Concursurile comerciale și investiționale reprezintă una dintre modalitățile de atragere a investițiilor private în societățile comerciale cu capital public sau public-privat. Astfel, prin concurs comercial sau investiţional pot fi privatizate pachete de acţiuni sau părţi sociale care constituie mai mult de 50% din capitalul social al societăţii comerciale cu capital public sau public-privat, precum și complexe de bunuri imobile.   Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice (Legea nr. 121/2007) definește concursul comercial drept concurs a cărui condiţie de bază este preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, iar concursul investițional - concursul la care cumpărătorul, pe lângă preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, își asumă obligaţii investiţionale, în mare parte capitale.

 Рersoana fizică rezidentă a Republicii Moldova are dreptul la următoarele scutiri la calcularea impozitului pe venit din salariu și/sau alte venituri:     1. Conform art. 33 din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală anuală în mărimea stabilită la acest articol.     2. Potrivit prevederilor art. 34 alin. (2) din Codul fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie cu

 În conformitate cu prevederile art.176 din Codul fiscal contribuabilul este în drept de restituire a sumei plătite în plus. Cererea de restituire a sumelor plătite în plus poate fi depusă în termen de 6 ani din data apariției lor conform art.266 din Codul fiscal.     De asemenea, în conformitate cu prevederile art.34 alin.(2) din Codul fiscal persoana fizică rezidentă a Republicii Moldova aflată în relații de căsătorie cu orice persoană specificată la art.33 alin.(2) din Codul fiscal, are dreptul la o scutire suplimentară în mărimea indicatorului prevăzut în acest articol, cu condiția că soția (soțul) nu beneficiază de scutirea personală.

În conformitate cu prevederile art.176 din Codul fiscal contribuabilul este în drept de restituire a sumei plătite în plus. Cererea de restituire a sumelor plătite în plus poate fi depusă în termen de 6 ani din data apariției lor conform art.266 din Codul fiscal.     De asemenea, în conformitate cu prevederile art.34 alin.(2) din Codul fiscal persoana fizică rezidentă a Republicii Moldova aflată în relații de căsătorie cu orice persoană specificată la art.33 alin.(2) din Codul fiscal, are dreptul la o scutire suplimentară în mărimea indicatorului prevăzut în acest articol, cu condiția că soția (soțul) nu beneficiază de scutirea personală.

Astăzi, 9 aprilie 2021, în MO a fost publicată Hotărârea nr.60 din 5 aprilie curent a Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM),  care a decis să mențină la același nivel rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul de 2,65% anual. Totodată, rămân neschimbate ratele de dobândă la creditele și depozitele overnight (5,15% și, respectiv, 0,15% anual), iar normele rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă au fost diminuate cu 2,0 puncte procentuale (până la 28,0% din baza de calcul), normele rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă fiind menținute la nivelul actual de 30% din baza de calcul.  

Potrivit prevederilor art.111 alin.(5) din Codul fiscal, locul livrării serviciilor prevăzute la art.95 alin.(11), prestate de către nerezidenții care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova pentru persoanele fizice rezidente ale Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător, se consideră Republica Moldova dacă este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții:

Dreptul și mărimea scutirii suplimentare pentru soție (soț) acordate persoanei fizice rezidente aflate în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată la art.33 alin.(2) din Codul fiscal, la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 34 alin.(2) al Codului fiscal.      Dacă pe parcursul anului fiscal (anului calendaristic) contribuabilul obține dreptul sau a decis să beneficieze de scutirea pentru soție (soț) (sau căsătorit pe parcursul anului, soții au decis să transmită scutirea unuia din ei pe parcursul anului), de care nu a beneficiat pînă la prezentarea cererii noi, acesta este obligat să prezinte angajatorului, în termen de 10 zile de la data efectuării schimbării, o nouă cerere semnată de el, anexînd documentele justificative corespunzătoare1.

