciare sau extrajudiciare în scopul instituirii măsurii de ocrotire în cazul persoanelor cu boli psihice vor fi finanțate din contul bugetului de stat.   Parlamentul a aprobat în prima lectură, cu 84  de voturi, proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 68/2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, ce are ca scop îmbunătățirea sistemului de ocrotire judiciară prin furnizarea gratuită a expertizei judiciare și extrajudiciare persoanelor care suferă de boli psihice grave.

Este oare obligată persoană fizică să depună Declarația cu privire la impozitul pe venit în cazul în care, în anul 2021, a obținut venit din salariu și din royalty în sumă mai mare de 500 mii lei (300 mii – salariu și 210 mii –royalty)?   Conform art.83 alin.(2) lit.a2) din Codul fiscal, persoanele fizice rezidente care au utilizat scutirea personală şi au obţinut venituri impozabile anuale mai mari de 360 000 de lei pe parcursul perioadei fiscale de declarare,

În „Monitorul oficial” nr. 208-216 din 15.07.2022 a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 77 din 29.06.2022 cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe și activelor nemateriale pentru autorități/instituții bugetare (în continuare - OMF nr. 77/2022), care a intrat în vigoare din data publicării și se aplică în scopuri de evidență contabilă și raportare financiară doar pentru autoritățile/instituțiile bugetare.

Compania A are ca angajat pe cetățeanul X care beneficiază de un salariu lunar calculat de 31 000 lei, ținând cont de noile prevederi ale Codului fiscal (CF) referitoare la scutirea personală precum că fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mare de 360 000 lei nu are dreptul de a beneficia de scutirea personală, apar următoarele întrebări: 1. Este obligat angajatorul să rețină impozit pe venit, lunar, fără acordarea scutirii personale angajatului, sau în cazul constatării depășirii plăților salariale a sumei de 360 000 lei să recalculeze impozitul pe venit al angajatului fără acordarea scutirii?

Normele privind aplicarea de către entitățile de audit a măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului (Norme), aprobate de către Comitetul de supraveghere a auditului prin Decizia nr. 5 din 29 martie 2022, au intrat în vigoare vineri, 8 aprilie 2022, fiind publicate în „MO”.   Conform documentului, Normele se extind asupra entităților de audit, indiferent de forma juridică de organizare, înregistrate în Registrul public al entităților de audit în modul stabilit de Legea nr.271/2017 privind auditul situațiilor financiare și efectuează auditul situațiilor financiare. Obiectivul documentului este de a asista entitățile de audit în respectarea obligațiunilor sale legale

Conform prevederilor art. 129 pct. 11 din Codul fiscal (CF), control fiscal este verificarea corectitudinii cu care contribuabilul execută obligaţia fiscală și alte obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală și alte acte normative, inclusiv verificarea altor persoane sub aspectul legăturii lor cu activitatea contribuabilului prin metode, forme și operaţiuni prevăzute de Codul fiscal. Principalele atribuții de control fiscal stabilite în competența Serviciului Fiscal de Stat (SFS) sunt expuse în art. 133 din CF, dar prevederi sunt specificate și în alte acte normative, spre exemplu Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și

Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul ordinului ce are drept scop excluderea din textul unor formulare tipizate obligativitatea de aplicare a ștampilei entității. Amintim, potrivit prevederilor Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017, printre elementele obligatorii ce urmează să le conțină documentele primare ștampila nu se regăsește. Și Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi stabilește că întreprinderile și întreprinzătorii nu sunt obligați să dețină și să aplice ștampila proprie pe înscrisuri de orice natură. În cazul în care legislaţia prevede necesitatea aplicării ştampilei, cerinţa se consideră îndeplinită dacă înscrisul este semnat de persoana împuternicită de întreprindere sau de către întreprinzător.

Normele privind raportarea către I.P. „Consiliul de supraveghere publică a auditului” a încălcărilor reglementărilor în domeniul auditului situațiilor financiare (în continuare – Norme) au fost aprobate de Comitetul de supraveghere a auditului1 prin Decizia nr.19 din 15 decembrie 2022 și, fiind publicate în MO, au intrat în vigoare la 24 ianuarie 2023.

Liber-profesioniștii ce practică activitate în sectorul justiției ar putea pot fi eliberați de obligația prezentării dării de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală şi a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii pentru lunile în care nu vor calcula contribuții de asigurări sociale şi nu vor avea angajați. În cazul aprobării proiectului  de lege cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea nr. 489/1999) înregistrat în Parlament în calitate de inițiativă legislativă, prevederea ar putea fi aplicată din 1 ianuarie 2022.

Proiectul a fost elaborat ca urmare a deciziei Prim-ministei, Natalia Gavrilița, privind reformarea cadrului normativ de reglementare a activității de întreprinzător, fiind format și un grup de lucru.

Deoarece pe data de 25 ianuarie expiră termenul de prezentare a Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajaţilor, precum şi plăţile achitate rezidenţilor din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma IALS21), precum și a Notei de informare privind impozitul reţinut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14), tradițional, la început de an, venim cu recapitularea prevederilor ce țin de aceste dări de seamă.       Fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit (art.88 alin.(1) din CF).

În rezultatul controalelor ulterioare finalizate în perioada 16 – 27 mai 2022 de către Serviciul Vamal, a fost constatată apariția obligației vamale suplimentare în cuantum de peste 6,74 mil. lei, comunică autoritatea. Devierile țin de următoarele tipuri de încălcări ale legislației vamale: prin intermediul asistenței administrative internaționale în domeniul vamal a fost stabilit că, la momentul vămuirii, a fost acordată neîntemeiat scutirea de taxă vamală în baza originii preferențiale a mărfurilor; atribuirea eronată a codului tarifar al mărfurilor importate (agregate pentru pompare/irigare), fapt ce a condus la beneficierea neîntemeiată de tratament tarifar favorabil (scutirea de TVA (20%) și taxa vamală (10%));  atribuirea eronată a cotei accizei pentru mărfurile accizate importate;