Potrivit prevederilor capitolului II din Instrucțiunea privind modul de completare a Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 126 din 04.10.2017, la codul 32 (codul sursei de venit PLs)) în col.4 se reflectă suma venitului calculat și îndreptat spre achitare din care nu urmează să se reţină în prealabil impozitul pe venit (art.90 din Codul fiscal).

Câștigul salarial mediu lunar nominal brut la unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați, precum și în toate instituțiile bugetare, în trimestrul I al anului 2021 a constituit 8468,6 lei, fiind în creștere cu 10,9% față de trimestrul I din anul precedent, însă s-a diminuat cu 4,4% față de trimestrul IV din anul 2020.   Conform datelor Biroului Național de Statistică, cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar în trimestrul I al anului curent au fost înregistrate în următoarele activități: informații și comunicații – 19914,5 lei; financiare și de asigurări – 15428,9 lei;

Potrivit art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.      De asemenea, conform prevederilor art. 261 alin. (3) și (11) din Codul fiscal sînt considerate, de asemenea, mijloace fixe supuse amortizării în scopuri fiscale investiţiile efectuate în mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing operaţional, locaţiune, concesiune, arendă, comodat, sublocaţiune. În sensul prezentului alineat, prin investiţie se înţelege excedentul cheltuielilor ce ţin de reparaţie, îmbunătăţire şi altele asemenea în privinţa mijloacelor fixe respective asupra cheltuielilor menţionate, permise spre deducere în perioada fiscală conform modului stabilit la alin.(11) din articolul menţionat.

Conform datelor Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, doar în prima lună a anului 2020 prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) în sumă fixă a fost achitată de circa 23 mii de cetățeni, în creştere cu peste trei mii în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Suma primelor a depășit 39 mil. lei, fiind cu patru mil. lei mai mare față de suma acumulată în luna ianuarie 2019. Din numărul total de plătitori, peste 15 mii de persoane au beneficiat de reduceri în proporţie de 50% din valoarea primei. Este vorba despre fondatorii de întreprindere individuală, deţinătorii de patentă, arendaşii, arendatorii, alţi cetăţeni care nu sunt angajaţi şi nu sunt asiguraţi de Guvern, cetăţenii străini cu drept de şedere provizorie în Republica Moldova.

Conform art.95 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal în redacția Legilor nr. 171/2019 și nr. 60/2020, nu constituie obiect impozabil cu TVA: — livrarea către persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, a proprietăţii întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012 (în perioada de la 1 ianuarie 2020 pînă la 30 aprilie 2020 inclusiv);

Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește că, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice:  a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103; 

În perioada de gestionare a procesului de recepţionare a declaraţiilor de către CNAS, au fost atestate cazuri în care angajatorii declarau sume cu privire la fondul de salariu (venitul asigurat) pentru un angajat într-un cuantum majorat pentru a i se stabili o pensie sau indemnizaţie majorată, iar după stabilirea dreptului social, suma declarată iniţial se încerca a fi corectată prin diminuare, diferenţa de sumă fiind declarată pentru o altă persoană, care urmează în timpul apropiat să stabilească o prestaţie. În scopul de a nu admite dezafectarea de mijloace ale BASS, art. 56 al Legii 489/1999 prevede responsabilitatea angajatorului de a restitui sumele plătite necuvenit sub formă de pensii și indemnizaţii ca urmare a prezentării declarațiilor corectate.

Stimați contribuabili, vă informăm că Serviciul Fiscal de Stat a publicat Calendarul fiscal pentru luna noiembrie 2020.   Conform acestuia, la 25 noiembrie expiră termenul de prezentare a dărilor de seamă fiscale și termenul de achitare a impozitelor, taxelor și a contribuțiilor de asigurări sociale.  

Ministerul Finanțelor a elaborat propune pentru consultări publice proiectul hotărârii Executivului care prevede menținerea achitării de către angajatorul de la locul de serviciu/de muncă de bază a tuturor drepturilor salariale lucrătorilor medicali detașați în cadrul instituţiilor medico-sanitare publice spitaliceşti destinate internării pacienţilor care întrunesc criteriile definiţiei de caz pentru COVID-19 până la 31 decembrie 2020, termenul fiind extins cu încă o lună.   Este propusă menținerea dreptului la spor lunar de compensare pentru munca prestată în condiții de risc sporit pentru sănătate în mărime de până la un salariu de bază a personalului ANSP,

Persoana fizică X, în calitate de beneficiar, a încheiat cu o companie de construcții, în calitate de executor, contractul de rezervare a apartamentului cu suprafața totală de 50,73 m2, urmând să fie achitat prețul de 39000 de euro, adică câte 768,77 de euro/m2. Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, cumpărătorul achitând prețul acestuia. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, X au depistat că suprafața indicată în contract nu corespunde cu suprafața de facto al apartamentului, fiind cu 3,73 m2 mai mică decât cea declarată, iar valoarea supraplății constituind 2867,51 de euro.   X a expediat în adresa companiei de construcții o somație, prin care a solicitat restituirea diferenței de preț al apartamentului procurat, însă nu au primit niciun răspuns. Considerând că, prin acțiunile ilegale admise de către compania de construcții, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, fiind deposedat de suma de 2867, 51 de euro, care a fost achitată fără temei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, X a depus cererea de chemare în judecată.   În cerere acesta a menţionat că, pentru achitarea prețului apartamentului, a contractat un credit de la o bancă comercială, suportând cheltuieli sub formă de dobânzi și comisioane. Astfel, în urma inacțiunilor companiei de construcție, care nu a restituit sumei încasate greșit, X suportat un prejudiciu material. Pretențiile au fost întemeiate în baza dispozițiilor Cod civil și art. 1, 2, 6, 31 din Legea privind protecția consumatorului.   Reclamantul a solicitat încasarea de la compania de construcții în beneficiul său a sumei de 2867,51 de euro cu titlu de prestație obținută fără justă cauză prin practică comercială înșelătoare, a sumei de 542,06 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. Prima instanță a respins cererea persoanei fizice. X a atacat-o cu apel. Examinând cererea, instanța a admis apelul declarat, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasată din contul companiei de construcții în beneficiul persoanei fizice suma de 2867,51 de euro, iar pentru asistența juridică suma de 2500 de lei.  

Obligațiile fiscale calculate în anul 2020 la bugetul public național (BPN) de către contribuabilii monitorizați prin prisma Programului de conformare a contribuabililor, au constituit 788,8 mil. lei, fiind în creștere față de rezultatele similare din anul 2019 cu circa 117,3 mil. lei sau cu 17%. În același timp, obligațiile fiscale achitate la BPN de contribuabilii monitorizați s-au majorat cu aproape 101,7 mil. lei (14%) și au depășit 819,8 mil. lei.   Datele au fost prezentate de Serviciul Fiscal de Stat, care a publicat recent rezultatele monitorizării contribuabililor prin prisma Programului de conformare a contribuabililor (Program).

Entitatea avicolă evaluează păsările tinere și cele mature precum și produsele obținute din transformările activelor biologice în conformitate cu prevederile pct. 30-35 ale SNC „Particularitățile contabilității în agricultură” (în continuare – SNC PCA) dacă această entitate se conduce de reglementările standardului în cauză.

Studiu de caz: Compania a fost înregistrată la începutul lunii mai 2021. Imediat după efectuarea înregistrării de stat, entitatea nou creată a depus cererea de înregistrare benevolă în calitate de plătitor al TVA, iar în luna iunie a obținut certificatul de plătitor al TVA. Aici apar două întrebări:   Se va permite la deducere TVA aferentă procurărilor (impozabile) de până la obținerea certificatului de plătitor al TVA?